BusinessMagazin

Tag: youtube

  • Doi foşti colegi de liceu au pornit un canal de YouTube urmărit de 250.000 de români. “Lumea caută mereu feţe proaspete”

    Un calcul realizat pe baza informaţiilor obţinute de la vloggerii cu care am discutat arată că, pentru a obţine echivalentul unui salariu minim pe economie (1.050 lei), un creator de conţinut trebuie să genereze, lunar, peste 2,5 milioane de afişări. Mai simplu spus, dacă toată populaţia Bucureştiului s-ar uita lună de lună la clipurile sale, un youtuber ar reuşi să câştige în jur de 250 de dolari.

    Cum reuşesc atunci creatorii români să trăiască de pe urma canalelor de YouTube? „Trebuie să îţi creezi propriile tale contracte cu diferiţi terţi. Nu poţi să trăieşti din YouTube“, explică Ionuţ Bodonea şi Andrei Lăcătuş, care au fiecare 27 de ani şi care au dezvoltat serialul online „10 lucruri“.

    CITESTE SI:

    Povestea tinerilor din Cluj care au creat unul dintre cele mai populare seriale online din România

    Cum a ajuns un tânăr din Deva să fie mai popular decât Smiley. Aproape un milion de oameni s-au abonat la glumele lui

    Povestea lor a început în urmă cu aproape 5 ani, într-un club din Bucureşti: „A fost ideea mea, vreau să scrie mare în toată revista“, spune Andrei râzând. „Într-o seară, când eram în Kulturhaus, am văzut o fată dansând în nişte feluri nu tocmai ortodoxe şi am zis «Frate, aş face un filmuleţ cu fata asta, 10 feluri în care să nu dansezi în club». Urma să vină ziua mea, aşa că le-am dat mesaj prietenilor mei şi le-am zis că ştiu ce vreau cadou, şi anume domeniul 10lucruri.ro.“ Alături de Ionuţ şi un alt fost coleg de liceu au reuşit să filmeze un clip, dar nu au fost foarte mulţumiţi de ce le-a ieşit; surprinderea lor a fost cu atât mai mare când au văzut cât de repede s-a viralizat.

    „Primul clip a făcut zece mii de vizualizări într-o zi sau două. Ne-am chinuit cu o lavalieră chinezească pe care am dat 25 de lei, cu un trepied găsit printr-un beci şi cu o cameră de 640×480, un handycam de vacanţă. Filma mai prost decât toate telefoanele din ziua de azi. Îmi aduc aminte că ne-a şi dat cineva un comentariu, «cu ce cartof ai filmat asta?»“

    Primul moment dificil pentru echipa „10 lucruri“ a venit odată cu ideea monetizării canalului. „Colegul nostru Vlad ne-a spus că putem să scoatem bani din 10 lucruri, dar că pentru asta trebuie să ne organizăm ca o redacţie. Noi n-am putut ţine pasul, el s-a supărat că noi nu dădeam nimic la deadline şi a decis să îşi facă propriul lui canal. Culmea, exact din momentul ăla am început să producem bani“, îşi aminteşte Andrei, la fel cum îşi aminteşte şi că în primul an nu au avut niciun proiect, în al doilea an au avut unul sau două şi au ajuns, încet-încet, la o medie de două proiecte pe lună: „Primul contract a fost pentru Biblionet, era un proiect făcut de Bill şi Melinda Gates. Practic, din momentul ăla ne-am dat seama că putem să taxăm apariţia anumitor produse în show-ul nostru. Product placement putea să facă oricine; ce ne diferenţia pe noi era că pe baza unui brief dezvoltam tot proiectul. Este prima oară, chiar săptămâna asta, când o să postăm un clip care nu are scenariul scris în totalitate de noi“.

    Canalul „10 lucruri“ are astăzi aproape 250.000 de abonaţi şi peste 140 de clipuri publicate. Contractele le încheie pe societatea 10 lucruri SRL, o agenţie de publicitate pe care vor să deruleze mai multe proiecte, inclusiv în zona de spectacole. Ionuţ a renunţat la jobul său de zi cu zi şi manageriază businessul, angajament pe care şi l-a luat în momentul în care au deschis firma. Nu vor să vorbească foarte mult despre încasări, dar spun că într-o lună bună pot să asigure „un salariu bun, peste medie“ fiecărui membru al echipei. Iar echipa mai include, în afară de ei, încă 4-5 persoane.

    „În România nu poţi să trăieşti din CPM (banii oferiţi pe mia de vizualizări – n.red.), ai cam 100 de dolari la un milion de vizualizări. E foarte greu să faci un milion de vizualizări, iar banii sunt mult prea puţini. În străinătate e un pic mai bine, pentru că acolo licitează mult mai mulţi advertiseri pe un singur slot. La noi licitează un om pe zece sloturi. Nu e neapărat vina advertiserilor, şi piaţa e destul de mică“, îmi explică Ionuţ, care detaliază şi motivele: „Nu se investesc bani în pre-roll-urile de la YouTube sau în publicitatea care intră forţat în timpul clipurilor. Nu poţi să trăieşti din YouTube, trebuie să îţi creezi propriile tale contracte cu diferiţi terţi“.

    Cel mai mare proiect al lor, ca şi valoare, a fost pentru un producător de bere. Ca vizualizări, însă, cel mai de succes a fost pentru o băutură energizantă care i-a trimis, pentru cinci zile, în Ibiza. „Era povestea atât de bine făcută şi produsul integrat atât de puţin încât nu a zis nimeni că e reclamă.“ Durata medie a unui episod este de zece minute; şi chiar dacă timpul de consum este mult mai mic acum pe online, „pentru un episod de genul ăsta lumea stă şi se uită. Lumea s-a obişnuit cu o anumită durată, de-asta clipurile din serialul 10 lucruri au în general 10 minute. E o poveste, iar oamenii se uită până la capăt; e ca un episod din Friends, dacă l-ai face de trei minute s-ar supăra toată lumea pe tine“, spune Andrei.

  • Povestea tinerilor din Cluj care au creat unul dintre cele mai populare seriale online din România

    Ramona Cordoş (27 de ani) şi Codrin Sebastian Pop (30 de ani), doi tineri antreprenori din Cluj, sunt autorii unuia dintre cele mai populare seriale online din România, Robotzi, sub numele Creative Monkeyz.

    „Încă din 2011, de când am început să producem conţinut destinat livrării pe net, ne-am gândit la sustenabilitatea unui astfel de proiect. Au fost mai multe alternative. La vremea respectivă noi făceam muncă de pionierat, pentru că nimeni nu trăia propriu-zis din asta în România. Nici măcar modalităţile de monetizare nu existau în formele în care există astăzi. Însă ideea de a monetiza ce facem a fost mereu acolo. A existat însă în plan secund, scopul nostru principal nu a fost niciodată de ordin material. Ne doream să educăm şi să amuzăm, în niciun caz să facem avere din asta“, spun cei doi.

    „Vlog, ca video blog, presupunea, în accepţiunea cu care termenul s-a făcut cunoscut în 2002, înregistrarea de momente relativ banale din zi. Un fel de rudă îndepărtată a reality show-urilor de azi în care diverse vedete sunt urmărite în periplul lor existenţial. Evident, în timp, termenul a înglobat multiple genuri de producţii video pe internet. Noi am ajuns să avem o producţie care ar putea fi considerată vlog, şi anume «La Cafea», după multe alte producţii, printre care serialul de animaţie şi câteva show-uri cu tematică legată de cultura internetului şi film.“ Nu le place totuşi termenul de vlogging pentru că „are o conotaţie ieftină, care nu include multe din producţiile pe care artiştii le publică online. Cum ar fi animaţia, picturile time-lapse sau altele. Suntem creatori de conţinut, nu vloggeri. Creatori de conţinut şi creaţie de conţinut sunt noţiuni pe care studiile media le folosesc de ani buni, mai au puţin şi ajung şi la noi. Ne dorim să le popularizăm“.

    Din sutele de mii de afişări se câştigă variabil, dar insuficient. E greu de răspuns în cifre, pentru că totul depinde de banii pe care un advertiser se hotărăşte să îi investească într-o anumită reclamă care apare pe un anumit gen de producţie. „În orice caz, din YouTube nu se fac bani în adevăratul sens al cuvântului. Pe YouTube construieşti comunităţi. Banii pe internet îi faci gândindu‑te la multiple surse de venit – monetizarea videourilor este doar una dintre ele. Sursele includ merchandisingul, brand endorsement-urile sau product placement-urile în producţii. Motiv pentru care e greu de cuantificat o sumă medie. Pot fi luni foarte bune şi luni mediocre în termeni de profit. Din nou, dacă vrei să faci bani transportabili cu roaba, nu îi faci (doar) pe YouTube. De-a lungul timpului am colaborat cu multe branduri care au avut viziunea şi creativitatea necesare. Şi am refuzat proiectele care ne-ar fi lezat imaginea sau ar fi contribuit cumva la ştirbirea imaginii producţiilor noastre. Problema e că pe internet nu te poţi vinde cu totul fără să-ţi pese cui, pentru că nu eşti o televiziune sau un ziar. Pe internet lucrurile capătă o turnură mult mai personală, iar publicul răspunde prompt şi acid în momentul în care resimte în vreun fel că «te-ai vândut». Am făcut compromisuri, cum e şi normal, dar fără a ne compromite. E unul din motivele pentru care suntem relevanţi şi după 5 ani de activitate.“ Clipurile lor devin virale într-un termen extrem de scurt, fiind urmăriţi de 650.000 de abonaţi.

    „Fiecare producţie are un anumit stil şi se adresează unui anumit segment de public, chiar dacă umorul este comun şi marca Creative Monkeyz se simte în toate producţiile noastre. Durata nu trece de 10 minute în majoritatea producţiilor, exceptând cele de gaming, şi asta pentru că retenţia atenţiei pe internet e destul de limitată. Stabilim ce show-uri vrem să facem în primul rând răspunzând întrebării: «ce-am vrea să vedem?», iar apoi «ce-ar vrea să vadă publicul nostru?»“.

    Pentru tinerii care vor să înceapă un business pe YouTube, cei de la Creative Monkeyz au un sfat important: să acţioneze. „Dacă îşi doresc să fie producători de conţinut, atunci, oricât de clişeu ar fi, «să pună mână şi să facă». Rezultatul nu va fi grozav la început, dar nefăcând nu poţi progresa.“

    Vezi şi:

    Cum arată cel mai nou sediu al Google

    Cele mai bune fotografii realizate cu iPhone 

    Cum arată yachtul secret al lui Steve Jobs

    Cum ar arăta lumea dăcă ar dispărea smartphone-ul

  • Cine sunt tinerii români cu spirit antreprenorial care au ales să facă business cu şi prin YouTube?

    Chad Hurley, Steve Chen şi Jawed Karim, foştii directori ai PayPal, au creat site-ul youtube.com într-o cameră aflată deasupra unei pizzerii şi a unui restaurant japonez. Povestea spune că unul dintre ei era frustrat de faptul că nu putea găsi imagini cu incidentul Nipplegate din 2004, de la Super Bowl, la care un defect al rochiei lui Janet Jackson a permis să îi fie dezgolit un sân în timpul unui spectacol cu Justin Timberlake. La momentul respectiv, a fost cel mai căutat termen pe internet, un indiciu al interesului pentru imaginile video.

    Domeniul youtube.com a fost activat de Valentine’s Day în 2005, dar primul video nu a fost descărcat până pe data de 23 aprilie a aceluiaşi an. Filmul l-a avut ca subiect pe unul dintre cofondatorii site-ului, Jawed Karim, la grădina zoologică din San Diego, fiind intitulat „Me at the zoo“. Lumea divertismentului este plină de staruri care au ajuns celebre după ce au fost remarcate pe YouTube, iar cântăreţul Justin Bieber este probabil cel mai bun exemplu, acesta începând să posteze clipuri cu el însuşi pe acest site la vârsta de 12 ani. Un agent de talente i-a văzut clipurile şi l-a ajutat să obţină un contract de înregistrare.

    Zece ani mai târziu, peste 400 de ore de conţinut video sunt urcate pe YouTube în fiecare minut, iar 6 miliarde de ore sunt urmărite lunar. Există peste 1 miliard de utilizatori unici pe site în fiecare lună, care provin din peste 100 de ţări. Astfel, apariţia unei categorii de antreprenori care să speculeze potenţialul YouTube era inevitabilă. Noi i-am numit, simplu, videoantreprenori.

    Începutul antreprenoriatului pe YouTube datează din mai 2007, atunci când Google, după ce a achiziţionat platforma pentru 1,65 miliarde dolari, a introdus serviciul Partner Program. Acesta a schimbat complet faţa YouTube, oferind utilizatorilor posibilitatea de a fi plătiţi pentru clipurile care devin virale; tot în 2007, compania a ataşat pentru prima oară publicitate clipurilor. Cinci ani mai târziu, înţelegând potenţialul platformei, cei de la Google au pus la dispoziţia creatorilor de conţinut original burse în valoare de 100 de milioane de dolari prin programul YouTube Original Channel Initiative.

    Dacă numele Felix Kjellberg nu vă spune nimic, probabil că nu faceţi parte dintre cei 42 de milioane de abonaţi ai canalului PewDiePie. Tânărul suedez a început să se filmeze în timp ce juca jocuri video în 2010, iar în scurt timp a devenit unul dintre cele mai populare personaje de pe YouTube. PewDiePie are mai mulţi abonaţi decât Eminem, Rihanna sau chiar decât canalul oficial al celor de la YouTube. Suedezul Kjellberg generează venituri anuale de până la 17 milioane de dolari şi nu este singur în acest grup select al videoantreprenorilor milionari.

    O altă personalitate online este Michelle Phan, care publică zilnic clipuri în care prezintă probleme legate de makeup, modă sau frumuseţe şi care a depăşit deja un miliard de vizualizări. Un alt exemplu este Evan, un tânăr de 9 ani care petrece câteva ore pe zi înregistrând clipuri pentru YouTube. Nu pare nimic ieşit din comun, însă canalul său, EvanTube, generează venituri de peste un milion de dolari anual. EvanTube a început în anul 2011 ca un proiect al lui Evan alături de tatăl său, dar s-a transformat aproape imediat într-o senzaţie pe internet. Ideea este una cât se poate de simplă: tânărul primeşte cele mai noi jucării despre care vorbeşte timp de câteva minute.

    Dacă cei pe care i-am amintit mai sus au devenit repede adevărate senzaţii pe internet, ideea de a face bani din clipuri a rămas pentru destul de mult timp învăluită într-un oarecare mister. Un amplu material publicat de cei de la The New York Times la începutul lui 2014 a încercat să afle cât de greu este pentru creatorii de conţinut original să câştige sume consistente şi care este secretul celor care reuşesc să facă asta. Jurnaliştii americani au prezentat cazul vloggeriţei Olga Kay, care deţinea la acea vreme cinci canale de YouTube ce adunau în jur de un milion de abonaţi.

    Tânăra de 31 de ani câştiga între 100.000 şi 130.000 de dolari anual, dar mare parte din bani erau reinvestiţi în aparatură sau recuzită. Pentru a avea tot timpul conţinut relevant pe cele cinci canale, Olga Kay trebuia să urce în jur de 20 de clipuri pe săptămână – iar asta îi ocupa aproape tot timpul, ea ocupându-se şi de montaj, şi de prezentare. Ea împărtăşea însă, alături de alţi aşa-numiţi youtuberi, îngrijorare pentru scăderea lentă, dar continuă a preţului oferit de Google pentru afişările generate de canalele sale. Dacă în 2012 proprietarul unui canal primea 9,35 dolari la fiecare mie de reclame afişate, în 2014 suma coborâse deja la 7,60 dolari.

    Dar calculul se complică, pentru că reclamele nu sunt afişate de fiecare dată când cineva urmăreşte un clip; David Burch, purtător de cuvânt al TubeMogul, estima că doar în două din zece cazuri un clip va conţine şi un mesaj publicitar. Astfel, la un milion de afişări, cei de la YouTube iau în calcul doar cele 200.000 care conţin şi un mesaj publicitar ataşat.

    Dar, fără a mai surprinde pe nimeni, calculul se complică din nou: „Majoritatea formatelor de publicitate Google au la bază conceptul de interes al userului, care trebuie să dovedească printr-un anumit tip de acţiune interesul faţă de acea reclamă. În cazul reclamelor de tip «pre roll», care apar înaintea clipurilor de pe YouTube, advertiserul plăteşte doar dacă userul nu a închis reclama respectivă în primele 30 de secunde (apăsând butonul Skip Ad) sau dacă utilizatorul a dat clic pe un link din mesajul publicitar. Preţul publicităţii se stabileşte printr-o licitaţie electronică în timp real, care ţine cont de calitatea mesajului (cuantificată prin rata de vizualizare) şi preţul pe care advertiserul este dispus să-l plătească“, explică Florin Pravai, YouTube lead la Google România. În ceea ce priveşte veniturile generate din reclame pe YouTube, aproximativ jumătate din acestea ajung la creatorii de conţinut, cealaltă jumătate fiind investită de YouTube în mentenanţa şi dezvoltarea platformei.

    Pe scurt, explică Florin Pravai, „sistemul de monetizare a YouTube se bazează pe conceptul de împărţire a veniturilor din reclamă cu creatorii de conţinut (sistem numit «revenue share»). Astfel, orice creator de conţinut care are activ un cont de Google Adsense poate opta pentru monetizarea canalului său, prin acceptarea diferitelor formate de reclamă. În general sunt anunţuri sponsorizate ce apar în coloana din dreapta, bannere transparente care sunt afişate peste video, reclame video care rulează la început şi pot fi închise după 5 secunde.“ Deşi sistemul e la fel pentru toţi, asemănările dintre youtuberii români şi cei străini se opresc aici.

  • La doi ani şi zece luni, recită Luceafărul lui Eminescu în întregime

    Anastasia Trofor, la o vârstă de numai 2 ani şi zece luni, recită opera “Luceafărul” a lui Mihai Eminescu în întregime. Anastasia a reuşit să înveţe toate cele 98 de strofe ale poeziei. Însă nu numai că turuie strofele poeziei, ci le recită cu intonaţie.

    Reuşita fetiţei a fost filmată de părinţii ei şi înregistrarea a fost urcată pe Youtube. Există două variante a videoclipului pe platforma online, prima dintre ele a strâns 450 de mii de vizualizări, iar al doilea a ajuns la 611 mii de vizualizări.

     

  • La doi ani şi zece luni, recită Luceafărul lui Eminescu în întregime

    Anastasia Trofor, la o vârstă de numai 2 ani şi zece luni, recită opera “Luceafărul” a lui Mihai Eminescu în întregime. Anastasia a reuşit să înveţe toate cele 98 de strofe ale poeziei. Însă nu numai că turuie strofele poeziei, ci le recită cu intonaţie.

    Reuşita fetiţei a fost filmată de părinţii ei şi înregistrarea a fost urcată pe Youtube. Există două variante a videoclipului pe platforma online, prima dintre ele a strâns 450 de mii de vizualizări, iar al doilea a ajuns la 611 mii de vizualizări.

     

  • Aproape trei sferturi dintre companiile româneşti folosesc social media

    Aproximativ 74% dintre companiile din România utilizează reţelele sociale pentru promovare, vânzare sau recrutare, conform unui studiu Ernst&Young. Dintre utilizatori, 91% spun că utilizarea reƫelelor sociale le oferă un avantaj competitiv faƫă de companiile care nu folosesc reƫele sociale. Doar 53% dintre respondenţi generează oportunităţi de vânzare prin social media, potrivit computerblog.ro.

    Cam 21% dintre respondenƫi au afirmat că utilizarea reƫelelor de socializare face parte din strategia de comunicare a companiei, în creştere cu două procente faƫă de 2014, conform studiului EY România, Social media şi mediul de afaceri românesc 2015.

    Studiul, ajuns la cea de-a treia ediţie anuală, analizează răspunsurile a 270 de reprezentanţi ai unor companii din diverse industrii din România cu privire la modul în care acestea abordează marketing-ul prin intermediul reţelelor de socializare şi impactul pe care acest tip de marketing îl are în prezent în activitatea lor.

    Platforma “vedetă” şi anul acesta în România rămâne Facebook cu 92% din răspunsuri (93% la nivel global), urmată de LinkedIn cu 75% (71% la nivel global) şi de YouTube cu 37% (55% la nivel global). În România se remarcă creşteri semnificative ale utilizării LinkedIn (+14% faƫă de 2014), YouTube (+8% faƫă de 2014) şi Twitter (+8% faƫă de 2014), notează sursa citată.

  • Cum să câştigi 15 milioane de dolari stând acasă şi jucându-te toată ziua

    Jordan Maron are 23 de ani, postează clipuri pe YouTube cu el în timp ce se joacă Minecraft, iar acum câteva luni şi-a cumpărat o vilă de 4,5 mil. dolari la Hollywood, potrivit Daily Mail.

    Maron este cunoscut pentru clipurile de pe YouTube, postate sub userul ”CaptainSparklez”. Canalul său de YouTube a strâns 9 milioane de abonaţi şi două miliarde de vizualizări.

    Vila cumpărată are 380 de metri pătraţi şi este poziţionată pe Sunset Strip în Hollywood, nu departe de locul unde Markus Persson, creatorul Minecraft, a cumpărat un adevărat conac pentru 70 de mil. de dolari.

    Jordan Maron este un cetăţean privat şi nu este nevoit să-şi dezvăluie averea. Cu toate acestea, experţii din industrie estimează că 1.000 de vizualizări pe YouTube înseamnă aproximativ 7,60 $ în câştiguri.CaptainSparklez are 2 milioane de vizualizări pe YouTube, ceea ce înseamnă aproximativ 15 milioane de dolari.

    Jordan Maron şi-a început aventura pe YouTube cu un canal unde posta clipuri din jocul Call of Duty, ca în 2010 să treacă la canalul actual. Recent a fost inclus de către Forbes în topul tinerilor de succes care au sub 30 de ani. Datorită clipurilor sale de pe YouTube, dar şi datorită studioului său de jocuri, XREAL

  • Un copil de 9 ani câştigă anual un milion de dolari de acasă. Părinţii lui au renunţat să mai muncească

    Evan este un tânăr de 9 ani care petrece câteva ore pe zi înregistrând clipuri pentru Youtube. Nu pare nimic ieşit din comun, însă canalul său, EvanTube, generează venituri de peste un milion de dolari anual.

    EvanTube a început în anul 2011 ca un proiect al lui Evan alături de tatăl său, dar s-a transformat aproape imediat într-o senzaţie pe internet. Ideea este una cât se poate de simplă: tânărul primeşte cele mai noi jucării despre care vorbeşte timp de câteva minute, relatează Business Insider.

    În multe dintre videoclipurile sale, Evan o are alături pe sora sa, Jillian. Tatăl său, Jared, este cel care filmează şi apoi editează clipurile care urmează să fie postate online.

    Tatăl lui Evan, Jared, a declarat că a angajat o echipă care să se ocupe de vânzarea anunţurilor publicitare şi negocierea cu nume importante din industria jucăriilor. În scopuri de marketing, s-a decis ca Evan să folosească trei conturi de Youtube: EvanTubeHD, EvanTubeRaw şi EvanTubeGaming. Cei de la Newsweek au scris că tânărul câştigă peste 1,3 milioane de dolari pe an prin vânzărea reclamelor pe canalul de Youtube.

    Evan nu este primul tânăr care a găsit celebritatea pe internet. Michelle Phan este una dintre cele mai cunoscute figuri de pe Youtube, alături de Pewdiepie, Bethany Mota sau Nash Grier. Ea publică zilnic clipuri în care prezintă probleme legate de makeup, modă sau frumuseţe, ajungând la peste un miliard de vizualizări. În scurt timp, tânăra a ajuns la peste cinci milioane de abonaţi, atrăgând atenţia presei din Statele Unite. Phan a apărut în numeroase reviste, precum Seventeen, The Sun Sentinel, NYLON sau Forbes.

    Prin plasarea de produse, ea a reuşit să câştige sume impresionante, având o avere estimată la peste 4 milioane de dolari. Ea a semnat deasemenea un contract de promovare a anumitor produse Lancome.

  • La ce s-au uitat românii pe YouTube în 2015

    Satiră cu ritm, animaţie şi jocuri populare, acestea sunt câteva dintre elementele care stau la baza viralizării în 2015 pe YouTube în România. Creaţiile româneşti sunt cele care ţin capul de afiş atunci când vorbim de consum de muzică pe YouTube în 2015, potrivit Google.  

    Top 10 video-uri virale în România în 2015 (non-music)

    Umorul a fost cheia viralizării pe YouTube în România anul acesta. Cele mai multe dintre video-urile din top folosesc acest ingredient, în diferite reţete: de la muzică şi satiră (Noaptea Târziu) şi animaţie (Robotzi de la Creative Monkeyz), până la vlog-urile lui Mihai Zmenta sau episoade de comedie ale grupului Vacanţa Mare. Reprezentativă pentru 2015 este şi zona de „gaming”, cu două intrări în acest top: un video cu momente spectaculoase din jocul Grand Theft Auto 5 şi un „play-through” a unui joc devenit popular în România, PixWords.


    1 DA-TE-N SARBATOAREAMEA #NoapteaTârziu(Cover amuzant Connect-R-Da-te-n dragostea mea)

    2 RObotzi.S04.Ep19.Truc

    3 Call Baby! comenzi pentru masina :))

    4 DA MAMA, SUNT BEATĂ! / Analfabetii de pe internet

    5 Barbie de România se străduieşte să cânte “Barbie Girl” şi leşină pe scenă!

    6 VACANTA MARE – NORA PENTRU LEANA, 2 ORE DE UMOR 100% ROMANESC

    7 Mircea săracu – Doza de Haş

    8 AWESOME GTA 5 STUNTS & FAILS (Funny Moments Compilation)

    9 PixWords 1-40 levels romana (Romanian) part 1

    10 Adevar si provocare #20 | Tequila

    Metodologie: Pentru acest top au fost luate în calcul video-uri publicate în 2015. Selecţia video-urilor pentru această categorie s-a realizat printr-un algoritm care ia în calcul vizualizările, nivelul de interactivitate (like-uri, share-uri, comentarii) şi tipul de conţinut. Ierarhizarea video-urilor a fost făcută în funcţie de numărul de vizualizări realizate din România. În top a fost reţinut doar cel mai popular video de pe un canal, respectiv acela cu cele mai multe vizualizări

    Top 10 cele mai populare video-uri muzicale pe YouTube în România (videoclipuri oficiale)

    Artiştii români domină topul de anul acesta al celor mai vizionate videoclipuri muzicale de pe YouTube în România: opt din cele 10 piese din top sunt creaţii autohtone. Colaborările dintre Delia şi Carla’s Dream sunt cele care au stârnit cel mai mare interes în 2015 pe YouTube România, primele două poziţii în top fiind rezultatul acestora.

    Artist Video Canal
    1 Carla’s Dreams feat. Delia Cum ne noi (Official video)

    2 Delia  Da, mama (by Carla’s Dreams) Official Video

    3 Ruby feat. What’s Up Nu pune la suflet (Official Video)

    4 Jo feat. Randi Pana vara viitoare (Official Video) by Famous Production

    5 Corina + Mira + Skizzo Skillz Fete din Balcani (Official MusicVideo)

    6 NAGUALE feat. ANDRA Falava (Official Video) by KAZIBO

    7 Major Lazer & DJ Snake Lean On (feat. MØ) (Official Music Video)

    8 Ruby feat. Morosanu & Dorian Popa Lasa cucu-n pace (Official Video)

    9 Peter Pop feat Lora Singuri in doi

    10 Wiz Khalifa See You Again ft. Charlie Puth [Official Video] Furious 7 Soundtrack

    Metodologie: Pentru acest top au fost luate în calcul doar video-uri publicate în 2015, videoclipuri oficiale (de pe canalul care deţine conţinutul), fără video-uri doar cu versuri sau o poză. Selecţia video-urilor pentru această categorie s-a realizat printr-un algoritm care ia în calcul vizualizările şi nivelul de interactivitate (like-uri, share-uri, comentarii). Ierarhizarea video-urilor a fost realizată în funcţie de numărul de vizualizări realizate din România

    Cele mai populare video-uri pe YouTube la nivel global (non-music)

    1. Silento- Watch Me (Whip/Nae Nae) #WatchMeDanceOn
    2. Clash of Clans: Revenge (Official Super Bowl TV Commercial)
    3. Crazy Plastic Ball PRANK!!
    4. Love Has No Labels | Diversity & Inclusion | Ad Council
    5. Lip Sync Battle with Will Ferrell, Kevin Hart and Jimmy Fallon
    6. Justin Bieber Carpool Karaoke
    7. 6ft Man in 6ft Giant Water Balloon – 4K – The Slow Mo Guys
    8. Golden boy Calum Scott hits the right note | Audition Week 1 | Britain’s Got Talent 2015
    9. Dover Police DashCam Confessional (Shake it Off)
    10. Mean Tweets – President Obama Edition


    Cele mai populare video-uri muzicale pe YouTube la nivel global (videoclipuri oficiale)

    1. Wiz Khalifa – See You Again ft. Charlie Puth [Official Video] Furious 7 Soundtrack
    2. Maroon 5 – Sugar
    3. Ellie Goulding – Love Me Like You Do (Official Video)
    4. Major Lazer & DJ Snake – Lean On (feat. MØ) (Official Music Video)
    5. Taylor Swift – Bad Blood ft. Kendrick Lamar
    6. David Guetta – Hey Mama (Official Video) ft Nicki Minaj, Bebe Rexha & Afrojack
    7. Sia – Elastic Heart feat. Shia LaBeouf & Maddie Ziegler (Official Video)
    8. Fifth Harmony – Worth It ft. Kid Ink
    9. Adele – Hello

  • YouTube, în discuţii cu studiourile de la Hollywood pentru a difuza show-uri şi filme noi

    Compania Alphabet Inc, care deţine atât site-ul YouTube, cât şi motorul de căutare Google, este interesată să difuzeze show-uri şi filme pe noul său serviciu pe bază de abonament YouTube Red, pentru a avea un avantaj în competiţia sa cu Netflix Inc şi Amazon.com, conform Reuters, care citează Wall Street Journal.

    Serviciul YouTube Red, care a fost lansat în luna octombrie, este disponibil pentru început doar în SUA şi le impune utilizatorilor săi o taxă de 9,99 de dolari pe lună.

    Conform Wall Street Journal, care citează surse, directori ai companiei Alphabet Inc. s-au întâlnit în ultimele luni cu reprezentanţi ai studiourilor de la Hollywood şi ai unor companii de producţie pentru a discuta despre modul în care ar putea colabora şi pentru a negocia drepturile de difuzare pentru un conţinut nou.

    YouTube doreşte să securizeze aceste drepturi de difuzare şi se concentrează pe conţinutul nou, însă nu este foarte clar care sunt serialele şi filmele de care este interesată această platformă.

    Totodată, YouTube încă analizează cantitatea de conţinut pentru care urmează să deţină drepturile de difuzare, însă, potrivit surselor citate, platforma doreşte să deţină o colecţie importantă de programe originale, pentru a le transmite în 2016 şi în anii ulteriori.

    Pe de altă parte, YouTube se foloseşte în aceste negocieri de relaţiile contractuale existente între serviciul Google Play şi studiourile de filme şi alţi producători de conţinut premium, mai spune Wall Street Journal.

    Fostul director de programe al MTV Susanne Daniels şi Kelly Merryman, fostă directoare de conţinut a platformei Netflix, ar fi la rândul lor implicate în aceste discuţii.

    Dacă negocierile vor fi finalizate, aceste show-uri şi filme ar putea fi difuzate exclusiv pe serviciul YouTube Red. Pe de altă parte, acest conţinut ar putea fi difuzat şi pe canalele tradiţionale, precum cinematografele, reţelele de televiziune prin cablu şi DVD-urile, alături de serviciul YouTube Red.