BusinessMagazin

Tag: Turcia

  • Turcia a decis închiderea Strâmtorii Bosfor pentru nave militare

    Administraţia Recep Tayyip Erdogan a anunţat, luni seară, că a dispus închiderea Strâmtorii Bosfor pentru navele militare, din cauza războiului dintre Rusia şi Ucraina, şi a îndemnat inclusiv ţările riverane Mării Negre să evite tranzitul cu ambarcaţiuni militare.

    Mevlut Cavusoglu, ministrul turc de Externe, a anunţat decizia după o şedinţă de guvern. Cavusoglu a îndemnat toate ţările, indiferent că sunt sau nu riverane, să nu trimită nave militare prin Strâmtoarea Bosfor, care face legătura între Marea Mediterană şi Marea Neagră.

    “Atunci când Turcia nu este parte beligerantă într-un conflict, are autoritatea de a restricţiona tranzitul navelor militare ale statelor beligerante prin Strâmtoarea Bosfor. Dacă o navă militară revine la propria bază din Marea Neagră, tranzitul nu este blocat. Respectăm prevederile Acordului Montreux. Toate guvernele, riverane sau non-riverane, au fost avertizate să nu trimită nave militare prin Strâmtoarea Bosfor”, a declarat Mevlut Cavusoglu, citat de postul turc NTV şi de site-ul NavalNews.com.

    Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a confirmat decizia, subliniind că Turcia îşi respectă strict responsabilităţile asumate în cadrul NATO, în cadrul Naţiunilor Unite şi în relaţia cu Uniunea Europeană. Erdogan a subliniat că a transmis Rusiei poziţia sa că invazia în Ucraina este “inacceptabilă”. “Turcia îşi va folosi autoritatea asupra Strâmtorii Bosfor conferită prin Convenţia de la Montreux, din 1936, pentru a evita escaladarea conflictului dintre Rusia şi Ucraina”, a afirmat liderul de la Ankara.

  • Turcia va bloca trecerea prin strâmtori a navelor de război ruseşti – Zelenski

    Turcia nu va permite navelor de război ruseşti să folosească strâmtorile Dardanele şi Bosfor, care leagă Marea Neagră de Marea Mediterană, anunţă preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, pe Twitter.

    Zelenski îî mulţumeşte în mesaj preşedintelui Turciei Tayyip Erdogan pentru sprijin şi spune că interdicţia de trecere a navelor de război, dar şi suportul semnificativ militar şi uman pentru Urcraina, sunt extrem de importante.

    Poporul ucrainean nu va uita niciodată aceest lucru, arată Zelenski.

    Turcia are dreptul de a interzice trecerea anumitor nave de război prin strîmtorile Bosfor şi Dardanele, în baza unui tratat din 1936, dacă se simte ameninţată sa în timp de război.

  • Putin i-a spus lui Erdogan că este nemulţumit de reacţia NATO privind garanţiile de securitate

    “A fost abordat subiectul garanţiilor pe termen lung pentru securitatea Federaţiei Ruse. În acest context, Vladimir Putin a exprimat dezamăgire privind reacţiile Statelor Unite şi NATO, care echivalează cu ignorarea preocupărilor şi cererilor legitime ale Rusiei”, a anunţat Kremlinul, conform agenţiei RIA Novosti.

    La rândul său, Recep Tayyip Erdogan a notat că Occidentul pare să nu acţioneze la modul concret pentru a oferi garanţii Rusiei. “Toată lumea vorbeşte, dar nimeni nu face nimic. Nu a fost niciun rezultat”, a afirmat Erdogan, conform agenţiei Anadolu şi publicaţiei Frankfurter Allgemeine Zeitung. Preşedintele Turciei a exprimat în mai multe rânduri disponibilitatea de a fi mediator între Rusia şi Ucraina.

    Casa Albă a anunţat, marţi seară, că Statele Unite menţin opţiunea negocierilor cu Rusia, dar momentul actual nu este “adecvat”, întrucât Moscova pregăteşte invadarea Ucrainei. “Uşa spre diplomaţie rămâne deschisă cu Rusia”, chiar dacă secretarul de Stat, Antony Blinken, a anulat întâlnirea cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a afirmat Jen Psaki, purtătoarea de cuvânt a Preşedinţiei SUA. “Aşa cum a transmis secretarul de Stat, acesta nu este un moment adecvat pentru întâlnirea cu ministrul rus de Externe, întrucât Rusia face paşi în direcţia escaladării crizei şi se pregăteşte să invadeze Ucraina”, a declarat Jen Psaki. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe a explicat că întâlnirea preşedintelui Joseph Biden cu omologul său rus, Vladimir Putin, era acceptată “în principiu”, fără însă a fi în lucru “planuri specifice sau un calendar”.

    Administraţia Vladimir Putin cere garanţii că Alianţa Nord-Atlantică nu va continua extinderea spre est şi argumentează că este necesară revenirea la arhitectura de securitate anterioară anului 1997, astfel că NATO trebuie să retragă trupele şi echipamentele militare inclusiv din România şi Bulgaria. Rusia a transmis săptămâna trecută Statelor Unite răspunsul privind garanţiile de securitate, exprimând nemulţumire faţă de propunerile Washingtonului şi insistând pentru oprirea extinderii NATO şi pentru stabilirea unor măsuri de control al armamentului. “Noi considerăm că partea americană nu a oferit un răspuns constructiv privind elementele fundamentale ale proiectului de tratat cu Statele Unite elaborat de partea rusă în privinţa garanţiilor de securitate”, a transmis Ministerul de Externe de la Moscova. Rusia a subliniat că se opune “Declaraţiei Summitului NATO de la Bucureşti” (2008), prin care Alianţa Nord-Atlantică oferea perspective privind admiterea Ucrainei şi Georgiei. Moscova a reafirmat că se opune instalării de baze militare pe teritoriile fostelor state sovietice care nu sunt membre NATO, contestând şi instalarea de sisteme militare, inclusiv de atac, în ţări care au devenit membre NATO după anul 1997.

    Alianţa Nord-Atlantică a propus Rusiei măsuri practice în sensul creşterii transparenţei şi controlului armamentului, iar un eventual acord cu Moscova ar putea include efectuarea de inspecţii reciproce, inclusiv în bazele antibalistice NATO din România şi Polonia. O altă propunere se referă la modalităţi de evitare a riscurilor incidentelor între nave militare NATO şi ruse în Marea Neagră.

  • Adevărul de la raft. De unde vin de fapt produsele de la Kaufland

    ♦ Reprezentanţii Kaufland au trimis un drept la replică la articolul ZF „«Vreau din România»? Germanii de la Kaufland aduc ţelină din Germania, ridichi din Italia, roşii din Maroc şi castraveţi din Turcia. ZF îşi propune să vadă cum arată coşul de legume din această iarnă, astfel că a intrat în mai multe magazine“.

    Redăm mai jos dreptul la replică trimis de Kaufland: Având în vedere informaţiile cuprinse în materialul „«Vreau din România»? Germanii de la Kaufland aduc ţelină din Germania, ridichi din Italia, roşii din Maroc şi castraveţi din Turcia. ZF îşi propune să vadă cum arată coşul de legume din această iarnă, astfel că a intrat în mai multe magazine“,  publicat în data de 25 ia­nuarie pe ZF Corporate, respectiv 26 ianuarie în ediţia print a publicaţiei Ziarul Financiar, Kaufland România aduce precizări şi solicită publicarea dreptului la replică după cum urmează:

    Kaufland România a susţinut în permanenţă producătorii locali, va investi şi va promova mereu produsele autohtone, optând mereu pentru colaborări cu fermieri români, atunci când este posibil. Considerăm că materialul este unul răuvoitor, deoarece nu ţine cont de realităţile pieţei şi de faptul că în România în prezent este sezon rece, iar producţia locală de legume şi fructe este extrem de limitată.

    Ca dovadă a angajamentului Kaufland, în plin sezon, procentul de legume-fructe româneşti din Kaufland ajunge şi până la 90%.

    În sezonul rece,  producţia locală de legume şi fructe se face cu preponderenţă în câmp des­chis, respectiv solarii neîncălzite. Din păcate, un nu­măr foarte redus de producători locali au forţa fi­nanciară de a investi în sere încălzite, având în ve­derea amploarea costurilor de încălzire pe timp de iarnă, care generează un preţ foarte ri­dicat per produs recoltat, ce nu se încadrează în preţul pieţei şi este, automat, neprofitabil.

    În prezent, avem un număr de peste 70 de articole româneşti din categoria legume şi fructe co­mercializate în magazinele Kaufland din toată ţara, precum mere, struguri, cartofi, dovleac plă­cin­tar, gulii, hrean, păstârnac, sfeclă roşie, ţelină, sa­lată, spanac etc.

    În ceea ce priveşte produsele specifice listate în articolul din Ziarul Financiar, facem următoarele precizări:

    ► Conopida – este specifică sezonului din România în perioada septembrie – noiembrie. Este un articol perisabil, care nu poate fi depo­zitat peste iarnă sau în extrasezon. În afara lu­nilor menţionate, îl importăm.

    ► Broccoli – nu există producţie suficientă în România.

    ► Castraveţi – sezonul din România este mai-octombrie pentru cornichon şi mai-septembrie pentru Fabio. În rest, nu există producţie în România, din cauza climei sau se gasesc cantităţi care acoperă până la 20% din necesar. Produsul este importat în extra sezon.

    ► Ardei – sezonul din Romînia este iulie-octombrie. În rest, nu există producţie pe plan local, se importă în extra sezon.

    ► Roşii – sezonul din România este iunie – septembrie. În extra sezon, serele încălzite din România produc circa 10% din necesar. 

    ► Salata verde – 70% din necesar este acoperit de producţie românească, respectiv 30% import. Producţia din România este afectată când se înregistrează temperaturi scăzute (ger), caz în care produsul se importă.

    ► Dovlecel – sezonul din România este mai-octombrie. În rest, nu există productie pe plan local, se importă în extra sezon.

    ► Cartof dulce – În România există culturi limitate, experimentale. Produsul este originar din Egipt, zonă cu climă diferită, călduroasă. 

    ► Ridiche roşie – necesarul este acoperit în proporţii egale de producţie locală şi de import. Producţia din România este afectată de temperaturi scazute (ger), situaţii în care produsul se importă. 

    ► Ţelina – sezonul din România este octombrie – februarie. În magazinele Kaufland comercializăm 60% din necesar de la producători locali, respectiv 40% din import. Producţia din România este afectată de temperaturi scaăzute (ger), situaţii în care apelăm la import.

    2400 din toţi cei 2900 de furnizori Kaufland România sunt locali. Numai anul trecut, Kaufland a direcţionat către producătorii români 1,9 miliarde euro cheltuieli directe. Astfel, din fiecare leu cheltuit la casă, 67 de bani merg direct către afaceri româneşti. În prezent, peste 80% din furnizorii cu care colaborăm sunt din România, procent care a crescut de la an la an.

    Reamintim publicaţiei Ziarul Financiar că Kaufland România are în politica de achiziţii la nivelul întregului grup să opteze pentru colaborări cu producători locali, acolo unde ei există, având toate avantajele pentru astfel de parteneriate: scurtarea lanţului de aprovizionare, preţuri mai avantajoase la raft, sortiment pe gustul clienţilor şi susţinerea economiei locale. 

    De asemenea, menţionăm faptul că departamentul nostru de presă, care are datele de contact publice, nu a primit nicio solicitare pentru un punct de vedere, aşa cum se menţionează în articol. Drept urmare, considerăm că materialul publicat de către Ziarul Financiar nu reflectă transparent realitatea.

  • Prima autostradă care trece munţii: O asociere de constructori din Turcia vor construi cel mai dificil tronson din autostrada Piteşti Sibiu cu 28 mil. euro kilometrul

    Astăzi, 7 februarie 2022, a fost semnat contractul pentru proiectarea şi execuţia secţiunii 2 a autostrăzii Sibiu-Piteşti, între Boiţa şi Cornetu. Cu o lungime de 31,33 km, durata de proiectare şi execuţie a acesteia este de 5 ani şi 6 luni. Contractul este finanţat din fonduri europene nerambursabile.

    Ofertantul desemnat câştigător este ASOCIEREA MAPA INSAAT VE TICARET A.S. – CENGIZ INSAAT SANAYI VE TICARET A.S., cu preţul de 4.250.006.315,00 Lei fără TVA. Turcii au fost însă şi singurii ofertanţi. Cei de la Mapa au lucrat la proiecte precum centura Sofiei în Bulgaria

    “Prima secţiune din tronsonul autostrăzii care va traversa Carpaţii intră în linie dreaptă!

    CNAIR a semnat astăzi contractul în valoare de aproape 1 miliard de euro (4,250 miliarde lei, fără TVA) pentru Secţiunea 2 a autostrăzii Sibiu-Piteşti. Finanţarea este asigurată din fonduri europene. Cu o lungime de 31,33 km, Secţiunea Boiţa-Cornetu trebuie finalizată în anul 2027. Asocierea de antreprenori turci are la dispoziţie 18 luni pentru proiectare şi 50 de luni pentru execuţie”, a anunţat pe Facebook Sorin Grindeanu, ministrul transporturilor.

    Pe traseul acestei secţiuni care face parte din coridorul 4 Pan-European vor fi construite 49 de poduri şi viaducte, 7 tuneluri cu lungimi cuprinse între 250 m şi 1.590 m (lungime totală de 4.920 m), 1 ecoduct pentru mamifere mari în zona localităţii Lazaret, panouri fonoabsorbante în zonele în care traseul trece în apropiere de localităţi sau de arii protejate, aliniamente de arbori în dreptul localităţilor, pentru reţinerea poluanţilor atmosferici.

    Având în vedere lungimea, turcii vor primi aproape 28 mil. euro pentru fiecare kilometru – cel mai mare contract după cel semnat cu Bechtel pentru Autostrada Transilvania. Diferenţa este că acum turcii vor construi în cel mai dificil tronson de pe Valea Oltului, nu în dealurile din apropierea Clujului.

    Pe traseul autostrăzii A1 Piteşti Sibiu contractele arată în felul următor:

    Secţiunea 1 (Sibiu – Boiţa) de 13,17 km este în faza de execuţie. Aceasta are termen de finalizare anul 2023, însă dacă constructorul menţine ritmul, ar putea fi gata în 2022 – avantajul este că noua secţiune va permite ocolirea zonei Tălmaciu, unde la semaforul din localitate se formează coloane pe sute de metri.

    Secţiunea 3 (Cornetu – Tigveni) de 37,4 km tocmai a fost semnat contractul.

    Secţiunea 4 (Tigveni – Curtea de Argeş) de 9,86 km este în faza de proiectare şi are termen de finalizare: 2025.

    Secţiunea 5 (Curtea de Argeş – Piteşti) de 30,35 km, este în faza de construcţie şi are termen de finalizare anul 2025.

     

  • Oficial turc: Preţurile vor scădea după luna aprilie

    Inflaţia din Turcia ar putea atinge un vârf în aprilie înainte de a scădea către rate din două cifre până la alegerile generale din iunie 2023, a declarat ministrul turc al trezoreriei şi finanţelor, Nureddin Nebati, relatează Hurriyet Daily News. „Nu cred că vom ajunge la 50%. Sper să nu mă înşel“, a adăugat acesta. 

  • Recep Erdogan: acuză SUA şi UE de amplificarea crizei dintre Ucraina şi Rusia

    Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a acuzat vineri Statele Unite şi Uniunea Europeană de amplificarea tensiunilor în criza dintre Ucraina şi Rusia, notând că fostul cancelar german Angela Merkel ar fi găsit până acum o soluţie, astfel că se observă lipsa unui lider european.

    “Eu o spun deschis: din nefericire, occidentalii nu au furnizat până acum niciun aport în rezolvarea conflictului. Nu au făcut decât să agraveze lucrurile”, a declarat Recep Tayyip Erdogan într-un interviu acordat postului CNN Türk imediat după încheierea vizitei în Ucraina.

    Preşedintele american “Joe Biden a fost incapabil până în prezent să aibă o abordare pozitivă în acest proces”, a subliniat liderul de la Ankara.

    “Fostul cancelar german Angela Merkel ar fi putut avea soluţia. Dar, în lipsa ei, nu mai există niciun lider pentru moment. Inutil să mai vorbesc de alţii”, a acuzat Recep Tayyip Erdogan, citat de cotidianul Le Figaro.

    Preşedintele Turciei a reafirmat disponibilitatea de a organiza negocieri între Moscova şi Kiev şi a insistat pentru “protejarea integrităţii teritoriale a Ucrainei şi a Crimeei”. Recep Erdogan afirmă că a primit un răspuns favorabil din partea preşedintelui rus, Vladimir Putin, pentru o vizită în Turcia. “Putin şi-a dat acordul pentru o vizită în Turcia, după revenirea din China. Trebuie să fixăm o dată. Vrem să organizăm o întâlnire între Vladimir Putin şi Volodimir Zelenki la cel mai înalt nivel”, a subliniat Erdogan.

  • Turcia: diferenţa dintre salariul minim şi „linia de înfometare“ aproape a dispărut

    În Turcia, diferenţa dintre salariul minim şi linia de înfometare, nivelul estimat al venitului sub care o persoană nu poate obţine suficientă mâncare pentru a supravieţui, aproape a dispărut pe fondul prăbuşirii lirei şi creşterii puternice a inflaţiei, potrivit unui raport al Confederaţiei Sindicatelor din Turcia (Turk-Is), notează Intellinews.

     

  • Erdogan îşi apără în continuare experimentul economic

    Cine-i con­testă ideile este eliminat din func­ţie: şefi de la banca centrală, miniştri, oricât de rude i-ar fi, şi, mai nou, spe­cialiştii în statistică. Aceasta în timp ce inflaţia se apropie de 40%, lira tur­cească s-a prăbuşit cu 44% anul trecut, iar Erdogan le cere turcilor să renunţe la economiile în dolari pentru a cumpăra lire turceşti.

    Prinsă într-o criză monetară alimentată de reducerile de dobânzi aplicate de banca centrală din luna septembrie ca parte a unui model eco­nomic gândit de Erdogan, Turcia şi-a văzut inflaţia pe decembrie urcând la cel mai ridicat nivel din ulti­mii 19 ani, 36,1%, iar analiştii se aşteaptă ca aceasta să atingă un maxim pe 20 de ani, de 47%, în ianuarie.

    Erdogan l-a demis pe şeful in­stitutului naţional de statistică al ţării, Sait Erdal Dincer, pe fondul ten­siu­nilor privind datele legate de inflaţie, potrivit Financial Times. Acesta deţinuse această poziţie doar 10 luni.

    Institutul TurkStat este sub pre­siune crescândă din partea partidelor de opoziţie, acestea acuzându-l că manipulează datele pentru a indica o rată artificial de scăzută a inflaţiei.

    Erdogan a acceptat de asemenea demisia ministrului de justiţie Abdulhamit Gul.

    Ali Babacan, fost vicepremier care a părăsit partidul de guvernământ AKP, a declarat că nimeni nu ştie de ce s-au produs aceste schimbări. „Alianţa autoritaristă afectează în continuare Turcia“, a declarat acesta, referindu-se la AKP şi partenerul său naţionalist MHP, conform France24.

    În acelaşi timp, ENAG, un grup de cercetare care anunţă date privind inflaţia ce contrazic dramatic cifrele oficiale ale guvernului turc, are în faţă un proces în urma căruia ar putea fi închis, iar membrilor săi le-ar putea fi interzis să emită declaraţii publice, notează Intellinews.

    Ultimul set de date emis de grup arată că inflaţia pe decembrie a atins de fapt 82,81%, şi nu 36.1%. TurkStat a cerut grupului să-şi înceteze activităţile.

    Şeful ENAG, Veysel Ulusoy susţine că TurkStat subestimează clar valoarea reală a inflaţiei, catalogând metodologia institutului drept „în totalitate falsă“.

    Banca americană de investiţii Goldman Sachs anticipează că inflaţia anuală a preţurilor de consum va fi atins 48% în luna ianuarie.

    Banca centrală turcă şi-a revizuit la rândul său în creştere estimarea de inflaţie pentru 2022, cât şi pentru 2023, inflaţia anuală fiind aşteptată să atingă 23,2% până la finalul acestui an, faţă de estimarea de 11,8% lansată în raportul anterior, scrie Hurriyet Daily News. Aceasta subliniază însă că stabilitatea preţurilor poate fi atinsă prin plasarea lirei în centrul sistemului financiar al ţării.

    De altfel, guvernul turc şi-a dus planul de salvare a lirei la un nou nivel, lansând o campanie publicitară pentru a-i convinge pe turci să-şi schimbe economiile din dolari, o monedă stabilă, în moneda locală, foarte instabilă, potrivit Bloomberg.

    Măsurile de urgenţă anunţate de Erdogan luna trecută pentru susţinerea lirei, care s-a prăbuşit cu 44% anul trecut, au ajutat moneda să înregistreze un început de an 2022 mai calm, însă analiştii rămân profund sceptici că astfel de măsuri reprezintă o soluţie de durată pentru criza fin Turcia, relatează Financial Times.

  • Preşedintele Turciei, „supărat” pe inflaţie, l-a demis pe şeful Agenţiei Naţionale de Statistică

    Sait Erdal Dincer, director al Agenţiei Naţionale de Statistică din Turcia, a fost demis după ce a publicat datele privind inflaţia.

    Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan l-a demis pe şeful Agenţiei Naţionale de Statistică, potrivit unui decret apărut sâmbătă, după ce a publicat date care arată că rata inflaţiei de anul trecut a atins un maxim istoric de 36,1%.

    Sait Erdal Dincer a fost doar ultimul dintr-o serie de demiteri ale lui Erdogan, din iulie 2019 şi până în prezent alţi trei guvernatori ai Băncii Centrale fiind eliberaţi de pe posturi de conducere.

    Erdogan a criticat ratele mari ale dobânzilor despre care el crede că provoacă inflaţie.

    Cifra inflaţiei din 2021 publicată de Dincer a înfuriat atât taberele proguvernamentale, cât şi pe cele ale opoziţiei. Cei din urmă au spus că există o subraportare, susţinând că toate creşterile reale ale costurilor de trai au fost de cel puţin două ori mai mari. La polul opus, guvernul aflat la conducere a criticat Agenţia de Statistică pentru că a publicat date pe care le consideră exagerate.

    Dincer declara la începutul acestei luni: „Eu stau în acest birou acum, dar mâine va fi altcineva”, notează France24.

    „Nu contează cine este preşedintele. Credeţi că ai mei colegi ar putea să suporte sau să rămână tăcuţi faţă de o rată a inflaţiei publicată foarte diferit faţă de cea stabilită de ei? Am o responsabilitate faţă de 84 de milioane de oameni”, a adăugat el.

    Erdogan nu a explicat decizia de a-l numi pe Erhan Cetinkaya, fostul vicepreşedinte al Autorităţii de Reglementare Bancară din Turcia, ca nou şef al statisticii de stat.

    „Acest lucru va creşte doar îngrijorarea cu privire la fiabilitatea datelor, pe lângă preocupările majore legate de setările politicii economice”, a spus economistul Timothy Ash de la BlueBay Asset Management.

    Agenţia de Statistică din Turcia urmează să publice datele despre inflaţie din ianuarie pe 3 februarie.