BusinessMagazin

Tag: banca

  • Şeful celei mai mari bănci din Canada se va retrage cu o pensie de 2,2 milioane de dolari pe an

     Clark (66 de ani) va ieşi la pensie la 1 noiembrie, după ce a petrecut aproape 14 ani la conducerea instituţiei de credit. Pensia primită de acesta conform contractului de muncă îi va reveni soţiei sale în caz de deces, transmite Bloomberg.

    Pensia a fost calculată utilizând media anuală a salariului lui Clark în perioada de 36 de luni când a fost cel mai bine plătit în cariera sa, la care se adaugă un procent fix stabilit în 2010, a anunţat banca.

    Planul de pensionare de care beneficiază executivul este compus conform cu practici mai vechi, care nu se mai aplică directorilor executivi care s-au alăturat băncii începând din 2009.

    Clark lucrează la Toronto-Dominion începând din anul 2000 şi a preluat funcţia de CEO în 2002. Cel mai important proiect al său la conducerea băncii a fost extinderea în SUA, în care a investit 25 miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Ordonanţa salariilor din ASF a fost evident eludată, Guvernul nu a luat în calcul şi premiile

     “Cred că la ASF trebuie făcute schimbări majore atât în ce priveşte conducerea, cât şi în ce priveşte modul de organizare, pentru că ceea ce noi am trecut în ordonanţa de urgenţă, şi anume plafonarea tuturor salariilor la salariile din Banca Naţională a României, a fost evident eludată. Nu ne-am gândit atunci să spunem că cu tot cu premii şi cu alte lucruri să nu fie mai mult decât la BNR şi uite ce s-a întâmplat”, a spus Ponta.

    El a precizat că a discutat deja în acest sens cu preşedintele Comisiei de buget-finanţe din Senat şi că acesta va solicita, în cadrul comisiei, o discuţie pe tema ASF

    PDL a depus o scrisoare la Birourile Permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului în care solicită ca, în cadrul comisiilor de buget ale Parlamentului, să se efectueze în regim de urgenţă verificări privind politica salarială de la ASF.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Financial Times: “Restructurare-monstru” la Royal Bank of Scotland, cu cel puţin 30.000 de concedieri

     RBS, controlată de guvernul britanic printr-o participaţie de 81% din acţiuni, va anunţa probabil săptămâna viitoare retragerea din multe activităţi riscante din zona de investment banking, precum şi un plan de vânzare a majorităţii afacerilor internaţionale, potrivit Financial Times (FT).

    Restructurarea se va încadra într-o serie de “măsuri brutale” de reducere a cheltuielilor şi disponibilizări, dorite de către noul director general al băncii, Ross McEwan. Se estimează că restructurarea şi celelalte măsuri pregătite de McEwan ar putea conduce la disponibilizarea a mai mult de un sfert dintre cei 120.000 de angajaţi ai băncii în următorii 3-5 ani.

    “Eu nu doresc să conduc cea mai mare bancă din lume. Eu doresc să conduc cea mai bună bancă din Marea Britanie, ceea ce nu are de-a face cu mărimea instituţiei. Multe dintre costurile noastre sunt vechi, generate de statutul de grup global, care nu ne mai caracterizează”, a declarat McEwan într-o postare publicată recent pe site-ul băncii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Planurile Citibank în 2014, la un an de la renunţarea la portofoliul de retail

    300 DE MILIOANE DE EURO. Acesta este pragul peste care o companie este considerată mare de Citibank, a cărei activitate se împarte pe trei nişe, în funcţie de tipul clienţilor: divizia companiilor mici şi mijlocii (cu cifre de afaceri până în 300 de milioane de euro), companiile locale mari şi cele de stat (peste 300 milioane de euro) şi apoi „bucăţica de care mă ocup eu, practic ceea ce înseamnă relaţia cu sucursalele locale ale clienţilor globali„, spune Dragoş Popa, director executiv, departamentul clienţi companii multinaţionale Citibank România.

    DRAGOŞ POPA ARE 42 DE ANI ŞI 18 ANI DIN CARIERĂ I-A PETRECUT ÎN BANKING, DINTRE CARE NOUĂ LA CITIBANK. „Am plecat şi m-am întors, de trei ani„, spune el, vorbind degajat şi cu pasiune despre activitatea departamentului pe care îl coordonează. Pentru a-şi ilustra spusele, rulează chiar filmuleţe care arată activitatea unui trezorier într-o companie clientă, care poate verifica informaţiile sau poate derula operaţiuni de pe tabletă, la micul dejun. „Există un match, o potrivire între ADN-ul nostru şi cel al multinaţionalelor, pentru că operăm în acelaşi mod.

    Avem sistemele, comunicarea, modul de abordare la nivel de creditare. Ştim prin intermediul sistemului parent, regional şi local account manager, care sunt nevoile lor foarte repede şi acţionăm ca furnizor de servicii cu valoare adăugată pentru ei„, spune Dragoş Popa. Divizia pe care o coordonează se adresează multinaţionalelor clienţi globali ai Citibank şi, adaugă el, „în nişa pe care ne aflăm noi concurenţa, este destul de rarefiată„. Argumentele urmează.

    Chiar dacă este de origine americană, Citibank este, după cum spune reprezentantul său, „prin vocaţie o bancă internaţională„, fiind prezentă în peste 160 de ţări; mai mult, instituţia financiară vizează în principal companiile multinaţionale care au o prezenţă la fel de extinsă sau poate chiar ceva mai puţin. Spre deosebire de alte băncii americane Citi a marşat pe abordarea globală, pe extinderea reţelei în cât mai multe ţări, aceasta fiind, conform lui Popa, unul din principalele puncte forte.

    În România, Citibank ocupă poziţia a 14-a în topul băncilor, având în 2012 o cotă de piaţă de 1,7%, cu active bilanţiere de 6,2 miliarde de lei. În urmă cu un an, Raiffeisen a semnat acordul de preluare a portofoliului de retail a Citibank România, care includea active de circa 90 de milioane de euro şi pasive de peste 175 de milioane de euro, după ce americanii au hotărât să iasă din zona operaţiunilor cu persoane fizice. Mutarea unui portofoliu de retail de dimensiuni semnificative a reprezentat o tranzacţie în premieră pe piaţă, replicată la scurt timp prin aranjamentul similar dintre RBS şi UniCredit.

    Departamentul pe care îl coordonează Dragoş Popa asigură puntea de contact între subsidiarele companiilor multinaţionale şi nevoile bancare ale acestora în România. „Lucrăm cu companii din întreaga lume şi avantajul nostru este că avem o reţea care nu e localizată într-o zonă anume, fie ea Europa sau Asia„, arată Popa. Banca şi-a început activitatea în România în 1996, pentru că pe piaţa autohtonă apăruseră deja multinaţionale cu care Citibank lucra deja pe alte pieţe.

  • Povestea bancherilor care au deţinut jumătate de Bucureşti

    Banca Chrissoveloni a fost până în 1933, la căderea Bursei de pe Wall Street, una dintre cele mai puternice instituţii financiare din România, fiind construită de-a lungul a mai multe generaţii de familia Chrissoveloni. Sediul central al băncii, construit de arhitectul G.M. Cantacuzino, este astăzi sediul Băncii Naţionale a României (BNR). 

    Zenni Chrissoveloni a venit în Principatele Române în 1848 şi a pus bazele unei bănci şi ale unei companii exportatoare în Galaţi, care s-au extins ulterior în Brăila şi în Bucureşti. Afacerile au prosperat apoi sub conducerea lui Nicolas Z. Chrissoveloni, fiul lui Zenni, perioadă în care s-au dezvoltat investiţiile familiei în imobiliare şi agricultură. În 1879, el a cumpărat de la Dimitrie Mavrocordat domeniile Ghidigeni şi Corăşti, unde a construit o şcoală care există şi astăzi, biserica satului, o vilă şi a dezvoltat distileria de coniac existentă acolo.

    După Primul Război Mondial, afacerile familiei au fost preluate de Jean şi Dumitru, fiii lui Nicolas. Jean a transformat distilatorul de coniac într-o fabrică modernă de producţie de alcool, iar prieteniile sale în cercurile înalte au ajutat la creşterea afacerii. Vila lui din Ghidigeni, de pildă, găzduia deseori oaspeţi precum regina Maria şi regele Ferdinand.

    În timpul Primului Război Mondial, vila a fost transformată într-un spital în care soţia lui Jean, Sybille, şi regina Maria au lucrat ca voluntare. Jean Chrissoveloni a pus bazele şi a condus regimentul de transporturi militare Regina Maria. Sub conducerea lui, afacerea s-a răspândit în Europa, cu birouri deschise în Paris, Londra, Atena şi New York şi noi achiziţii de terenuri în România, Grecia şi Macedonia; a fost construită clădirea de birouri de pe Lipscani, cu ajutorul arhitectului G.M. Cantacuzino.

    Jean Chrissoveloni a murit la 46 de ani, în 1926, iar fiul lui, Nicky, care a studiat la Oxford, s-a întors în România în 1931. Avea 22 de ani şi s-a alăturat consiliului director al băncii, iar în 1936 a devenit preşedinte al boardului, conducând banca împreună cu Dimitrie Ghica. Familia a făcut eforturi disperate pentru ca banca să nu dea faliment, iar Nicky Chrissoveloni şi-a pus propria avere la bătaie. A plătit cererile de retragere ale clienţilor băncii din propriii bani şi a acoperit în proporţie de 95% plângerile clienţilor. În 1934, la un an după ieşirea din criza economică, deşi slăbită substanţial, banca a fost declarată viabilă de BNR.

    Sub managementul lui Nicky Chrissoveloni, banca şi-a recâştigat reputaţia şi poziţia de lider în sistemul românesc bancar. Instituţia a fost atât de puternică, încât la 3 iunie 1948 profitul raportat pentru anul anterior a ajuns la 2 miliarde de lei; comuniştii au naţionalizat banca opt zile mai târziu. Nicky Chrissoveloni a fost arestat în scurt timp, iar după 1960 el şi familia lui au emigrat în Grecia. A murit departe de ţara natală, în 1971, şi a fost îngropat pe insula Glyvada din apropiere de Atena.

     

  • Plafonul BCR pentru programul “Prima Casă” a fost majorat cu 252 milioane lei

     “Preconizăm că vom utiliza integral plafonul alocat în aproximativ jumătate de an. Suntem pregătiţi ca la sfârşitul verii să solicităm o alocare suplimentară de plafon”, a declarat, într-un comunicat, Ioana Mihai, şef departament credite garantate din cadrul BCR.

    BCR a acordat, până în prezent, circa 32.000 de credite în cadrul Programului Prima Casă, în valoare de peste 5,5 miliarde de lei.

    “Pe perioada derulării Programului, creditul Prima Casă şi-a păstrat atractivitatea în special pentru tinerele familii care au putut beneficia de un avans scăzut şi condiţii avantajoase de costuri”, se menţionează în comunicat.

    BCR este cea mai mare bancă de pe piaţa locală în funcţie de active, cu peste 16 miliarde euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursul BNR a urcat la 4,4916 lei/euro. Monedele din regiune se depreciază după violenţele din Ucraina

     În sesiunea precedentă, cursul a fost de 4,4873 lei/euro.

    Totodată, rata de schimb leu/dolar american a coborât cu 0,11 bani, la 3,2674 lei/dolar.

    Leul s-a apreciat şi în raport cu francul elveţian, iar cursul de referinţă a crescut de la 3,6718 lei/franc la 3,6770 lei/fran.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BERD a acordat un credit de 5 milioane de euro grupului spaniol Roquet pentru o fabrică nouă lângă Ploieşti

     “Împrumutul va fi folosit pentru a co-finanţa o fabrică nouă. (…) Pentru a satisface cererea în creştere pentru produsele sale, compania a decis să-şi extindă capacitatea de producţie prin deschiderea unei noi fabrici. România a fost aleasă datorită avantajelor sale competitive”, se arată într-un comunicat al BERD.

    În fabrica din România, Roquet va produce cilindri cu diametru mare, folosiţi în producţia bunurilor de capital, în principal în agricultura şi utilaje de construcţii. Începerea construcţiei este programată pentru aprilie 2014, iar producţia efectivă este planificată să înceapă în 2015.

    “Când am analizat diverse destinaţii pentru investiţie, ne-am dat seama că România oferă avantaje multiple, printre care şi o atmosferă de afaceri pozitivă. Sprijinul puternic al BERD a fost factorul decisiv pentru hotărârea noastră de a construi o fabrică nouă în România, prima, de altfel, din afara Spaniei. Suntem încrezători că de la această bază industrială de lângă Ploieşti ne vom extinde cu succes gama de produse şi vom intra pe pieţe noi”, a declarat Cipriano Gomez, directorul executiv al Roquet Hydraulics.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peugeot a convenit un plan de salvare de 5,2 miliarde euro cu Franţa, Dongfeng China şi banca Santander

     Peugeot va atrage finanţare prin vânzarea de noi acţiuni şi certificate şi încheierea unui parteneriat cu grupul spaniol Banco Santander, a anunţat miercuri compania franceză.

    Guvernul francez şi Dongfeng vor plăti câte 800 milioane euro, primind în schimb câte un pachet de 14% din acţiunile Peugeot. Noii acţionari vor finanţa astfel jumătate dintr-o majorare de capital de 3 miliarde euro.

    Compania a primit totodată o linie de credit de 2,7 miliarde euro de la un grup de bănci. Alte 770 milioane euro vor fi atrase prin emiterea de certificate de preempţiune pentru acţiuni la acelaşi preţ la care va fi efectuată majorarea de capital.

    Schema reprezintă un punct de cotitură în istoria de 118 ani a Peugeot, familia fondatoare renunţând pentru prima dată la controlul asupra companiei în încercarea de a obţine finanţare pentru dezvoltare şi extinderea către pieţele emergente.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Spania va începe privatizarea Bankia, la doi ani după un bailout de 20 miliarde euro

     Spania deţine 68,4% din acţiunile Bankia, a patra mare bancă din Spania, prin fondul de restructurare a sectorului bancar, FROB.

    Privatizarea va fi realizată în etape, pe parcursul următorilor câţiva ani, a declarat preşedintele Bankia, Jose Ignacio Goirigolzarri, pentru ziarul ABC, preluat de Reuters.

    “Cel mai probabil model de privatizare este similar cu cel al Lloyds. Primele pachete vândute vor fi mai mici. Ne gândim la 5-10%. Acţiunile vor fi plasate către investitori instituţionali”, a afirmat bancherul.

    Guvernul birtanic a atras în luna septembrie 3,2 miliarde lire sterline prin vânzarea unei participaţii de 6% la grupul financiar Lloyds, naţionalizat în urma crizei financiare mondiale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro