Tag: vot

  • Radiografia unui referendum EŞUAT: De ce nu au mers oamenii în număr mare la vot

    Principala întrebare care se pune în aceste condiţii este: Cine a greşit şi ce mesaj transmit românii?

    – Primii care au vrut să dea un exemplu pozitiv au fost politicienii. Deşi partidele nu şi-au asumat o campanie pentru referendum, PSD a recunoscut că vrea să informeze publicul legat de această iniţiativă. Cât priveşte liderii politici, fiecare şi-a îndemnat membrii să facă aşa cum simt. Viorica Dăncilă, Liviu Dragnea, Traian Băsescu, Ludovic Orban au mers rând pe rând la urne, susţinând familia tradiţională.

    -Datele de la primele ore prevesteau însă dezastrul. Sâmbătă, după 3 ore de la deschiderea secţiilor, la nivel naţional, procentul nu a ajuns nici la 1%. Alte trei ore de referendum, iar sâmbătă la prânz prezenţa ajungea la aproape 3%. Specialiştii făceau deja evaluări. Dacă nu se va atinge pragul de 10 procente la închiderea urnelor, este posibil ca demersul să fie un eşec total.

    – A venit seara de sâmbătă, ora 21.00, iar datele nu arătau deloc bine pentru iniţiatorii referendumului. 5,72% din populaţie (adică un milion de oameni) a ajuns să îşi exprime opţiunea. Pentru ca referendumul să fie validat e nevoie de nu mai puţin de 5.483.548 de voturi.

    – Sociologii au tras linie şi au vorbit pentru prima dată de lecţia dată de români. “Dacă votul va fi sub pragul minim pentru validarea Referendumului, atunci va fi o lecţie pentru clasa politică. (…) Poporul român a oferit azi o lecţie nu politicienilor, dar mai degrabă iniţiatorilor Referendumului, respectiv Coaliţia pentru Familie”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Gelu Duminică.

    – Mai era o speranţă în ziua de duminică. Deşi greu de atins pragul de 30%, pentru validare, o mobiliare era aşteptată prin biserici. De altfel, mesajul a fost dat de preoţi, începând cu Patriarhul Daniel şi terminând cu preoţii de la sate. “Cei care nu aţi fost până acum la vot vă rugăm să mergeţi ca să nu fie prea târziu.Vă îndemnăm să mergeţi la vot şi să aveţi această onoare”, a spus Patriarhul Daniel credincioşilor.

    – Cu toate acestea, datele de duminică, de la prânz nu arătau o situaţie mai bună: 11,67% prezenţă la vot, însemnând puţin peste 2.100.000 de oameni. În a doua zi de referendum, la urne nu se strânseseră la prânz nici măcar numărul de oameni care au semnat iniţiativa de redefinirea familiei, şi anume 3 milioane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tomac, despre CEx al PSD: O furtună într-un pahar cu apă. Toată naţia românească a stat cu sufletul la gură, că Tătucul politicii noastre stă să cadă

    “Oameni buni, dacă nu acum, când? Furtună într-un pahar cu apă. Toată naţia românească a stat cu sufletul la gură, că Tătucul politicii noastre, stă să cadă. Rebelii PSD s-au agitat două zile, s-au dat peste cap, au aruncat cu acuzaţii, cu invective, vorbind cât de mult rău face Daddy, ţării, ca apoi, doar cu câteva ore, înainte de CEX, să se pupe-n bot, cu el. Din cele 30 de personaje ”curajoase”, s-au mai trezit, vorbind, în sec, despre demiterea lui Dragnea, doar vreo 7-8. Scrisoarea plină de semnături a devenit, aşa, peste noapte, o anonimă. Mai nimeni nu mai vroia să şi-o asume, în cadrul super şedinţei de partid. O făcătură, care ne-a ţinut, degeaba, cu ochii pe televizor”, a afirmat Eugen Tomac, într-o postare sâmbătă pe Facebook.

    Acesta a adăugat că PSD este un partid de bişniţari, iar Dragnea a împărţit funcţii şi “a împărţit sinecuri în stânga şi în dreapta” pentru a primi un vot de încredere. Liderul PMP mai spune că acum este momentul depunerii unei moţiuni de cenzură de către Opoziţie.

    “Degeaba o Românie întreagă şi-a ţinut respiraţia, timp de două zile. Credeam că, în sfârşit, vom scăpa, de Don Corleone. PSD e un partid de bişniţari. Dragnea a făcut, din nou, trafic cu funcţii, pe spatele nostru. A împărţit, sinecuri, în stânga şi-n dreapta, ca să ajungă, la toată lumea. Contra unui mic comision: funcţia de preşedinte al partidului. Călare pe tezaurul României, El Padre, a făcut cadouri, bucăţi din România prezentă şi cea viitoare. Ne-a amanetat, încă o dată, dezvoltarea. Asta, pentru că îşi cunoştea foarte bine partenerii. Totul este de vânzare în PSD, inclusiv sufletele înaintaşilor noştri. Cadou pentru România, celor 100 de ani de la Marea Unire. Care mai sunteţi, pe acolo, treziţi-vă! Acum e momentul pentru o moţiune de cenzură. Dacă nu acum, când?”, a completat Tomac.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vot de încredere pentru leadershipul românesc

    “Sunt o serie de lucruri care trebuie îmbunătăţite: serviciile medicale, produsele farmaceutice de toate felurile trebuie să ajungă către pacienţii din această regiune, nu doar din România  această complexitate a regiunii a făcut ca GSK, dar şi alte companii să încline spre alegerea unor echipe de management mai degrabă locale”, spune Dana Constantinescu, care conduce compania de produse farmaceutice GlaxoSmithKline în România de la 1 aprilie 2018.

    Cu afaceri de 423 de milioane de lei anul trecut pentru divizia farma şi 282 milioane de lei pentru consumer, compania este al şaptelea jucător din topul local al companiilor de produse farmaceutice, potrivit Cegedim. ​La nivel global, este a treia companie farmaceutică din punctul de vedere al veniturilor, care s-au situat anul trecut la peste 30 de milioane de lire sterline. În trecut compania avea şi o unitate de producţie pe plan local.

    Compania britanică, prezentă în peste 150 ţări la nivel global şi care are o istorie de circa trei decenii pe plan local, a avut, de-a lungul timpului, echipe de management în România formate mai ales din expaţi. Spre exemplu, anterior numirii Danei Constantinescu, postul a fost deţinut timp de doi ani de brazilianul Andre Vivan da Silva, promovat anul trecut în funcţia de vicepreşedinte şi cluster area director pentru GSK. Înaintea lui, compania a fost condusă de executivul de origine franceză Barbara Cygler, care a făcut şi ea pasul spre un rol regional, respectiv postul de vicepreşedinte general manager în Franţa şi Belgia pentru ViiV Healthcare, un joint venture în GSK şi Pfizer. Totodată, peste 30 de angajaţi din România ai companiei au preluat roluri globale sau departamente din alte ţări.

    Strategia din prezent a companiei constă în alocarea a cât mai multe responsabilităţi unei echipe care să înţeleagă foarte bine piaţa locală, potrivit Danei Constantinescu. În regiunea în care ne aflăm, o astfel de orientare este justificată şi din punctul de vedere al complexităţii businessului farma, crede directorul general al GSK. „Dacă creşti în cultura respectivă şi eşti în contact cu aceasta, eşti mai eficient decât în cazul în care anumiţi colegi din alte ţări vin să preia pentru o perioadă de timp organizaţia”, spune directorul general al producătorului britanic de medicamente.

    De profesie medic, Dana Constantinescu şi-a construit o carieră de aproximativ 20 de ani în cadrul GSK. „În vremea adolescenţei, eram atrasă de tot ceea ce înseamnă ştiinţă în zona de sănătate şi, la momentul respectiv, cel mai direct acces spre ce mi-aş fi dorit eu să fac, era să devin medic”, descrie ea atracţia faţă de acest domeniu. După absolvirea studiilor la Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila din Bucureşti a lucrat în spitalul de urgenţă Bagdasar-Arseni, într-o secţie de chirurgie plastică şi reconstructivă. „Lăsând la o parte fascinaţia zonei pe care o exercită această specializare, chirurgia plastică şi reconstructivă, aceasta implică lucrul cu pacienţi politraumatizaţi, ieşiţi din accidente grave, arşi, prin urmare o muncă dificilă”, descrie ea această experienţă. 

    Gândul i-a rămas însă la proiectele din zona cercetării, astfel că următorul pas a fost în această direcţie. A considerat că, prin intermediul unei companii farmaceutice, în special una care are divizii dezvoltate de cercetare-dezvoltare, se va afla mai aproape de ce şi-a dorit ea să facă. În 1999 a aplicat pentru postul de reprezentant medical în cadrul producătorului britanic de medicamente, rol de entry level într-o organizaţie cu un astfel de profil. A avut această funcţie timp de câţiva ani, pe portofolii diverse şi, spune ea, care reprezentau brandurile cheie ale companiei – respectiv produse pentru bolile respiratorii şi antiretrovirale (medicaţie pentru HIV-SIDA).

    „A fost primul contact cu medicul, dintr-o altă perspectivă. Am trecut apoi prin GSK prin absolut tot ce s-ar fi putut face: am avut o carieră care mi-a adus în acest moment o perspectivă completă”, descrie ea parcursul profesional în cadrul companiei farmaceutice pe care a ajuns să o conducă în prezent.

    De-a lungul carierei, a avut funcţii precum cele de medical affairs manager, medical & regulatory director, business unit director pentru divizia Specialty Care (francizele de respirator, urologie, oncologie şi HIV), therapy area lead respiratory şi corporate affairs, cel mai recent fiind de communication and vaccines director, începând din februarie 2017. După aceste experienţe, spune că a ajuns la concluzia că cel mai important lucru pe care trebuie să ştii să îl faci foarte bine este să mânuieşti echipe de oameni, nu doar să ai expertiză tehnică.

    „În momentul în care ajungi să ai abilităţi de lideri, indiferent în ce rol ajungi de-a lungul timpului în carieră, lucrurile se pot face foarte uşor”, rezumă ea lecţiile învăţate în aceste roluri.

    Dana Constantinescu spune că majoritatea produselor din portofoliul companiei la nivel global se regăsesc şi în cele comercializate pe piaţa locală; există aproximativ 50 de branduri pe care le comercializează în România, sub aproape 200 de forme de prezentare.

    „Cele mai recente produse care au ieşit din laboratorul GSK au fost în zona ariilor care ne reprezintă  vaccinuri, antiretrovirale HIV-SIDA şi zona de respirator”, descrie ea cele mai recente lansări de pe piaţa locală. Vaccinurile sunt, potrivit ei, aproape toate reprezentate pe piaţa din România, iar pentru antiretrovirale au lansat penultimul din produsele companiei; anul acesta se pregătesc să îl lanseze pe cel de al doilea, ultimul din portofoliu.

    „Fiecare produs pe care îl lansăm pe piaţă trebuie să urmeze  din punctul de vedere al legislaţiei , cam aceiaşi paşi  termenele standard se prelungesc uneori, dar media este cuprinsă între 3 şi 6 luni”, descrie Constantinescu durata procesului lansării unui nou produs. Ea nu oferă detalii referitoare la investiţiile direcţionate în această direcţie, însă precizează că depind de complexitatea produsului: sunt necesare studii clinice care variază între 3 şi 6 luni; pentru alte boli, în funcţie de prevalenţa bolii, sunt necesare studii care pot să ajungă şi până la 10 ani, iar investiţiile variază în mod direct proporţional cu complexitatea acestor procese.

    Compania are o divizie de studii clinice şi în România, în care în ultimii şase ani au investit în jur de 15 milioane de euro; în ultimii doi ani, valoarea investiţiilor în această direcţie a ajuns la aproape 2 milioane de euro, spune Dana Constantinescu.

    Aceşti bani au fost direcţionaţi în echipamente şi tehnologie, în contextul în care fiecare studiu clinic are nevoie de anumite echipamente cu care medicul investigator lucrează pentru a analiza ce trebuie să opereze, investiţia efectivă în medicaţia de studiu, oferită pacienţilor, traininguri etc.

    În prezent, compania testează dispozitive inhalatorii prevăzute cu un sistem prin intermediul căruia comunică printr-o platformă electronică cu medicul pacientului; acesta este informat în momentul în care pacientul şi-a administrat doza respectivă, dar îi dă şi o alertă pacientului, în situaţia în care a uitat să îşi ia doza de medicament, de pildă. 

    Dana Constantinescu spune că investiţiile GSK vor fi direcţionate în continuare în studii clinice şi proiecte de responsabilitate socială; investiţiile majore, ca în trecut, nu se întrevăd în planurile pe termen scurt ale companiei. „Urmăm strategia globală a companiei, în prezent nu credem că se va realiza un astfel de parteneriat, dar acest lucru nu înseamnă că dacă nu primim o solicitare de astfel de intervenţii nu suntem deschişi”, descrie ea perspectivele unui proiect de amploare în România.

    GSK a cumpărat în 1996 de la omul de afaceri Mihai Miron 65% din acţiunile Europharm, urmând ca în 2003 să cumpere şi restul acţiunilor; compania deţinea şi o unitate de producţie la Braşov. În 2015 însă, britanicii au anunţat că opresc activitatea fabricii Europharm. După ce a fost închisă în 2016, fabrica Europharm din Braşov a fost vândută anul trecut antreprenorilor braşoveni Nandor Santa (farmacist) şi Attila Santa (economist), care controlau deja o unitate de producţie de medicamente generice în Braşov.

    „Decizia a fost una globală, iar activitatea a fost relocată; compania globală îşi evaluează investiţiile şi capacitatea de producţie la nivel global în funcţie de cererea pentru anumite produse, tot la nivel global. Sunt zone sau momente în timp în care construim, altele în care facem eficientizări de genul acesta, este o permanentă dinamică şi evoluţie”, descrie ea motivele deciziei închiderii acestei fabrici.

    Pe de altă parte, Dana Constantinescu spune că pe termen lung, britanicii de la GSK iau în calcul o nouă investiţie. „Pe termen foarte scurt nu ne gândim, dar pe termen mediu şi lung există o strategie, am început deja nişte discuţii şi la nivel intern, dar şi la nivel local, dar sunt în stadii mult prea incipiente în acest moment. Suntem în faza de mapare, dar am început o discuţie în acest sens“, a spus executivul român într-un interviu acordat ZF. Ea a precizat că discuţiile pe care le poartă în cadrul companiei vizează România pentru investiţie şi nu există o competiţie cu un alt stat din regiune, pentru că oportunităţile diferă în funcţie de ţară.

    Ce e de făcut pentru ca România să atragă mai multe investiţii de acest tip? „Este nevoie de stabilitate legislativă, este singurul element important, în contextul în care astfel de investiţii se fac pe termen mediu şi lung; cred că va fi nevoie de puţin sprijin pentru a aduce investiţiile la o linie stabilă, dacă nu în creştere, pentru că în acest moment sunt în descreştere”, crede şeful GSK.

    Dana Constantinescu observă că industria farma trece, de mai mulţi ani, printr-o situaţie dificilă. „Sistemul de sănătate din România nu a reuşit niciodată să se reformeze de la bază, din structură, din variate motive. Este o dinamică destul de complicată vizavi de oamenii care au preluat conducerea Ministerului Sănătăţii de-a lungul timpului, cea mai mare fluctuaţie de miniştri este în sănătate  această fluctuaţie foarte mare ne pune şi pe noi în dificultatea de a începe să construim, în fiecare an, cu altcineva.”

    Constantinescu precizează şi că toată legislaţia care face ca un serviciu medical, un vaccin să ajungă la pacienţii din România este complexă, cu multe bucăţi de lege conectate între ele, care câteodată au elemente contradictorii. De exemplu, legislaţia care reglementează preţurile medicamentelor şi vaccinurilor, unde într-adevăr a existat o colaborare între companie şi Ministerul Sănătăţii, potrivit Danei Constantinescu. Ea spune că toate aspectele tehnice din spatele acestei legislaţii conduc la dispariţia medicamentelor de pe piaţă. „Pentru ca un medicament să poată accesa piaţa din România, acesta trebuie aliniat la preţul minim din Europa, lucru care, implicit, limitează într-un anumit punct accesul pacienţilor la aceste medicamente.”

    Dana Constantinescu spune că în România au existat crize de-a lungul timpului şi că au încercat să lucreze cu Ministerul Sănătăţii în acest sens. Motivul crizelor de vaccinuri se leagă, spune şeful GSK, de numărul redus al producătorilor de vaccinuri de la nivel global, precum şi de faptul că tehnologia de producere a unui vaccin este una complexă, spre comparaţie cu liniile tehnologice de producţie a unei tablete, de pildă. Pentru a construi o fabrică de vaccinuri durează între 5 şi 10 ani, ea trebuie aprobată de foruri de reglementare, iar investiţia într-o astfel de unitate este imensă. Un alt aspect referitor la aceste produse este că durata producţiei lor se întinde pe perioade lungi de timp  sunt vaccinuri care au nevoie de aproape doi ani până la producerea primei doze.

    În ceea ce priveşte mult discutata lege a vaccinului, ea susţine obligativitatea acesteia. „Ar trebui ca vaccinarea să fie obligatorie, cred că principalul motiv pentru care această zonă de obligativitate este în continuare în discuţie se leagă de educaţie, trebuie să construim în această direcţie”, spune ea, precizând că legea ar trebui să intre în vigoare până la finalul anului. „Au existat suişuri şi coborâşuri referitoare la modul în care aceste proceduri au evoluat în România în ultimii ani şi au avut sincopele pe care le-am văzut. Vrem să lucrăm cu ministerul pentru ca această lege a vaccinării să surprindă toate aceste elemente pentru a avea o predictibilitate mai bună, să nu mai existe pauze de a produce noi şi a aduce pe piaţa din România atunci când era nevoie”, spune Constantinescu.

    Cât priveşte clawbackul, un punct fierbinte în discuţia cu orice reprezentant al domeniului farmaceutic, spune: „Taxa creşte de la trimestru la trimestru şi devine din ce în ce mai greu suportabilă de către companie; suntem la 24% pe ultimul trimestru al anului trecut şi previzionăm că o să crească în continuare; este o taxă care devine din ce în ce mai greu sustenabilă”.

    Singurele produse pentru care nu se plăteşte clawback în acest moment sunt vaccinurile.

    În ceea ce priveşte priorităţile ei pentru următoarea perioadă, Dana Constantinescu spune că pe primul plan se află în continuare îmbunătăţirea lucrului cu oamenii. „În orice companie, cred că dacă nu ai oameni care să înţeleagă că eşti alături de ei, nu sunt motivaţi sau nu sunt sprijiniţi în a-şi face treaba foarte bine, compania nu are cum să aibă succes. Fiecare om are o contribuţie specifică într-o organizaţie – fiecare angajat trebuie să înţeleagă acest lucru şi că el este special şi ascultat, ajutat – cred că până la urmă în asta stă succesul dintr-o companie.”

    De altfel, spune că în cele câteva luni de când a preluat mandatul de conducere a companiei, primul pas făcut a fost să discute cu echipele din cadrul companiei, atât de teren, din ţară, cât şi cu echipele de la birou. Directorul general al GSK oferă şi câteva sfaturi pentru tinerii care îşi încep o carieră în domeniu: „Cea mai mare calitate este curiozitatea. Trebuie să încerce să înveţe sau să afle ceva nou în fiecare zi sau, cel puţin, asta am văzut că ajută fiecare tânăr să se dezvolte repede şi bine. Al doilea element este să aibă o atitudine proactivă  să îşi păstreze dorinţa de a înţelege ce se întâmplă şi să vrea în fiecare zi să facă lucruri.”

  • Moscovici: Votul în favoarea Brexit poate fi “teoretic” anulat, dar probabil va fi aplicat

    Întrebat, într-o emisiune a postului de radio France Inter, dacă votul în favoarea Brexit poate fi anulat, Pierre Moscovici a răspuns: “Teoretic depinde de britanicii care au luat decizia ieşirii din UE să stabilească în final dacă vor face acest lucru sau nu şi în ce mod. Cu toate acestea, probabilitatea producerii Brexit este foarte puternică, întrucât a fost un vot al oamenilor, un referendum”.

    Întrebat dacă va exista un acord între Marea Britanie şi Uniunea Europeană privind termenii Brexit, Pierre Moscovici a precizat: “Nu neapărat”.

  • “Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari”, de Radu Jude, la Festivalul de la Toronto

    La cea de-a 43-a ediţie a festivalului vor fi acordate, în baza votului publicului, marele premiu pentru lungmetraj şi, printre altele, trofeul Federaţiei Internaţionale a Criticilor de Film (FIPRESCI).

    Recent, lungmetrajul lui Radu Jude a fost premiat cu trofeul Golden Mimosa pentru cel mai bun scenariu la Herceg Novi Film Festival – Montenegro Film Festival. Motivaţia juriului a fost: “Un cineast unic, care este suficient de curajos să ne ţină prinşi şi să ne educe cu un scenariu care are o formă neortodoxă din punct de vedere didactic, dar care e suprinzător de accesibilă, rareori folosită în cinema. Puterea lui intelectuală şi perspectiva istorică sunt o combinaţie perfectă pentru semnificaţia subiectului dificil şi dureros din trecut care rezonează la nivel universal astăzi”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fifor, despre proteste: Pe milioanele de votanţi PSD-ALDE i-a întrebat cineva ce vor?

    „Am înţeles că în spatele protestatarilor din Piaţă Victoriei, cărora le respect dreptul de a protesta paşnic, ar fi milioane de români nemulţumiţi de activitatea guvernamentală. Alte milioane decât cele multe care au votat legitim Programul de guvernare PSD-ALDE în decembrie 2016, bănuiesc. Dar, oare, pe aceste milioane de români, votanţi ai majorităţii parlamentare PSD-ALDE, i-a întrebat cineva ce vor? Dacă vor că votul lor, exprimat democratic, să fie anulat doar pentru că aşa consideră necesar cei prezenţi în Piaţă Victoriei, cărora, repet şi subliniez, le respect dreptul la opinie şi dreptul a protesta paşnic? Pe milioanele de români mulţumiţi de măsurile luate de Guvern în luni de zile de guvernare sub asediu, i-a întrebat cineva? Sau aceste milioane de cetăţeni nu contează, dacă nu interpretează pe voci refrenul consacrat (ştim cu toţii care…) Dar dacă ei nu vor căderea guvernului?”, a scris ministrul Apărării, Mihai Fifor, marţi pe Facebook.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parlamentul ceh a aprobat noul guvern condus de Andrej Babis

    Partidul premierului Andrej Babis, ANO, a câştigat alegerile din luna octombrie, însă în luna ianuarie Guvernul format de acest a fost obligat să demisioneze după ce Parlamentul nu i-a acordat votul de încredere.

    Formarea unui nou Guvern a reprezentat un proces îndelungat deoarece niciun alt partid nu dorea să intre într-o coaliţie cu ANO, ca urmare a acuzării lui Babis de fraudă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cu cât au fost plătiţi concurenţii de la Exatlon? Diferenţe uriaşe dintre Faimoşi şi Războinici

     “Exatlon” a fost o mină de aur pentru vedete. “Faimoşii” au negociat la sânge, sume mari, în timp ce unii “Războinicii” s-au chinuit, la început, pe doar 700 de lei săptămânal.
     
    Solista Cream ar fi încasat 7.000 de euro pe săptămână, adică în jur de 28.000 de euro pentru cele patru săptămâni din Republica Dominicană. Potrivit surselor, Giani Kiriţă ar fi fost cel mai bine plătit concurent de la “Exatlon”, el rezistând 4 luni în concurs.
     
    Spre deosebire de “Faimoşi”, care au venit acasă cu zeci de mii de euro, cei din echipa „Războinicilor” au tras pe bani puţini. La început, fiecare dintre ei ar fi primit 700 de lei pe săptâmână, însă sumele s-au mărit la 1.500 de lei, iar spre final, când show-ul a avut audienţe enorme, fiecare Războinic ar fi primit câte 2.000 de lei săptămânal.
     
  • Sondaj Sociopol, dacă ar fi duminică alegeri: PSD- 41%, PNL- 20%, ALDE- 12%

    Românii sunt în continuare dezinteresaţi de alegeri, arată un sondaj Sociopol, făcut public miercuri. Potrivit acestuia, dacă ar avea loc alegeri duminica viitoare, doar 30% dintre români ar fi interesaţi să meargă la urne, iar 41% ar alege Partidul Social Democrat.

    Doar o treime din români (30%) ar fi interesaţi de subiect, dacă ar avea loc alegeri duminica viitoare, arată sondajul Sociopol. Participarea la vot estimată, ţinând cont atât de declaraţiile respondenţilor, cât şi de estimarea emigraţiei informale, este undeva în jur de jumătate din români (47%), nivel asemănător cu cel identificat în sondajele anterioare.

    PSD rămâne în continuare partidul cel mai votat din România, cu 41% – nivel asemănător cu cel din sondajele anterioare. PNL este al doilea partid cel mai votat din România, cu 20% – evoluţie constantă, în timp ce ALDE, în premieră în sondajele Sociopol, devine cel de-al treilea partid cel mai votat din România, trecând pragul de 10% şi ajungând la 12%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dragnea iese la atac şi aruncă vorbe grele: Dacă vor prelua nelegitim guvernarea, vom utiliza toate mijloacele legale şi sociale

    ”În ceea ce priveşte suspendarea preşedintelui, noi tot sperăm că mai există undeva o fărâmă de luciditate ca acest demers (posibila suspendare a premierului Viorica Dăncilă – n.r.) aberant, cel puţin aberant, nu va depăşi linia roşie şi nu va face ca lucrurile să scape de sub control. Deci nu am discutat, nu luăm în calcul suspendarea preşedintelui României, dar, aşa cum am mai spus, nu avem de gând să stăm inactivi, să nu facem nimic dacă vom vedea că lucrurile merg în direcţia care este străvezie, anume de a se prelua într-un mod nelegitim guvernare. Atunci vom utiliza toate mijloacele legale, constituţionale, publice, sociale pentru ca votul cetăţenilor din decembrie 2016, un vot legitim să fie respectat”, a declarat Liviu Dragnea, după şedinţa BPN al PSD.
     
    El a mai spus că ”nu este exclusă” organizarea unui miting de susţinere a premierului Viorica Dăncilă.
     
    ”Dacă va fi cazul, îl vom face, dar asta ţine în continuare de evoluţia acestei situaţii”, a precizat liderul PSD.
     
    De asemenea, Dragnea a afirmat că Executivul condus de Viorica Dăncilă are susţinerea coaliţiei de guvernare.