BusinessMagazin

Tag: TV

  • Unde-ţi poţi cumpăra cel mai ieftin iPhone din lume

    Mulţi dintre noi am observat că preţurile la anumite electronice sunt foarte mari în România, comparativ cu pieţele vestice. Cât de mari? Suficient cât să ne asigure locul 32 în lume la preţul mediu al electronicelor. Ţara noastră ocupă, totuşi, locul şapte în clasamentul global al ţărilor cu cel mai ieftin iPhone şi locul doi în topul statelor cu cea mai ieftină consolă Xbox One. Aceste informaţii sunt cuprinse în „2016 Technology Price Index”, realizat de platforma de e-commerce Linio.com. Au fost analizate preţurile la 14 modele şi branduri de electronice populare, în 72 de ţări.

    Preţul mediu la care se vinde iPhone în România este de 485 de euro, mai mare decât în ţări în care cetăţenii au putere de cumpărare mult mai mare, precum Finlanda (450 de euro) sau Japonia (390 de euro).  vem şi televizoare foarte scumpe. Preţul mediu la care este vândut un TV inteligent cu ecran de 40 de inchi în România este de 555 de euro, lucru care ne asigură locul 18 din 71 în topul celor mai scumpe state pe acest segment. Prin comparaţie, preţul mediu al unui astfel de dispozitiv este în Germania de doar 280 de euro. 

    Per total, România ocupă locul 32 în lume la preţul mediu al electronicelor.

    Cele mai ieftine electronice. În Angola este cel mai ieftin iPhone din lume, astfel un angolez trebuie să dea 379 de euro pe un iPhone pe când un singaporean trebuie să scoată din buzunar peste 900 de euro.

    Cele mai scumpe electronice

     

  • Video la dispoziţia clientului

    Vodafone şi-a făcut intrarea în gama serviciilor TV şi conţinut video online prin lansarea 4GTV+, România fiind a unsprezecea ţară în care Vodafone lansează serviciul de televiziune în parteneriat cu Netflix. Aplicaţia dezvoltată de operator include şi 36 de milioane de melodii, printr-un acord încheiat cu Zonga.

    ELEMENTUL DE NOUTATE:

    Serviciu de streaming video şi de muzică disponibil pe smartphone-uri şi tablete.

    EFECTELE INOVAŢIEI:

    Utilizatorii 4GTV+ pot să urmărească emisiuni difuzate live de canalele TV, dar şi să pună pauză şi să le urmărească mai târziu de la momentul la care le-au întrerupt, precum şi să deruleze de la început, cu ajutorul funcţiei „Repornire şi derulare înapoi”. De asemenea, folosind funcţia „Catch-up”, utilizatorii pot viziona emisiuni pe care nu le-au putut urmări live, opţiune valabilă timp de 72 de ore de la momentul difuzării lor. În plus, clienţii beneficiază de experienţa multiecran, care le permite să transfere conţinutul disponibil prin 4GTV+ către ecranul TV şi, în paralel, să îşi folosească telefonul pentru apeluri sau orice alte acţiuni fără a întrerupe vizionarea. Utilizatorii mai beneficiază şi de continuitatea sesiunii de vizionare, opţiune prin care pot întrerupe vizionarea şi apoi relua oricând de la momentul întreruperii.

    DESCRIEREA INOVAŢIEI:

    Vodafone a lansat aplicaţia 4G TV în luna iulie a acestui an, oferind acces clienţilor la aproape 20 de posturi TV live şi o serie de filme. Serviciul de streaming video şi de muzică 4GTV+ presupune şi un nou parteneriat pentru piaţa din România cu Netflix, cea mai mare reţea the televiziune prin internet. 4GTV+ oferă acces la o serie largă de canale TV, care acoperă toate tipurile de conţinut, de la ştiri la divertisment, atât local, cât şi internaţional. Serviciul include şi 36 de milioane de melodii oferite prin Zonga, precum şi producţii de succes oferite de parteneri precum Disney Channel, Disney Junior şi Disney Channel On Demand. Până la lansarea 4GTV+, Vodafone era singurul jucător de top din industria locală de comunicaţii care nu era prezent în niciun fel pe segmentul de servicii TV & conţinut video. Cei mai mari jucători de pe piaţa locală TV sunt RCS&RDS, Telekom şi UPC, cel mai nou intrat pe acest segment fiind Orange; cele patru companii oferă pe lângă serviciile prin cablu sau satelit şi acces la posturi TV live prin aplicaţii mobile.

    Cu 4GTV+, Vodafone pune la dispoziţia clienţilor acces la o colecţie de filme şi posturi TV live, dar exclusiv de pe echipamente mobile – smartphone-uri şi tablete – pentru toţi clienţii Vodafone România descărcând aplicaţia 4GTV+ din App Store şi Google Play. Aplicaţia este disponibilă din 3 octombrie, iar accesul la serviciul nou lansat este inclus în abonamentele Vodafone începând cu planul tarifar Red 19 şi pentru clienţii care achiziţionează sau prelungesc un asemenea abonament.

  • UPC România a anunţat lansarea pe piaţa locală a serviciului avansat de televiziune digitală Horizon

    UPC România, al doilea jucător de pe piaţa de cablu TV, va lansa anul viitor  serviciul avansat de televiziune digitală Horizon. Acesta le oferă clienţilor acces la noi funcţii precum înregistrarea emisiunilor TV sau instalarea unor apli­caţii care oferă acces la conţinut video, ca parte a stra­te­giei companiei de a-şi extinde portofoliul de produse de divertisment.

    Experienţa video este adusă în casele clienţilor UPC prin intermediul mediabox-ului cu acelaşi nume. Serviciul Horizon este o inovaţie a Liberty Global ce are deja 2 milioane de abonaţi la nivel global.

    Pe plan local, compania a avut anul acesta un buget de investiţii de 50 de milioane de euro, axate atât pe extinderea şi creşterea reţelei UPC, cât şi pe lansarea de noi servicii digitale, potrivit informaţiilor comunicate de reprezentanţii companiei.

    Reprezentanţii Liberty Global a anunţat lansarea seriviciilor de televiziune Horizon de anul acesta într-un interviu acordat anterior Business Magazin. Tot atunci, ei au spus că în primul trimestru al anului viitor compania va lansa pe toate pieţele, inclusiv în România, două noi dispozitive, care vor completa ecosistemul routerului Connect Box, prin care clienţii au acces la servicii de internet. Noile echipamente au rolul de a mări acoperirea reţelelor Wi-Fi în interiorul locuinţelor. Unul dintre echipamente foloseşte reţeaua electrică pentru a extinde acoperirea reţelei Wi-Fi în încăperi care sunt la o distanţă ridicată faţă de router, iar celălalt echipament se conectează la router printr-un cablu de reţea pentru a îmbunătăţi acoperirea.

    UPC este unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de comunicaţii de pe piaţa locală, ocupând locul doi, după RCS‑RDS, care a avut anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ 2,6 miliarde. UPC a înregistrat anul trecut venituri de 633 de milioane de lei în România, iar în cel de-al doilea trimestru al anului compania a raportat venituri de 170,8 de milioane de lei, în creştere cu circa 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

  • Irina Radu, şefa TVR: Televiziunea Română va da în judecată Realitatea TV. “Am sesizat CNA”

    Irina Radu, preşedinte al TVR, afirmă că Realitatea TV a declanşat o adevărată campanie împotriva TVR şi împotriva unor angajaţi ai postului public, după ce TVR a decis să nu mai permită Realitatea TV să preia semnalul pentru transmiterea paradei de Ziua Naţională.

    TVR a oferit semnal celorlalte televiziuni private, dar nu postului Realitatea TV, din cauza afirmaţiilor denigratoare difuzate pe post la adresa TVR, în cazul interviului cu Dacian Cioloş, conform declaraţiilor jurnalistului Rareş Bogdan, realizatorul emisiunii “Jocuri de putere”.

    “În ultimele zile, un post de ştiri numit Realitatea TV a declanşat o adevărată campanie împotriva televiziunii noastre şi împotriva unora dintre noi.”, declară Irina Radu într-o scrisoare internă trimisă angajaţilor

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce fac românii în timpul pauzelor publicitare

    Consumatorii români evită reclamele de la televizor, 80% dintre aceştia schimbând canalul în timpul pauzei publicitare, arată un studiu realizat de compania iSense Solutions.

    Principalul motiv pentru care românii nu sunt interesaţi de reclamele de la televizor este faptul că le consideră plictisitoare şi repetitive. În acelaşi timp, 2 din 10 români au instalate programe de Ad Block pentru publicitatea online.

    În timpul pauzei publicitare, 5 din 10 români mănâncă sau fumează, ceea ce arată o axare a consumatorului pe plăceri şi pe propria persoană. De asemenea, consumatorii sunt multiscreen în timpul reclamelor de la TV, 60% utilizând în mod obişnuit smartphone-ul şi 56% laptopul sau PC-ul. Sunt preferate activităţile de relaxare – aceştia accesează social media (66% de pe smartphone şi 70% de pe laptop/PC) sau se joacă diverse jocuri (46% pe smartphone, 47% pe laptop/PC).

    „Datele noastre confirmă că brandurilor le este din ce în ce mai dificil să ajungă la un consumator care nu mai are răbdare, care este multiscreen şi multitasking şi care nu mai este dispus să-şi piardă timpul sau să accepte mesaje cu care nu rezonează. Acest trend va reconfigura industria de marketing şi publicitate, întrucât brandurile vor fi nevoite să se concentreze pe conţinut relevant, adaptat nevoilor şi aşteptărilor publicului pe care îl targetează”, a declarat Traian Năstase, Managing Partner iSense Solutions.

    Totodată, 7 din 10 consumatori vorbesc cu alte persoane, pe parcursul reclamelor TV, iar principalele canale digitale prin care ei comunică sunt: email-ul (64% utilizat de pe smartphone, iar 76% de pe laptop/PC) şi messenger-ul (49% – smartphone, 49% –  laptop/PC), în timp ce 69% dintre  aceştia vorbesc la telefon şi 50% trimit sms-uri.

    Studiul mai arată că, în timpul pauzei publicitare de la televizor, consumatorii caută informaţii diverse pe smartphone (65%) sau pe laptop/PC (72%). Cele mai căutate informaţii online sunt cele referitoare la vreme (46%), reduceri/promoţii (36%), sănătate şi medicină (34%), sport (29%), bancuri/horoscop (27%), călătorii şi vacanţe (25%).

    Studiul a fost realizat online de către compania iSense Solutions, special pentru Digital Marketing Forum, pe un eşantion de 500  de respondenţi, membri ai Panelului ResearchRomania.ro. Datele sunt reprezentative pentru persoanele cu vârsta intre 18-65 ani, din mediul urban din România, iar culegerea datelor a fost realizată în luna februarie 2016. Rezultatele au un grad de eroare de +/-4,3%, la un nivel de încredere de 95%.

    Infografic:

     

  • Care sunt companiile care investesc în fotbalul din România

    Creşterea numărului sponsorilor interesaţi de asocierea cu fotbalul profesionist şi a ponderii veniturilor din sponsorizări, cu până la 10%, reprezintă principalele obiective pentru Liga Profesionistă de Fotbal pentru 2017, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii LPF. Anul acesta, aproximativ 6% din veniturile LPF provin din sponsorizări şi licenţe, restul de 94% fiind venituri înregistrate din drepturi TV.

    Principalii sponsori ai LPF în sezonul trecut au fost Orange (Liga 1 Orange), Adeplast şi Audi, care au derulat campanii pentru suporteri. 

    Parteneriatul încheiat cu Orange anul trecut va aduce din 2017 mai multe acţiuni pe stadioane şi campanii dedicate suporterilor, în plus faţă de oferta clasică de outdoor şi TV.

    De mai mult de 15 ani, fotbalul este una dintre cele mai importante componente din portofoliul de sponsorizări încheiate de Orange, reprezentând o treime din investiţiile grupului în astfel de evenimente, la nivel global. Interesul clienţilor pentru fotbal şi faptul că acesta este sportul cel mai urmărit din lume stau la baza promisiunii pe care Orange a făcut-o, de a recunoaşte şi a recompensa pasiunea suporterilor pentru fotbal. În România, după mai multe proiecte dedicate, precum pachetul PrePay Suporter sau aplicaţia Fotbal Info, parteneriatul cu Liga Profesionistă de Fotbal a dus mai departe această promisiune şi a adus mai aproape suporterii români de sportul lor preferat.           

    “De-a lungul timpului, proiectele dedicate fotbalului pe care le-am dezvoltat pentru clienţi şi intiţiativele pe care le-am susţinut au făcut ca Orange să devină un nume sinonim cu acest sport pentru publicul român. Ne bucuram că alături de Liga Profesionistă de Fotbal putem duce mai departe misiunea de a le oferi celor pasionaţi de fotbal toate resursele de care au nevoie pentru a fi mai aproape de evenimentele lor preferate, fie că le urmăresc de pe teren sau de acasă“, a declarat  Yves Martin, director de marketing, Orange România. 

    Pentru cea de-a doua competiţie importantă, Cupa Ligii, LPF a început procesul de căutare a unor noi sponsori din sezonul 2017 – 2018. FCMG, construcţii, auto şi companii aeriene sunt principalele industrii din care LPF caută un noi sponsori. Conceptul de sponsorizare are la bază un pachet personalizat care include drepturi de vizibilitate pe canalele partenere, în zona de digital şi print, prin canalele proprii LPF dar şi activităţi pe stadion, în cadrul meciurilor oficiale ale Cupei Ligii. 

    Companii care doresc să îşi crească imaginea de brand sau să dezvolte campanii de marketing / promoţii pentru fanii fotbalului sunt un alt target LPF. Sunt vizate firme din zone precum: servicii financiare, gadget-uri, retail, gaming, IT sau pariuri sportive.

    Conform datelor LPF, bărbaţii cu vârste cuprinse între 18 – 54 ani, din mediul urban sunt principala audienţă a meciurilor de fotbal. În funcţie de echipele care au jucat şi de postul TV care a transmis meciul, audienţa medie/meci este cuprinsă între 1.02% şi 11%. În topul audienţelor se află partidele disputate de Steaua Bucureşti, Dinamo Bucureşti, FC Craiova şi Astra Giurgiu.    

    Fotbalul intern rămâne preferatul românilor, meciurile transmise din Bundesliga având, de exemplu, o audienţă medie de 0.29%, cele din Il Calcio de 0.45%, cele din Primera Division de 0.8% iar cele din Premier League de 0.7%.

    În România, şase stadioane sunt omologate în categoria IV, cea mai înaltă clasificare, conform normelor UEFA: Arena Naţională, Cluj Arena, stadionul CFR Cluj, stadionul Ceahlăul, stadionul Ilie Oana din Ploieşti şi stadionul Astra Giurgiu.

    Până la finalul anului este programată deschiderea unui stadion modern cu 31.000 de locuri la Craiova, iar în 2017 unul la Târgu Jiu, cu aproximativ 12.5 mii de locuri, toate acoperite. Pentru perioada 2017 – 2020, există finanţare de la bugetul statului pentru modernizarea stadioanelor Steaua, Dinamo şi Rapid, în cadrul proiectului Euro 2020. Tot cu finanţare de stat se va finaliza şi stadionul UTA.

    Investiţiile făcute în stadioane se observă şi în creşterea numărului de spectatori. În campionatul 2015 – 2016, au fost prezenţi pe stadioane aproximativ 1 milion de români, cifră asemnănătoare cu cea din sezonul 2014 – 2015, campionat care s-a jucat în vechea formulă, cu mai multe meciuri.

    Pentru 2017, LPF are în vedere creşterea numărului de spectatori pe stadioane cu 10 – 15%.

  • Au mizat pe un studio creativ de tehnologie şi în 2017 şi-au propus să depăşească pragul de 1 milion de euro

    Irimia Şuleapă şi Dan Dobre fac parte din generaţia celor care au fost atraşi de tehnologie încă de pe vremea calculatoarelor conectate la TV. Au pariat de la început pe IT şi, de aproximativ trei ani, pe propria afacere în domeniu. Rezultatul? Pragul primului milion începe să se contureze deja.

    „DEV51 a fost gândit încă de la început ca o replică a faimoasei Zone 51, locul de întâlnire a creativilor, a celor ce inovează, a specialiştilor şi a pasionaţilor de tehnologie de ultimă generaţie”, descrie Irimia Şuleapă, cofondatorul afacerii, modul în care a ales numele afacerii întemeiate în urmă cu aproximativ trei ani. Dacă despre Zona 51 se spune că este locul în care se dezvoltă şi testează aeronave şi sisteme de armament experimentale, fiind unul supus teoriilor conspiraţioniste, businessul DEV51 este cât de poate de transparent. Acesta este este un studio creativ de tehnologie (creative tech-studio este denumirea pe care o folosesc fondatorii acestuia) ce oferă servicii pentru dezvoltarea de aplicaţii (pentru desktop, web şi mobile), testare, securitate, managementul serverelor, dezvoltare de infrastructură şi internet of things.

    Cifra de afaceri a studioului s-a triplat în fiecare an de la lansarea pe piaţă, în aprilie 2014: dacă anul trecut au depăşit pragul de 100.000 de euro, pentru anul în curs previzionează venituri de 300.000 de euro; iar pentru anul următor şi-au propus să depăşească pragul de un milion de euro. În prezent, în cadrul studioului lucrează opt oameni, iar ţinta fondatorilor afacerii pentru finalul acestui an este angajarea a încă opt. În prezent, DEV51 are clienţi din zona instituţiilor publice (guvern, administraţie), dar şi din zona business, spre exemplu, din servicii medicale şi e-commerce, atât din ţară, cât şi din afara graniţelor. Din rândul proiectelor realizate, Irimia Şuleapă, managing director al studioului, oferă ca exemplu aplicaţiile mobile dezvoltate pentru operatorul telecom Vodafone, platformele de e-commerce dezvoltate pentru guvernul României, cât şi proiectele pentru Asociaţia Salvaţi Bucureştiul (un proiect în întregime pro bono, prin care au susţinut campania proresuscitare şi acordare a primului-ajutor din România „Record pentru viaţă”; ei au făcut tot ce înseamnă digital legat de aceasta).

    Ideea unei astfel de afaceri se leagă de întreaga dezvoltare a antreprenorului în vârstă de 33 de ani. El îşi aminteşte toate detaliile legate de primele sale interacţiuni cu tehnologia. Parte a generaţiei care a crescut o bună parte din viaţă fără calculator, primul la care a avut acces a fost un CIP 03, care se conecta la televizor. De altfel, caracterul primitiv al calculatoarelor de atunci a avut un rol în dezvoltarea sa ulterioară: „Ridicau tot felul probleme pe care tot tu trebuia să le rezolvi, iar acest lucru m-a ajutat destul de mult, mai târziu. În plus, am învăţat să mă documentez. Pe vremea aceea lipseau de pe piaţă cărţile şi informaţiile tehnice. Mergeam săptămânal la anticariatul din Buzău pentru a verifica dacă a mai apărut ceva nou pe zona asta”, îşi aminteşte antreprenorul.

    Următoarea piatră de hotar în dezvoltarea sa, dar şi a domeniului IT&C din România, a fost a internetului prin dial-up de la Romtelecom, urmată de certurile cu părinţii săi legate de facturile uriaşe de la vremea aceea. Soluţia găsită a fost să se angajeze la un internet cafe în perioada liceului: „Nu pentru bani, ci pentru accesul nelimitat la internet. Noaptea lucram şi ziua mergeam la şcoală”. La puţin timp după, când colegii lui se pregăteau de examenul de bacalaureat, el s-a angajat la Astral  Telecom (actualul UPC), ca administrator de reţea. „Mă bucuram pentru fiecare kilobyte în plus câştigat în funcţie de cum mutam antena.”

    Astfel, la 20 de ani a început deja să aibă primele proiecte ca freelancer pentru site-uri din afara ţării precum dezvoltatorul de site-uri Scriptlance şi platforma de freelancing Elance. Următorul pas a fost mutarea în Bucureşti, urmată de angajarea la compania de colectare de date din mediul online Ipsos Interactive Service; şi-a păstrat însă şi activitatea de freelancer. „Jobul de atunci îmi furniza un venit constant, iar proiectele din afara lui mă menţineau motivat, curios, mereu la curent cu ultimele tehnologii”, povesteşte Şuleapă. El oferă ca exemplu un proiect în perioada respectivă, de lead developer pentru Opencal, o platformă online de appointment scheduling şi booking, care a fost cumpărată mai târziu de Groupon SUA (devenind ulterior Groupon Scheduler).

  • Au mizat pe un studio creativ de tehnologie şi în 2017 şi-au propus să depăşească pragul de 1 milion de euro

    Irimia Şuleapă şi Dan Dobre fac parte din generaţia celor care au fost atraşi de tehnologie încă de pe vremea calculatoarelor conectate la TV. Au pariat de la început pe IT şi, de aproximativ trei ani, pe propria afacere în domeniu. Rezultatul? Pragul primului milion începe să se contureze deja.

    „DEV51 a fost gândit încă de la început ca o replică a faimoasei Zone 51, locul de întâlnire a creativilor, a celor ce inovează, a specialiştilor şi a pasionaţilor de tehnologie de ultimă generaţie”, descrie Irimia Şuleapă, cofondatorul afacerii, modul în care a ales numele afacerii întemeiate în urmă cu aproximativ trei ani. Dacă despre Zona 51 se spune că este locul în care se dezvoltă şi testează aeronave şi sisteme de armament experimentale, fiind unul supus teoriilor conspiraţioniste, businessul DEV51 este cât de poate de transparent. Acesta este este un studio creativ de tehnologie (creative tech-studio este denumirea pe care o folosesc fondatorii acestuia) ce oferă servicii pentru dezvoltarea de aplicaţii (pentru desktop, web şi mobile), testare, securitate, managementul serverelor, dezvoltare de infrastructură şi internet of things.

    Cifra de afaceri a studioului s-a triplat în fiecare an de la lansarea pe piaţă, în aprilie 2014: dacă anul trecut au depăşit pragul de 100.000 de euro, pentru anul în curs previzionează venituri de 300.000 de euro; iar pentru anul următor şi-au propus să depăşească pragul de un milion de euro. În prezent, în cadrul studioului lucrează opt oameni, iar ţinta fondatorilor afacerii pentru finalul acestui an este angajarea a încă opt. În prezent, DEV51 are clienţi din zona instituţiilor publice (guvern, administraţie), dar şi din zona business, spre exemplu, din servicii medicale şi e-commerce, atât din ţară, cât şi din afara graniţelor. Din rândul proiectelor realizate, Irimia Şuleapă, managing director al studioului, oferă ca exemplu aplicaţiile mobile dezvoltate pentru operatorul telecom Vodafone, platformele de e-commerce dezvoltate pentru guvernul României, cât şi proiectele pentru Asociaţia Salvaţi Bucureştiul (un proiect în întregime pro bono, prin care au susţinut campania proresuscitare şi acordare a primului-ajutor din România „Record pentru viaţă”; ei au făcut tot ce înseamnă digital legat de aceasta).

    Ideea unei astfel de afaceri se leagă de întreaga dezvoltare a antreprenorului în vârstă de 33 de ani. El îşi aminteşte toate detaliile legate de primele sale interacţiuni cu tehnologia. Parte a generaţiei care a crescut o bună parte din viaţă fără calculator, primul la care a avut acces a fost un CIP 03, care se conecta la televizor. De altfel, caracterul primitiv al calculatoarelor de atunci a avut un rol în dezvoltarea sa ulterioară: „Ridicau tot felul probleme pe care tot tu trebuia să le rezolvi, iar acest lucru m-a ajutat destul de mult, mai târziu. În plus, am învăţat să mă documentez. Pe vremea aceea lipseau de pe piaţă cărţile şi informaţiile tehnice. Mergeam săptămânal la anticariatul din Buzău pentru a verifica dacă a mai apărut ceva nou pe zona asta”, îşi aminteşte antreprenorul.

    Următoarea piatră de hotar în dezvoltarea sa, dar şi a domeniului IT&C din România, a fost a internetului prin dial-up de la Romtelecom, urmată de certurile cu părinţii săi legate de facturile uriaşe de la vremea aceea. Soluţia găsită a fost să se angajeze la un internet cafe în perioada liceului: „Nu pentru bani, ci pentru accesul nelimitat la internet. Noaptea lucram şi ziua mergeam la şcoală”. La puţin timp după, când colegii lui se pregăteau de examenul de bacalaureat, el s-a angajat la Astral  Telecom (actualul UPC), ca administrator de reţea. „Mă bucuram pentru fiecare kilobyte în plus câştigat în funcţie de cum mutam antena.”

    Astfel, la 20 de ani a început deja să aibă primele proiecte ca freelancer pentru site-uri din afara ţării precum dezvoltatorul de site-uri Scriptlance şi platforma de freelancing Elance. Următorul pas a fost mutarea în Bucureşti, urmată de angajarea la compania de colectare de date din mediul online Ipsos Interactive Service; şi-a păstrat însă şi activitatea de freelancer. „Jobul de atunci îmi furniza un venit constant, iar proiectele din afara lui mă menţineau motivat, curios, mereu la curent cu ultimele tehnologii”, povesteşte Şuleapă. El oferă ca exemplu un proiect în perioada respectivă, de lead developer pentru Opencal, o platformă online de appointment scheduling şi booking, care a fost cumpărată mai târziu de Groupon SUA (devenind ulterior Groupon Scheduler).

  • Au mizat pe un studio creativ de tehnologie şi în 2017 şi-au propus să depăşească pragul de 1 milion de euro

    Irimia Şuleapă şi Dan Dobre fac parte din generaţia celor care au fost atraşi de tehnologie încă de pe vremea calculatoarelor conectate la TV. Au pariat de la început pe IT şi, de aproximativ trei ani, pe propria afacere în domeniu. Rezultatul? Pragul primului milion începe să se contureze deja.

    „DEV51 a fost gândit încă de la început ca o replică a faimoasei Zone 51, locul de întâlnire a creativilor, a celor ce inovează, a specialiştilor şi a pasionaţilor de tehnologie de ultimă generaţie”, descrie Irimia Şuleapă, cofondatorul afacerii, modul în care a ales numele afacerii întemeiate în urmă cu aproximativ trei ani. Dacă despre Zona 51 se spune că este locul în care se dezvoltă şi testează aeronave şi sisteme de armament experimentale, fiind unul supus teoriilor conspiraţioniste, businessul DEV51 este cât de poate de transparent. Acesta este este un studio creativ de tehnologie (creative tech-studio este denumirea pe care o folosesc fondatorii acestuia) ce oferă servicii pentru dezvoltarea de aplicaţii (pentru desktop, web şi mobile), testare, securitate, managementul serverelor, dezvoltare de infrastructură şi internet of things.

    Cifra de afaceri a studioului s-a triplat în fiecare an de la lansarea pe piaţă, în aprilie 2014: dacă anul trecut au depăşit pragul de 100.000 de euro, pentru anul în curs previzionează venituri de 300.000 de euro; iar pentru anul următor şi-au propus să depăşească pragul de un milion de euro. În prezent, în cadrul studioului lucrează opt oameni, iar ţinta fondatorilor afacerii pentru finalul acestui an este angajarea a încă opt. În prezent, DEV51 are clienţi din zona instituţiilor publice (guvern, administraţie), dar şi din zona business, spre exemplu, din servicii medicale şi e-commerce, atât din ţară, cât şi din afara graniţelor. Din rândul proiectelor realizate, Irimia Şuleapă, managing director al studioului, oferă ca exemplu aplicaţiile mobile dezvoltate pentru operatorul telecom Vodafone, platformele de e-commerce dezvoltate pentru guvernul României, cât şi proiectele pentru Asociaţia Salvaţi Bucureştiul (un proiect în întregime pro bono, prin care au susţinut campania proresuscitare şi acordare a primului-ajutor din România „Record pentru viaţă”; ei au făcut tot ce înseamnă digital legat de aceasta).

    Ideea unei astfel de afaceri se leagă de întreaga dezvoltare a antreprenorului în vârstă de 33 de ani. El îşi aminteşte toate detaliile legate de primele sale interacţiuni cu tehnologia. Parte a generaţiei care a crescut o bună parte din viaţă fără calculator, primul la care a avut acces a fost un CIP 03, care se conecta la televizor. De altfel, caracterul primitiv al calculatoarelor de atunci a avut un rol în dezvoltarea sa ulterioară: „Ridicau tot felul probleme pe care tot tu trebuia să le rezolvi, iar acest lucru m-a ajutat destul de mult, mai târziu. În plus, am învăţat să mă documentez. Pe vremea aceea lipseau de pe piaţă cărţile şi informaţiile tehnice. Mergeam săptămânal la anticariatul din Buzău pentru a verifica dacă a mai apărut ceva nou pe zona asta”, îşi aminteşte antreprenorul.

    Următoarea piatră de hotar în dezvoltarea sa, dar şi a domeniului IT&C din România, a fost a internetului prin dial-up de la Romtelecom, urmată de certurile cu părinţii săi legate de facturile uriaşe de la vremea aceea. Soluţia găsită a fost să se angajeze la un internet cafe în perioada liceului: „Nu pentru bani, ci pentru accesul nelimitat la internet. Noaptea lucram şi ziua mergeam la şcoală”. La puţin timp după, când colegii lui se pregăteau de examenul de bacalaureat, el s-a angajat la Astral  Telecom (actualul UPC), ca administrator de reţea. „Mă bucuram pentru fiecare kilobyte în plus câştigat în funcţie de cum mutam antena.”

    Astfel, la 20 de ani a început deja să aibă primele proiecte ca freelancer pentru site-uri din afara ţării precum dezvoltatorul de site-uri Scriptlance şi platforma de freelancing Elance. Următorul pas a fost mutarea în Bucureşti, urmată de angajarea la compania de colectare de date din mediul online Ipsos Interactive Service; şi-a păstrat însă şi activitatea de freelancer. „Jobul de atunci îmi furniza un venit constant, iar proiectele din afara lui mă menţineau motivat, curios, mereu la curent cu ultimele tehnologii”, povesteşte Şuleapă. El oferă ca exemplu un proiect în perioada respectivă, de lead developer pentru Opencal, o platformă online de appointment scheduling şi booking, care a fost cumpărată mai târziu de Groupon SUA (devenind ulterior Groupon Scheduler).

  • O companie de stat scoate la bătaie 15 posturi

    Televiziunea Română va organiza în luna noiembrie concursuri pentru ocuparea posturilor de jurnalist TV, videojurnalist, documentarist şi editor de montaj în cadrul Direcţiei Ştiri şi Producţie, anunţă instituţia într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Decizia vine în contextul în care TVR nu a mai organizat, în ultimii ani, concursuri pentru completarea schemei de personal, mai ales de la Ştiri. Deşi situaţia financiară a instituţiei este în continuare dificilă, demersul vine ca o măsură organizatorică necesară într-una dintre zonele unde activitatea este prioritară. Pentru a putea supravieţui, TVR are nevoie de rezultate, iar pentru a le obţine sunt necesari profesionişti tineri, cu experienţă, care provin din medii diferite şi pot îmbunătăţi rezultatele Televiziunii.

    „Economiile trebuie făcute în sectoarele unde există excedent, nu acolo unde influenţează rezultatul aşteptat de telespectator”, a declarat Irina Radu, Preşedinte-Director General al TVR. „Adică, deşi mai există posturi libere, având în vedere situaţia financiară grea, nu dorim să le ocupăm, chiar dacă acestea sunt disponibile”, a mai adăugat PDG al TVR.

    Cei care sunt interesaţi de o carieră în cadrul Televiziunii Române, pot aplica pentru unul din posturile disponibile în cadrul Direcţiei Ştiri: Jurnalist TV Senior – 1 post, Producţie Editorială Ştiri şi Emisiuni; Jurnalist TV (S) – 5 posturi, Producţie Editorială Ştiri şi Emisiuni; Videojurnalist (S) – 2 posturi, Producţie Editorială Ştiri şi Emisiuni; Jurnalist TV (S) – 1 post, Colectiv Online; Documentarist (M) – 1 post, Digital Workflow; Editor de montaj – 5 posturi.

    Înscrierile pentru concursuri se fac până la data de 11 noiembrie 2016, ora 16.00, inclusiv. Concursurile vor avea loc la sediul SRTv, in perioada 15.11.2016 – 11.12.2016.

    Pentru a participa la concursuri, candidaţii trebuie să depună, obligatoriu, următoarele documente: curriculum vitae, scrisoare de intenţie (în care vă rugăm să precizaţi codul postului) şi copii ale documentelor care să ateste studiile şi experienţa solicitate, la Registratura SRTv din Strada Ermil Pangratti sau la adresa: Societatea Română de Televiziune, Calea Dorobanţilor nr. 191, sector 1, corp Studiouri Pangratti, etaj 2, camera 204, Bucureşti sau e-mail: recrutare.selectie@tvr.ro, până la data de 11.11..2016 , ora 16.00, inclusiv.