Tag: UDMR

  • Ce le-a spus electoratul la 25 mai şi ce-au înţeles ei

    Pe de o parte, aceste rezultate măsoară gradul de mobilizare a partidelor şi a electoratului (moderat, întrucât europarlamentarele sunt în mod tradiţional alegerile cu cea mai slabă prezenţă). Pe de altă parte, ele măsoară dorinţa electoratului de a profita de acest prilej de a vota spre a-şi exprima sentimentele actuale faţă  de partide (cazul voturilor luate de la partide de Mircea Diaconu, care a concentrat dintr-un foc protestul faţă de ruperea USL, faţă de modelul “băsist”, dar transpartinic de politician conflictual şi faţă de oferta electorală a unei drepte fărâmiţate din raţiuni de orgoliu) şi faţă de politicieni, fie ei aflaţi sau nu pe listele propuse (scorul PDL, de pildă, a fost ridicat de prezenţa Monicăi Macovei, în timp ce scorul PMP a fost plafonat de stridenţa campaniei comune Traian Băsescu – Elena Udrea).

    Încolo, bătălia speculaţiilor despre ce spun aceste alegeri despre prezidenţialele din toamnă are sens numai pentru liderii partidelor şi fanii lor, care s-au lansat deja într-o strategie de temporizare cât mai mult posibil a anunţării candidaţilor la preşedinţie, în dorinţa de a-şi păstra capacitatea de reacţie în funcţie de candidatul anunţat de partidul sau partidele din tabăra opusă.

    Pornită iniţial ca o încercare de protejare a liberalilor de asalturile emisarului PSD Tăriceanu, goana PNL după o fuziune cu PDL în perspectiva prezidenţialelor s-a dovedit o găselniţă post-electorală destinată (la PNL) să relanseze şansele tandemului Klaus Iohannis – Crin Antonescu la prezidenţiale şi să ascundă (la PDL) răspunderea conducerii pentru rezultatul de la europarlamentare. Fuziunea PNL-PDL nu va avea loc înainte de prezidenţiale, după cum a admis Vasile Blaga, iar candidatul PNL-PDL va fi anunţat în iulie, ţinând cont că, după demisia lui Antonescu şi Iohannis de la conducerea PNL, e nevoie mai întâi să aibă loc congresul partidului, la finele lunii iunie.

    Pentru a aprecia calitatea alianţei PNL-PDL, interesant este că, din punctul de vedere al lui Vasile Blaga, încrederea alegătorilor dreptei în loialitatea lui Antonescu faţă de PDL ar urma să fie ancorată nu atât în ideea că liderul liberal s-ar fi trezit la realitate după ruperea USL, ci pur şi simplu trecerii PNL de la ALDE la PPE: “Credeţi că poţi să faci ce vrei în PPE? Asta e dovada că vor milita pentru un stat de drept”.

    Această strategie defensivă faţă de adversari este dublată de o alta, ofensivă faţă de electorat, respectiv de speriere a lui cu aceleaşi lozinci vechi bazate pe demonizarea totală a adversarului: PSD agită pericolul de reînviere a “dictaturii băsiste” prin orice fel de alianţă a dreptei, în timp ce partidele de dreapta agită pericolul de reînviere a “dictaturii comuniste” dacă la Cotroceni ajunge candidatul PSD. Cât despre electorat, acesta va decide, ca de obicei, în ultimul moment pe cine preferă pentru preşedinţie, evident în alte condiţii de motivaţie a prezenţei la vot şi de criterii de alegere decât la europarlamentare.

    În fine, merită observată o inovaţie patentată de partidele româneşti la scrutinul europarlamentar 2014: metoda candidaturii provizorii, de formă sau relative. După ce M.R. Ungureanu a anunţat că el candidează doar de formă, pentru că dacă ar câştiga un mandat, l-ar ceda următorului clasat pe lista FC, a urmat PNL, care i-a comunicat electoratului său doar după alegeri decizia mai veche a lui Crin Antonescu de a trece partidul de la ALDE la PPE. PSD nu s-a lăsat mai prejos, printr-un Victor Ponta care a oprit-o aproape cu voioşie pe Ecaterina Andronescu, a doua plasată pe lista partidului pentru PE, să-şi preia mandatul de europarlamentar, sub motivul că are mai mare nevoie de ea pentru “bătăliile din ţară”.

     

  • Faci morală miniştrilor 10 minute şi pui ţara pe şine. Perlele politice ale săptămânii

    “Cred că după 25 mai, când se va confirma că, din ruperea USL, PSD nu pierde şi câştigă Traian Băsescu şi puii săi care vor face mai mult decât PNL, cred că raţiunea va duce la refacerea USL măcar până îl vedem pe Traian Băsescu plecat de acolo” – premierul Victor Ponta

    “Cert este că nu sunt încă destul de în vârstă încât, dacă cineva m-ar ruga să pun ţara pe şine, nu aş face-o, un an de zile, pe contract” – preşedintele Traian Băsescu despre posibilitatea de a deveni premier

    “E bine ca prim-ministru. Faci morală miniştrilor 10 minute la începutul şedinţei, unul n-a fost tuns, unul n-a vorbit ce trebuie ieri la televizor” – Crin Antonescu, liderul PNL, despre Victor Ponta

    “Să aducem, măcar simbolic, Catalonia şi Tirolul de Sud în Ardeal” – Kelemen Hunor, preşedintele UDMR

    “Alianţele liberalilor sunt precum pălăria lui Spirache. Oricum o dai, nu iese bine” – senatorul PNL Varujan Vosganian

    “O altă cauză este politica fiscală a OMV” – Elena Udrea (PMP) explicând scumpirea carburanţilor din perioada 2009-2012

    “Trec foarte multe autovehicule pe acolo” – ministrul Dan Şova despre oportunitatea viitoarei autostrăzi Bucureşti-Alexandria
     

  • Ponta: PSD, UNPR, PC şi UDMR vor avea o propunere comună, marţi, pentru şefia ASF

    “În ceea ce priveşte alte instituţii aflate în subordinea Parlamentului, am hotărât împreună să declanşăm procedura în cadrul Parlametului pentru numirea unui nou preşedinte la ASF”, a spus Ponta, după reuniunea liderilor coaliţiei guvernamentale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce înseamnă liberalism în 2014

    Deja Iohannis a spus că ruperea USL nu exclude o viitoare participare a PNL la o guvernare alături de USD, iar Antonescu, deşi a criticat verbal programul de guvernare al cabinetului Ponta III, a refuzat să-l atace alături de PDL cu o moţiune de cenzură, sub pretextul că programul e “prea neserios”, dar şi-a rezervat dreptul de a ieşi cu o moţiune proprie dacă până la 1 mai Guvernul nu taie CAS cu 5% şi nu introduce neimpozitarea profitului reinvestit.

    Forţa PNL în opoziţie depinde însă şi de capacitatea partidului de a nu pierde parlamentari, fie în favoarea altor partide, fie din cauza problemelor lor cu justiţia, iar aici problema PNL e veche. În ultima săptămână, ANI şi-a continuat neobosită ofensiva, cu încă un lot de 10 senatori şi 22 de deputaţi acuzaţi de incompatibilitate sau de fals în declaraţiile de interese: cei mai mulţi provin de la PNL (15), urmaţi de PSD (7) şi PC (3).

    În acelaşi timp, refuzul parlamentarilor de a aviza începerea urmăririi penale pentru fostul ministru Daniel Chiţoiu (PNL) şi de a constata încetarea mandatului lui Akos Mora (PNL) şi Ştefan Stoica (PDL), declaraţi incompatibili de ANI, i-a oferit din nou preşedintelui Băsescu ocazia să acuze mafia transpartinică apărată de Parlament, dar i-a făcut şi pe membrii CSM să reflecteze, în premieră, dacă nu e cazul să spargă zidul parlamentar în calea justiţiei printr-o sesizare la CCR, pe motiv de existenţă a unui conflict între puterea judecătorească şi cea legislativă.

  • Dacă e martie, sunt secuii

    Potenţialul populist al temei etnice e uriaş şi aduce foloase pentru toate părţile implicate: pentru preşedinte, fiindcă are ocazia să demonstreze ce prăpăd înseamnă aducerea ungurilor la guvernare, dar şi pentru premierul Victor Ponta, care are ocazia să-i amintească liderului de la Cotroceni de amiciţia sau măcar tăcerea sa faţă de reprezentanţii secuilor sau ai ungurilor cu alte ocazii când aceştia sfidau politica statului român.

    Foloase aduce şi pentru campania electorală a unor fruntaşi de partide din teritoriu, cum ar fi Dorin Florea de la PDL, care a promis că el nu va mai permite niciun marş în Târgu-Mureş, oraşul unde e primar. În fine, o atitudine comună a lui Băsescu şi Ponta (secondaţi de Antonescu) contra Jobbik şi a propagandei separatiste are darul de a paraliza, pe moment, orice fel de revendicare a UDMR în raport cu partenerii de guvernare (după cum indirect a recunoscut Gyorgy Frunda când a spus că propaganda Jobbik în Ardeal face rău comunităţii maghiare din România).

    Cert e, de asemenea, că agitaţia pe tema autonomiei secuilor, centrate ca de obicei în jurul datei de 15 martie, oferă opiniei publice un nou subiect de discuţie, mai suculent decât mişcările electorale ale momentului – PSD dezbătând la infinit candidatura lui Ponta la prezidenţiale, preşedintele Băsescu susţinând deschis Mişcarea Populară şi PNL încercând să facă figură de arbitru al guvernării după exemplul UDMR. În realitate, nimeni nu ştie cum să rezolve odată pentru totdeauna chestiunea autonomiei pentru secui (susţinuţi tot mai pregnant de autorităţile şi de partidele din Ungaria): pe de o parte, atât Băsescu, cât şi Ponta au dreptate când reafirmă că drepturile de care se bucură minoritatea maghiară din România sunt un exemplu în UE, pe de altă parte niciunul dintre politicieni nu-şi poate permite să închidă discuţia despre autonomia Ţinutului Secuiesc, nu doar din cauza lobby-ului unguresc din diaspora, cât mai ales din cauze politice interne: niciun partid românesc nu-şi poate permite să ignore electoratul de etnie maghiară şi multiplele lui expresii politice, chiar dacă numai unul dintre aceste partide, UDMR, are puterea de a influenţa guvernarea, atât în perioadele când e la putere, cât şi atunci când e în opoziţie.

  • După o lovitură de stat, ce mai contează când iei un şut? Perlele politice ale săptămânii

    “Hai să admitem că noi am dat o lovitură de stat. Dom’le, vreţi să trăiţi toată viaţa din lovitura noastră de stat?” – Crin Antonescu, liderul PNL, către parlamentarii PDL

    “Mă bucur foarte mult de şutul pe care l-am primit” – Bogdan Stanoevici, ministrul desemnat pentru românii de pretutindeni, după gafele de la audieri pe care i le-a reproşat comisia de specialitate

    “Din păcate i-a omorât pe toţi în dreapta, nu mai ai pe cine să susţii şi atunci vrea să arate că în continuare este un mare jucător” – Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei, despre impactul strategiilor preşedintelui asupra partidelor de dreapta

    “Văd o rocadă distrugătoare care îi va trimite la coşul de gunoi pe Ponta şi Antonescu” – preşedintele Traian Băsescu despre o rocadă în tandemul Antonescu-Iohannis la alegeri care l-ar propulsa ca preşedinte pe acesta din urmă

    “În acest moment, noi nu trebuie să lăsăm ca această echipă Ponta să se chinuiască în continuare fără noi” – Marko Bela, fostul lider al UDMR

    “Te faci frate cu dracu’ până treci puntea” – Radu Mazăre, primarul Constanţei, despre cooptarea UDMR la guvernare
     

  • Ponta: Dacă PNL se răzgândeşte şi revine la guvernare, refacem USL fără să dăm afară UDMR

     Ponta a spus că PSD a avut 13 miniştri şi rămâne cu 13 miniştri în noul Guvern, ceea ce reprezintă un mesaj către “colegii liberali”.

    Întrebat ce va face dacă PNL se răzgândeşte şi va reveni la guvernare, Ponta a răspuns: “Sunt gata să refacem USL, pentru că eu cred că e cea mai bună formulă de guvernare”.

    El a arătat că nu se pune problema de a da UDMR afară de la guvernare în situaţia în care PNL ar decide să revină în Guvern, ci de a respecta ceea ce atât el, cât şi liderul liberal Crin Antonescu au semnat în 2012 cu UDMR.

    “Se pune problema să aplicăm ce am semnat şi eu şi Crin Antonescu în 2012 şi anume ca UDMR să fie prezent cu două ministere. Ministerul Culturii – PNL, Mediu – PSD, deci putem reface USL ţinându-ne de cuvânt faţă de UDMR”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • NOUL GUVERN AL ROMÂNIEI. Cine sunt propunerile pentru cabinetul Ponta III. Ioana Petrescu va fi noul ministru al Finanţelor

     După semnare, Ponta a precizat că întotdeauna a apreciat “competenţa şi seriozitatea” la UDMR, şi când au fost împreună la putere, şi când au fost în opoziţie

     Cele mai importante declaraţii ale premierului:

    NUMELE care vor face parte din structura noului Guvern

    Liviu Dragnea, vicepremier, ministrul Dezvoltării Regionale
    Gabriel Oprea, vicepremier, ministrul Afacerilor Interne
    Daniel Constantin, vicepremier, ministrul Agriculturii
    Kelemen Hunor, vicepremier, ministrul Culturii
    Robert Cazanciuc, ministru al Justiţiei
    Titus Corlăţean, ministru al Afacerilor Externe
    Mircea Duşa, ministru al Apărării Naţionale
    Rovana Plumb, ministru al Muncii şi Familiei
    Attila Korodi, ministru al Mediului şi Schimbărilor Climatice
    Nicolae Bănicioiu, ministru al Sănătăţii
    Gabriela Szabo, ministru al Tineretului şi Sportului
    Remus Pricopie, ministru al Educaţiei Naţionale
    Constantin Niţă, ministru al Economiei
    Eugen Teodorovici, ministru al Fondurilor Europene
    Ioana Petrescu, ministru al Finanţelor Publice
    Alexandru Răzvan Cotovelea, ministrul pentru Societatea Informaţională
    Dan Şova, ministru al Transporturilor
    Liviu Voinea, ministru delegat pentru Buget
    Mihnea Costoiu, ministru delegat pentru Învăţământul Superior
    Florin Jianu, ministru delegat pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism
    Eugen Nicolicea, ministru delegat pentru Relaţia cu Parlamentul
    Răzvan Nicolescu, ministru delegat pentru Energie
    Doina Pană, ministru delegat pentru Apă şi Păduri
    Aurelia Cristea, ministru delegat pentru Dialog Social
    Bogdan Stanoevici, ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni

    -Alături de cele trei partide, PSD, UNPR şi PC, pentru susţinerea guvernului s-au pronunţat UDMR, grupul minorităţilor naţionale şi grupul PP-DD, cu o susţinere limitată, urmând să existe dialog legat de proiectele concrete.

    – Vă informez oficial că discuţiile între USD şi UDMR s-au încheiat

    Preşedinţii PSD şi UDMR, Victor Ponta şi, respectiv, Kelemen Hunor, au semnat, luni, la Palatul Parlamentului, acordul pentru intrarea Uniunii la guvernare. Acordul semnat de liderii USD şi UDMR, luni, prevede reglementarea problemei drepturilor culturale ale minorităţilor naţionale, prin legislaţie adecvată, reprezentarea proporţională a maghiarilor în instituţii şi soluţionarea problemei înfiinţării liniei maghiare la UMF Târgu-Mureş.

    După semnare, Ponta a precizat că întotdeauna a apreciat “competenţa şi seriozitatea” la UDMR, şi când au fost împreună la putere, şi când au fost în opoziţie

    Premierul a mai spus că în România tensiuni interetnice există doar în declaraţiile de la televizor.

    Potrivit articolului 1 din Acordul guvernamental, UDMR face poarte din formula guvernamentală şi îşi asumă programul Guvernului 2013-2016, adoptat de Parlamentul României în data de 21 decembrie 2012.

    Articolul 2 arată că, pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor articolului 1, UDMR va avea membri în Guvernul României la nivel de miniştri şi secretari de stat, conform ponderii în cadrul majorităţii parlamentare.

    Articolul 3 prevede că deciziile de acţiune la nivelul Guvernului se stabilesc prin consens între liderii partidelor şi formaţiunilor politice din cadrul coaliţiei de guvernare.

    Acordul este semnat de Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, şi premierul Victor Ponta şi este valabil până la următoarele alegeri parlamentare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UDMR a votat intrarea la guvernare. Kelemen: Vom avea vicepremier, Cultura, Mediul şi 14 secretari de stat

     Kelemen a precizat că el va deţine postul de vicepremier şi de ministru al Culturii, iar la Mediu va fi numit Attila Korodi.

    În ceea ce priveşte posturile de secretari de stat, Kelemen a precizat că UDMR a ţinut cont de proporţia pe care o are în coaliţia de guvernare, fiind vorba despre 14 poziţii de secretari de stat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ilie Sârbu: Există un protocol semnat din 2012 cu UDMR. Acesta prevede COOPTAREA LA GUVERNARE

     “E un protocol din 2012, din decembrie, semnat şi de domnul Crin Antonescu şi de domnul Ponta”, a spus Ilie Sârbu, răspunzând întrebărilor jurnaliştilor legate de existenţa protocolului cu UDMR.

    El a susţinut că protocolul a rămas valabil, dar nu s-a realizat.

    Ilie Sârbu a adăugat că, “dacă UDMR doreşte să-l schimbe”, dacă se va veni cu alte propuneri, se va negocia atunci când va fi cazul.

    Întrebat ce prevede acest protocol, liderul senatorilor PSD a răspuns: “Cooptarea la guvernare a UDMR, nu sprijin parlamentar, deci miniştri în Guvern”. Potrivit acestuia, protocolul prevedea două portofolii de ministru pentru UDMR, dar care nu erau menţionate, fără funcţie de vicepremier.

    “Dacă (protocolul – n.r.) nu mai e susţinut de UDMR, probabil se vor relua negocierile”, a mai spus Sârbu

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro