BusinessMagazin

Tag: ue

  • Ameninţată din exterior de SUA şi China, Uniunea Europeană se confruntă şi cu scindări interne. Franţa şi Germania se contrazic pe cele mai importante teme ale tranziţiei verzi. „Este aproape o chestiune de supravieţuire politică”

    O dispută pe tema energiei nucleare pare să stârnească resentimente între guvernele de la Paris şi Berlin, scrie Bloomberg. Chiar dacă preţurile la energie electrică s-au redus de la maximele înregistrare anul trecut, poziţiile celor două ţări devin tensionate din cauza planului Uniunii Europene de a deveni carbon neutral.

    „Guvernele de la Paris şi Berlin caută soluţii pentru a furniza energie electrică la cel mai mic cost”, a declarat Christian Egenhofer, senior researcher la CEPS think-tank în Brussels. „Este aproape o chestiune de supravieţuire politică”.

    Preţurile la energie electrică rămân o problemă explozivă pentru guvernul lui Emmanuel Macron, zguduit acum cinci de proteste ale vestelor galbene. Nici cancelarul Ofaz Scholz nu este într-o situaţie mai bună din cauza unei reforme din primăvară menită să îndepărtăze utilizarea combustibililor fosili în mediul rezidenţial. Partidele de opoziţie din ambele ţări preiau acum subiectul.

    Germania s-a opus interzicerii maşinilor pe combustie internă din cauza unei excepţii pentru combustibilii bio, iar Franţa militează activ pentru considerarea energiei nucleare ca fiind curată. Planul ar permite guvernului să apeleze la noi surse de finanţare pentru a prelungi durata de viaţă a reactoarelor.

    Germania blochează iniţiativa străduindu-se să-şi reconstruiască propriul sistem energetic după încetarea livrărilor de gaz ruseşti de anul trecut şi închiderea completă a reactoarelor nucleare. Cea mai mare economie a Europei este îngrijorată că Franţa ar putea reduce semnificativ preţurile la energie electrică.

    Fară energie la preţuri accesibile, Germania se teme că firmele mari consumatoare de curent electric vor investi în altă parte şi „vom pierde această bază industrială”, a explicat vice cancelarul Robert Habeck. „Ideea nu este că Franţa are centrale nucleare, dar că operatorul acestora poate oferi preţuri sub valoarea de piaţă”.

    UE nu îşi poate permite acum un conflict cu ţările care compun nucleul industrial al Europei. Noile politici ale preşedintelui american ameninţă competitivitatea europeană, iar investigaţia lansată recent asupra subvenţiilor chinezeşti în industria EV reflectă o anxietate crescută faţă de superputerea asiatică.

  • Recep Erdogan anunţă că Turcia ar putea renunţa la intenţia de a intra în UE

    Declaraţia a fost făcută sâmbătă la Ankara. Preşedintele turc a fost întrebat despre raportul adoptat la începutul acestei săptămâni în care scria că procesul de aderare a Turciei la UE nu poate fi reluat în circumstanţele actuale.Totodată, raportul sugerează UE să exploreze „un cadru paralel şi realist” pentru legăturile sale cu Ankara.

    Turcia a fost un candidat oficial la aderarea la UE timp de 24 de ani, dar discuţiile de aderare s-au blocat în ultimii ani din cauza preocupărilor blocului cu privire la încălcarea drepturilor omului şi la respectarea statului de drept.

    „UE încearcă să se desprindă de Turcia. Ne vom face evaluările faţă de aceste evoluţii şi, dacă este necesar, ne putem despărţi de UE”, a declarat Erdogan înainte de a pleca într-o călătorie în SUA.

    Ministerul de Externe al Turciei a anunţat la începutul acestei săptămâni că raportul Parlamentului European conţine acuzaţii şi prejudecăţi nefondate şi are o abordare „superficială şi fără viziune” a legăturilor ţării cu UE.

  • Uniunea Europeană începe o anchetă cu privire la subvenţiile acordate de China industriei EV. „Preţul lor este ţinut artificial la un nivel scăzut de subvenţii uriaşe ale statului. Acest lucru ne distorsionează piaţa”

    Uniunea Europeană lansează o investigaţie privind subvenţiile chineze pentru vehiculele electrice, blocul comunitar fiind îngrijorat de capacitatea proprie de a concura, scrie Bloomberg.

    Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat ancheta miercuri, spunând că piaţa globală este inundată de maşini chinezeşti ieftine.

    „Preţul lor este ţinut artificial la un nivel scăzut de subvenţii uriaşe ale statului. Acest lucru ne distorsionează piaţa”, a declarat aceasta.

    În ciuda posibilelor represalii, producătorii europeni sunt tot mai alarmaţi cu privire la capacitatea lor de a concura cu industria chineză.

    China este casă pentru o mulţime de producători de vehicule electrice, majoritatea susţinute de guvern prin stimulente atât pentru industrie cât şi pentru consumatori, multe dintre aceste companii neînregistrând nicioadată profit.

    BYD şi Nio se pregătesc să crească vânzările în Europa cu o gamă de modele la preţuri competitive care, dacă au succes, vor lovi producătorii de pe piaţă precum Stellantis şi Volkswagen.

  • Răsturnare de situaţie: Uniunea Europeană a renunţat la gazul rusesc livrat prin conducte, însă cumpără GPL la niveluri record. Doar de la începutul anului tranzacţiile se ridică la 5,29 de miliarde de euro

     Uniunea Europeană va stabili un record în acest an cu privire la volumul de GPL importat din Rusia, în ciuda dorinţei de a renunţa la resursele ruseşti până în 2027, scrie Financial Times.

    În primele şapte luni ale acestui an, Belgia şi Spania au reprezentat al doilea respectiv al treilea cel mai mare cumpărător de GPL din Rusia, după China, conform unei analize realizată de Global Witness.

    La nivel general, importurile de GPL din Rusia au crescut cu 40% între ianuarie şi iulie anul acesta, comparativ cu 2021, înainte de invazia din Ucraina.

    Saltul semnificativ vine de la o bază scăzută deoarece UE nu importa gaz rusesc tip GPL, acesta consitutind doar 6% în perioada respectivă.

    Global Witness a explicat că preţul gazului importat din ianuarie până în iulie, analiză făcută pe baza preţurilor spot, s-a ridicat la 5,29 miliarde de euro.

    „Este şocat că ţările din UE s-au străduit să nu mai primească gaz rusesc prin conducte doar pentru a-l înlocui cu GPL”, a declarat Jonathan Noronha-Gant, senior fossil fuel campaigner la Global Witness. „Nu contează dacă vine prin conductă sau pe navă, companiile europene îi trimit miliarde de euro lui Putin.”

    Pe lângă faptul că sunt generate fonduri considerabile pentru Rusia într-un moment în care Uniunea Europeană vrea să înăsprească regimul de sancţiuni, nivelul ridicat al importurilor lasă statele vulnerabile deciziei bruşte de a reduce livrările, aşa cum s-a întâmplat anul trecut. 

  • Producţia de bere din UE revine la nivelurile prepandemie

    Producţia de bere de la nivelul blocului aproape a revenit la nivelurile de dinaintea pandemiei, ţările UE producând aproape 34,2 miliarde de litri de bere uc alcool în 2022, notează Deutsche Welle. Germania a fost cel mai mare producător de bere al blocului, în timp ce Olanda a fost cel mai mare exportator.

     

  • China speră că Franţa poate contribui la atenuarea relaţiilor cu UE

    China speră ca Franţa să poată „stabiliza tonul” relaţiilor dintre UE şi China, a declarat sâmbătă la Beijing vicepremierul He Lifeng unui ministru francez, în timp ce liderii europeni dezbat cum să „elimine riscurile”, dar şi să coopereze cu a doua cea mai mare economie a lumii, potrivit Reuters.

    El i-a spus ministrului economiei, Bruno Le Maire, că China este dispusă să aprofundeze cooperarea cu Franţa în domenii tradiţionale, cum ar fi finanţele, precum şi în domeniul ştiinţei şi al inovării tehnologice, în contrast cu discuţiile mai prudente, deşi sincere, purtate de Beijing cu înalţii oficiali americani aflaţi în vizită.

    „Se speră că Franţa va stabiliza tonul cooperării prieteneşti dintre China şi UE”, a declarat acesta în remarcile de deschidere înainte de o după-amiază de discuţii la Casa de oaspeţi de stat Diaoyutai din Beijing, adăugând că China consideră că legăturile sale bilaterale cu Franţa „au o bază bună”.

    În timp ce recentele vizite în China ale secretarului de stat american Anthony Blinken şi ale secretarului Trezoreriei Janet Yellen s-au axat pe discuţii despre „decuplare”, cel mai înalt oficial comercial al Franţei a sugerat un „termen limită până la sfârşitul anului 2024 pentru a ne consolida operaţiunile economice şi financiare”, înaintea celui de-al nouălea dialog economic şi financiar dintre cele două ţări.

    China este al treilea cel mai mare partener comercial al Franţei, după Uniunea Europeană şi Statele Unite, dar firmele franceze sunt din ce în ce mai îngrijorate că ar putea fi prinse în focul rivalităţii crescânde dintre cele două superputeri economice ale lumii.

    Luna trecută, guvernele Uniunii Europene au aprobat, de asemenea, o a 11-a tranşă de sancţiuni împotriva Rusiei, care ar putea lovi firmele chinezeşti considerate că eludează măsurile deja în vigoare.

    Le Maire a declarat că cele trei provocări la care cele două ţări ar trebui să colaboreze sunt tranziţia ecologică, reorganizarea lanţurilor valorice şi revoluţia tehnologică, ridicând totodată probleme legate de accesul pe piaţă pentru companiile franceze din domeniul bancar, nuclear, cosmeticelor şi agriculturii.

    „Este esenţial să ne gândim la extinderea şi aprofundarea cooperării economice şi financiare între Franţa şi China”, a declarat La Maire. „Am dori să primim noi investiţii majore din China pe teritoriul francez”.

    Într-o conferinţă de presă după discuţii, Le Maire a declarat că s-au făcut progrese importante în relaţiile franco-chineze în sectoarele cosmeticelor, aerospaţial, alimentar şi al băuturilor şi financiar, în timp ce He a declarat că partea chineză a apreciat decizia Franţei de a extinde licenţele Huawei 5G în unele oraşe.

    Chinezul He le-a spus oaspeţilor săi că întâlnirea a fost un „semnal pozitiv că China şi Franţa vor lucra împreună pentru a aborda provocările şi a injecta stabilitate într-o lume incertă”, care a „accelerat într-o nouă situaţie de instabilitate şi incertitudine”, care nu a mai fost văzută în ultimii 100 de ani.

  • UE a decis sancţiuni contra Rusiei din cauza unei campanii de propagandă despre război

    Consiliul Uniunii Europene a anunţat, vineri, sancţiuni împotriva unor persoane şi entităţi din Rusia implicate într-o campanie de distorsionare a informaţiilor despre invazia militară rusă în Ucraina.

    “Astăzi, Consiliul UE a decis impunerea de măsuri restrictive împotriva a şapte persoane şi a cinci entităţi responsabile de efectuarea unei campanii de manipulare a informaţiilor denumită Recente Ştiri de Încredere (‘RRN’, Recent Reliable News), în scopul distorsionării informaţiilor şi răspândirii propagandei în sprijinul războiului rus de agresiune împotriva Ucrainei. Această campanie, la care participă organisme guvernamentale şi entităţi afiliate statului rus, se bazează pe pagini de ştiri false care uzurpă identitatea publicaţiilor naţionale şi a website-urilor guvernamentale, precum şi pe conturi false pe reţele de socializare online. Această manipulare informaţională coordonată şi punctuală se înscrie în campania hibridă mai largă a Rusiei împotriva Uniunii Europene şi a statelor membre”, anunţă Consiliul UE, conform unui comunicat postat pe site-ul propriu şi vizualizat de agenţia MEDIAFAX.

    “Îi vizăm pe cei care efectuează manipulări ale informaţiilor şi recurg la interferenţe în cadrul amplei campanii hibride a Rusiei împotriva Uniunii Europene şi a statelor membre. Prin extinderea listei persoanelor sancţionate, transmitem un semnal puternic că ştim cum manipulează spaţiul nostru informaţional şi cum operează. Suntem puternici în determinarea de a împiedica, a descuraja şi a reacţiona eficient, prin noi instrumente, la aceste ameninţări”, a declarat Josep Borrell Fontelles, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate.

    Până în prezent, Uniunea Europeană a sancţionat în total aproximativ 1.800 de persoane şi entităţi implicate în acţiuni ale Rusiei de subminare a integrităţii teritoriale, suveranităţii şi independenţei Ucrainei.

  • BCE majorează din nou dobânda de referinţă, în efortul de reducere a inflaţiei în zona euro

    “Inflaţia continuă să scadă, dar este de aşteptat să se menţină totuşi la un nivel prea ridicat prea mult timp. Consiliul Guvernatorilor este determinat să asigure că inflaţia revine la ţinta de 2% pe termen mediu în timp util. De aceea, astăzi a fost luată decizia majorării principalelor trei componente ale dobânzii de referinţă cu 0,25%. Decizia de majorare a dobânzii reflectă evaluarea Consiliului Guvernatorilor asupra perspectivelor inflaţiei, asupra dinamicii inflaţiei existente şi forţa politicii monetare. (…) Viitoarele decizii ale Consiliului Guvernatorilor vor asigura că rata dobânzii BCE se va afla la niveluri suficient de restrictive pentru perioadele necesare astfel încât să fie readusă inflaţia în timp util la nivelul de 2% pe termen mediu”, anunţă Banca Centrală Europeană (BCE), într-un comunicat postat pe site-ul oficial şi vizualizat de agenţia MEDIAFAX.

    “Consiliul Guvernatorilor a stabilit majorarea celor trei dobânzi-cheie ale BCE cu 0,25%. În acest sens, ratele dobânzilor principalelor operaţiuni de refinanţare, instrumentului marginal de creditare şi depozitelor au fost majorate până la nivelurile de 4,25%, 4,50% şi 3,75%, cu efect din 2 august 2023”, subliniază Banca Centrală Europeană.

  • Cel mai bogat britanic spune că ieşirea din UE a fost o greşeală. „Pasul făcut în direcţia Brexit-ului nu a fost benefic pentru Marea Britanie”

    Cel mai bogat om din Marea Britanie, Gopichand Hinduja, spune că ieşirea din Uniunea Europeană a fost o greaşeală, având totodată încredere în abilităţile prim-ministrului Rishi Sunak de a revigora economia, scrie CNBC.

    Miliardarul de origine indiană, preşedinte al conglomeratului Hinduja, a explicat că eforturile Regatului Unit de a crea noi parteneriate comerciale ar oferi un impuls necesar ţării restabilind-o ca fiind un loc excelent pentru investiţii.

    „Pasul făcut în direcţia Brexit-ului nu a fost benefic pentru Marea Britanie”

    „Cel mai mare ajutor pe care îl poate primi Regatul Unit este din India, deoarece până în 2027 aceasta va fi a treia economie a lumii”, a continuat Gopichand Hinduja.

    Marea Britanie şi India au încheiat săptămâna trecută a 11-a rundă de negocieri pentru un acord de liber schimb, care s-a confruntat cu mai multe eşecuri pe fondul diferenţelor privind tarifarea şi investiţiile.

  • NEWS ALERT Franţa şi Germania susţin Ucraina şi se opun restricţiilor cerute de ţări UE, inclusiv de România

    Săptămâna trecută, cinci state din cadrul Uniunii Europene, inclusiv România şi Polonia, au cerut Comisiei Europene prelungirea restricţiilor privind importurile de cereale din Ucraina. “Am semnat o declaraţie comună a cinci ţări – Polonia, Bulgaria, Ungaria, Slovacia şi România – privind prelungirea embargoului asupra importurilor de cereale din Ucraina în statele noastre până la sfârşitul anului”, a afirmat miercurea trecută Robert Telus, ministrul polonez al Agriculturii, după o reuniune a miniştrilor Agriculturii desfăşurată la Varşovia.

    Măsurile, implementate pentru protejarea fermierilor locali, permit doar tranzitul cerealelor ucrainene prin ţările vecine cu Ucraina, importurile directe fiind restricţionate. Acordul privind restricţiile urmează să expire pe 15 septembrie.

    Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat, luni, că eventuala prelungire a restricţiilor privind importurile de cereale din Ucraina este “inacceptabilă”. “Poziţia noastră este clară: blocarea exporturilor de cereale pe cale terestră după 15 septembrie, când ar urma să expire actualele restricţii, este inacceptabilă”, a susţinut Volodimir Zelenski.

    Franţa şi Germania semnalează că susţin poziţia Ucrainei, nu pe cea a statelor central şi est-europene din Uniunea Europeană. “Nu pot exista măsuri unilaterale, nici aventuri individuale, doar printr-o acţiune colectivă vom face faţă provocărilor menite să destabilizeze piaţa”, a declarat marţi, cu ocazia unei reuniuni desfăşurate la Bruxelles, ministrul francez al Agriculturii, Marc Fesneau, citat de cotidianul Le Monde.

    “Comisia Europeană trebuie să spună clar că acest lucru nu este posibil. Aceste măsuri sunt limitate în timp, este inacceptabil că anumite state membre UE vor să meargă dincolo de tratatele în vigoare. Noi suntem solidari cu Polonia, suntem pregătiţi să oferim sprijin financiar. Ceea ce este inacceptabil este să fie rezolvate probleme electorale în detrimentul Ucrainei”, a susţinut, la rândul său, ministrul german al Agriculturii, Cem Özdemir, referindu-se la scrutinul parlamentar programat în Polonia spre sfârşitul anului.