Când toţi aşteptau o reducere de taxe şi de contribuţii sociale compensată de micşorarea cheltuielilor de funcţionare ale statului, aşa cum promisese când critica cu avânt de pe margine, noua putere ne serveşte în meniul bugetar pe 2013 noi taxe şi contribuţii care să finanţeze o creştere a cheltuielilor salariale cu 13%. La adăpostul argumentaţiei că a promis majorarea salariilor bugetarilor pentru a le aduce la nivelul din 2010, proiectul de buget prevede o creştere a cheltuielilor salariale pentru angajaţii din sectorul public cu 13%, până la 46,1 miliarde de lei. Dar dacă ar fi fost vorba numai de o reîntregire a salariilor, creşterea ar fi trebuit să fie mai redusă, având în vedere că doar pe primele şase luni de anul trecut salariile erau cu 15% mai reduse faţă de nivelul din 2010 dinainte de tăiere.
Practic, pe următoarele şase luni din 2013 nu este necesară decât o creştere de 7% a salariilor bugetarilor, având în vedere majorarea de 7% operată în iunie anul trecut de guvernul Ponta I. Astfel, se indexează toate salariile bugetarilor faţă de nivelul mediu din 2012 cu 13%, în loc de 10%, cât ar fi fost normal doar pentru reîntregire. Adică în loc de cheltuieli salariale de 45,4 miliarde de lei, cât ar fi fost suficient pentru reîntregire, este vorba de 46,2 miliarde de lei, deci 800 de milioane de lei trecuţi în plus la cheltuieli salariale “cu valul”.
Cheltuielile cu salariile în PIB revin la un nivel de peste 7%, mai precis 7,4%, adică o creştere de 0,5% din PIB faţă de nivelul anului 2012.
Oficialii explică situaţia prin faptul că sunt nevoiţi să readucă salariile la nivelul din 2012.
Însă putea foarte bine guvernul să-şi asume o scădere a numărului de bugetari cu 13% adică nivelul majorărilor salariale pentru a menţine anvelopa salarială sub 7% din PIB.
Interesant este că exact 0,5% din PIB nivel suplimentar al cheltuielilor cu salariile publice provin din taxe noi, adică din aşa-numitul pachet de măsuri fiscale.
Odată cu proiectul de buget, Ministerul Finanţelor a publicat ieri o serie de proiecte de ordonanţă de urgenţă care prevăd suplimentări de taxe în valoare de 2,9 miliarde de lei.
Un miliard de lei va proveni de la taxarea suplimentară a companiilor din energie şi care exploatează resurse minerale, 600 de milioane de lei din impozitarea suplimentară din agricultură pe baza unor noi norme de venit pe care urmează să le definească Ministerul Agriculturii, încă 300 milioane de lei din contribuţii sociale aferente majorării salariului minim, alte 200 de milioane de lei din devansarea creşterilor de accize la ţigări şi alcool.
Ar fi fost de înţeles o suprataxare a companiilor din energie care să creeze spaţiul fiscal pentru o micşorare a contribuţiei de asigurări sociale sau a TVA.
Din TVA, spre exemplu, statul strânge anual 52,9 miliarde de lei (sumă prevăzută pentru 2013), iar micşorarea cu un punct a acestei taxe, de la 24% la 23%, ar fi necesitat o resursă suplimentară de 2,2 miliarde de lei. Micşorarea cu 1% a contribuţiilor de asigurări sociale ar fi costat statul de asemenea circa 2 miliarde de lei.
Veniturile din contribuţiile de asigurări sociale se vor ridica anul acesta conform bugetului la 54,3 miliarde de lei faţă de 51,0 miliarde de lei în 2012, conform celei de a doua rectificări bugetare de anul trecut.
O reducere măcar şi cu un punct a unuia dintre cele două impozite/contribuţii ar fi arătat voinţa Finanţelor de a trece la relaxare fiscală. În 2013 un punct, încă un punct în 2014, ar fi fost indicat un drum.
Când colo, ce avem? Exprimat în 10 cuvinte: un buget cu majorări de salarii finanţate din noi taxe.
Mai mult, cheltuielile de capital, adică investiţiile din bugetul de stat şi al autorităţilor locale, vor fi doar de 17,6 miliarde de lei în 2013, în scădere cu 3 miliarde de lei faţă de 20,6 miliarde de lei în 2012.
Aici răspunsul oficialilor este că sunt prevăzute sume mai mari pentru investiţii din fonduri europene.
Deocamdată însă, experienţa arată că în 2012 guvernul Ponta I a tăiat din buget la Ministerului Transporturilor pentru a “acomoda” creşterea salariilor cu ţinta de deficit bugetar de 2,2% din PIB.
Este de văzut dacă autorităţile publice locale vor fi în stare să depună proiecte la Uniunea Europeană şi să atragă bani pentru investiţii în locul celor prevăzuţi de la buget.
Măsura de forţare a finanţării din fonduri UE este bună, însă rămâne de văzut dacă va putea fi aplicată încă din cursul acestui an, având în vedere perioadele destul de lungi de aprobări de proiecte şi decontări de la UE.
Per total faţă de prezentarea bugetului cetăţeanului din 10 ianuarie, guvernul a devenit mai prudent în evaluarea PIB-ului pe 2013, reducându-l la 623,3 miliarde de lei faţă de 629 miliarde de lei anterior, dar surprinzător, mai optimist în ceea ce priveşte veniturile la bugetul consolidat: 209,2 miliarde de lei faţă de o estimare pe 10 ianuarie de 207 miliarde de lei.
Faţă de execuţia preliminată pe 2012, se presupune o creştere nominală de 6% a veniturilor.
Este posibil ca o parte din noile taxe să fie justificate, însă introducerea lor intempestivă cu doar opt zile înainte de aplicare, pe 1 februarie, bulversează iarăşi mediul de afaceri. Pentru că nu este vorba numai de noi taxe în energie, ci de o serie întreagă de modificări ale Codului fiscal: sunt prevăzute restrângeri la cheltuielile deductibile de diurnă, este coborât pragul de impunere obligatoriu cu 3% din cifra de afaceri la nivelul IMM-urilor de la 100.000 euro pe an la 65.000 de euro pe an şi alte mărunţişuri, din care statul speră să scoată venituri suplimentare de 500-600 de milioane de lei pe an.
Seamănă mult cu un buget în care funcţionarii din Finanţe s-au chinuit să găsească noi surse de venit la cererea noii conduceri, cât de mici, să astupe diverse portiţe utilizate de companii, numai şi numai să aducă câţiva bănuţi la buget. Şi pentru ce? Ca să crească de-a valma salariile bugetarilor cu 13%, în loc să fi asistat la o restructurare în rândul acestora.
Pentru că mediocritatea ţintei în ceea ce priveşte îmbunătăţirea colectării se vede simplu din nivelul prognozat al încasărilor din TVA: 52,9 miliarde de lei faţă de 51,8 miliarde de lei anul trecut.
Aceasta înseamnă o creştere de doar 1,1 miliarde de lei, adică de 2%.
În condiţiile în care toate veniturile sunt estimate să crească cu 6%, în care inclusiv salariile funcţionarilor din Finanţe şi Agenţia Naţională de Administrare Financiară vor creşte cu 13%, acceptarea neputinţei statului de a încasa mai mult din TVA arată că eficientizarea colectării veniturilor la buget este o himeră.
Mai simplu este să inventezi noi taxe.
Alte opinii ale jurnalistilor ZF pe zf.ro/opinii
