BusinessMagazin

Tag: top

  • Nevoile materiale ale bătrânilor din România au surclasat nevoia de sprijin emoţional

    Fundaţia Regală Margareta a României lansează Topul nevoilor vârstnicilor din România şi explică soluţiile oferite acestora.

    Topul a fost realizat prin prelucrarea datelor colectate de Telefonul Vârstnicului care, în peste cinci ani de funcţionare, a înregistrat peste 51.000 de interacţiuni cu seniori din toată ţara, aproape 9.500 dintre aceştia fiind apelanţi unici. Vârstnicii primesc informaţii punctuale, practice şi actualizate referitoare la serviciile sau soluţiie disponibile pentru situaţiile adresate. Apelurile se pot face la 0800 460 001, de luni până vineri între orele 08.00 – 20.00 şi sâmbăta între 08:00 – 16:00.

    Dintre cei 9.500 de apelanţi unici care au sunat la Telefonul Vârstnicului în perioada 2015-2020, 44% locuiesc în Bucureşti, 31% în mediul rural şi mic urban, iar 27% fac parte din categoria de vârstă 70-80 de ani.

    Topul nevoilor declarate de vârstnicii din România include cinci mari categorii: 1. informaţii utile; 2. îngrijire şi sprijin practic; 3. sprijin material şi financiar; 4. sprijin emoţional; 5. nevoia de a fi activ şi de participare socială. În urma analizării datelor colectate pe parcursul celor cinci ani reiese că dinamica problemelor şi a situaţiilor de viaţă cu care se confruntă vârstnicii nu a prezentat modificări semnificative. Acest lucru este datorat în mare parte unei lipse acute de dezvoltare a serviciilor sociale, publice sau private, destinate persoanelor vârstnice.

    Principalul motiv pentru care seniorii apelează linia telefonică este nevoia de informaţii utile, cauzată atât de fenomenele sociale de izolare, marginalizare şi discriminare a vârstnicilor, dar şi de incapacitatea acestora de a se adapta la noile tehnologii de comunicare. În urma analizei, s-a constatat că numărul persoanelor care au solicitat informaţii diverse este mai mare în Bucureşti (1.786) şi Transilvania (626), cel mai mic număr înregistrându-se în Dobrogea (142).

    În ceea ce priveşte nevoia de îngrijire şi sprijin practic, aceasta este exprimată prin solicitări specifice legate de informaţii şi asistenţă medicală, supraveghere specializată, referinţe despre cămine pentru vârstnici şi procedura de instituţionalizare. Un procent de 48% dintre cei care şi-au exprimat aceste nevoi au vârsta cuprinsă între 70 şi 90 de ani.

    Nevoia de sprijin emoţional este determinată de singurătatea şi izolarea socială pe care mulţi vârstnici o resimt, chiar dacă unii dintre ei nu locuiesc singuri. 45% dintre apelanţii liniei telefonice locuiesc singuri, 22% locuiesc cu partenerul, 6% cu copiii sau cu nepoţii, iar 1% au declarat că se află într-un cămin pentru vârstnici. Ca răspuns la problema singurătăţii, Telefonul Vârstnicului oferă servicii proprii de reapelare săptămânală sau de redirecţionare către organizaţii partenere. În contextul pandemiei, echipa de specialişti de la Telefonul Vârstnicului oferă consiliere psihologică şi sprijin emoţional persoanelor vârstnice care se confruntă cu stări de anxietate sau depresie, accentuate în starea de izolare.

    Potrivit INSSE, în ultimii trei ani rata sărăciei în rândul vârstnicilor a înregistrat o creştere de 4,3%. Situaţia este cu atât mai complicată în contextul pandemiei. Din luna martie până în prezent au fost înregistrate 707 solicitări pentru sprijin financiar şi material, cele mai multe în Bucureşti şi regiunea Muntenia. Seniorii au fost îndrumaţi spre servicii de asistenţă socială din comunitate, operate de DGAS-uri sau ONG-uri, pentru a primi diverse tipuri de ajutor.

    Pentru vârstnicii care îşi exprimă nevoia de a fi activi şi de participare socială, Telefonul Vârstnicului propune acţiuni de voluntariat în comunitate şi participarea la activităţile organizate în cluburile de seniori. Din fericire, există şi programe care, în perioada pandemiei, şi-au adaptat activităţile în mediul online, cum ar fi Centrul Comunitar Generaţii, Centrul pentru seniori al Municipiului Bucureşti, Asociaţia Niciodată Singur.

    În perioada stării de urgenţă cauzate de pandemie, serviciul social a înregistrat zilnic un număr dublu de interacţiuni, comparativ cu perioada anterioară – peste 3.000 de apeluri şi 900 de apelanţi unici. În contextul pandemiei, solicitările de sprijin material şi financiar s-au intensificat şi au plasat această nevoie înaintea celei pentru sprijin emoţional. Cu toate acestea, odată cu ridicarea stării de urgenţă, problemele vârstnicilor au revenit la forma lor anterioară.

  • BUSINESS Magazin a organizat gala CEO AWARDS, ediţia 2020 – „Sfaturi pentru mine tânăr” – GALERIE FOTO

    Evenimentul, organizat atât în mediul fizic, cu respectarea regulilor de sănătate publică, dar şi în cel virtual, a pornit de la ideea că avem nevoie de repere – mai ales în vremuri de incertitudine – şi a adus faţă în faţă reprezentanţii promoţiei de anul acesta a tinerilor manageri de top, cu top 10 CEI MAI ADMIRAŢI CEO DIN ROMÂNIA.

    Pe parcursul anului, Business MAGAZIN a continuat să publice poveştile succesului în business atât în paginile revistei, cât şi prin proiectele noastre de tip anuar, iar în seara galei (29.10) am acordat 24 de premii:

        patru premii speciale (premiul „Încredere acordata Romaniei” – Ufuk Tandogan, CEO, Garanti Bank, „Viziune in vremuri incerte” – Tal Lahav, CEO, SIXT Group Romania, „Lider în adaptare la noua economie” – Fulga Dinu, Country Manager Operations, Immofinanz Romania, „Managerul care tine Romania in miscare” – Loredana Apreutese, CEO, International Alexander);

        10 premii pentru reprezentanţii celei de-a 15-a ediţii a anuarului 100 TINERI MANAGERI DE TOP (alegerea redacţiei, pe baza răspunsurilor din catalog – Aurel Bernat, CEO, BT Asset Management; Vlad Deliu, corporate&health director, NN; Adina Călin, director direcţia produse şi servicii bancare, CEC Bank; Horia Ştefănescu, head of IT operations, Orange România; Gabriel Trăistaru, director divizia digitală, Telekom; Mihai Murgu, partener PCF Investment Banking; Mălina Platon, managing director, APACE Region; Claudia Tamaşi, country manager, Codecool România; Sebastian Mîndroium, cofondator, Picktwo Studio; Armand Domuţă, CEO, Restart Energy.

        10 premii pentru CEI MAI ADMIRAŢI CEO din România (în ordinea din clasamentul 100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO DIN ROMÂNIA, pe baza voturilor primite din partea mediului de afaceri):

    1.         Dragoş Pavăl, cofondator şi preşedinte Dedeman

    2.         Daniel Dines,    cofondator şi CEO UiPath

    3.         Iulian Stanciu, fondator şi acţionar,   eMag

    4.         Alexandru Bratu, country manager    JYSK România & Bulgaria

    5.         Adrian Popescu,  CEO   TMK Artrom

    6.         Cristina Bâtlan, proprietar    Musette

    7.         Florin Talpeş, cofondator şi CEO    Bitdefender

    8.         Fady Chreih, CEO   Regina Maria

    9.         Horia Ciorcilă, cofondator şi preşedinte board,   Banca Transilvania

    10.       Dragoş Anastasiu, preşedinte Grup Eurolines

    Evenimentul a fost susţinut de partenerii noştri – Telekom, Fundatia Superbet, Samsung, Immofinanz, Padurea de maine, Aqua Carpatica, International Alexander, Agricola, Sixt New Group, Garanti BBVA.

     

  • Constantin Brâncuşi, primul în topul celor 100 de artişti care au îmbogăţit colecţionarii

    Cel mai obiectiv dintre criteriile luate în calcul pentru a stabili valoarea unui artist este acela al valorii publice de adjudecare a operelor de artă, conform istoricului tranzacţional al caselor de licitaţii româneşti şi internaţionale. În baza acestui istoric a fost realizat un top al artiştilor a căror lucrări au fost achiziţionate de către colecţionari români sau străini.

    Potrivit Artmark, în topul valorii adjudecărilor se află lucrări ale maeştrilor români stabiliţi în străinătate ori care au creat în străinătate şi, oricum, licitate în străinătate.

    Detaşat, pe locul întâi în Topul 100 Mari Maeştri ai Artei Româneşti se află Constantin Brâncuşi, primul sculptor modern a cărui extraordinară lucrare „La Jeune fille sophistiquée” a fost adjudecată pentru 52,9 milioane de euro.

    Acest singur exemplar în bronz al portretului stilizat făcut de Brâncuşi scriitoarei şi activistei anglo-americane Nancy Cunard a fost vândut la New York de către casa de licitaţii Christie’s în 2018.

    Atenţia colecţionarilor s-a îndreptat şi către artiştii contemporani români a căror creaţie s-a ridicat, deseori, la standardele pieţei internaţionale. Astfel, preţul obţinut la o licitaţie Christie’s din Londra l-a urcat pe cel mai râvnit artist român contemporan, Adrian Ghenie, pe a doua poziţie a topului, cu lucrarea „Nickelodeon”, adjudecată în octombrie 2016 pentru aproximativ 7 milioane de euro.

    Tabloul lui Adrian Ghenie, care a fost expus în 2016 la Muzeul Naţional de Artă Contemporană, a depăşit cu mult estimarea casei Christie’s, care evaluase lucrarea la 1-1,5 milioane de lire sterline.

    În 6 octombrie, o lucrare de Adrian Ghenie din seria Lidless Eye, deconstruind portretul pictorului Van Gogh, a fost adjudecată de Sotheby’s la Hong Kong cu peste 5 milioane de euro.

    Al treilea artist din top este pictorul suprarealist Victor Brauner, care, până la apariţia lui Ghenie în licitaţiile publice, a ocupat al doilea loc în topul artiştilor români.

    „Cazul straniu al domnului K” a fost achiziţionată la Paris, în aprilie 2003, pentru suma de 700.000 de euro.

    Locul al patrulea în topul celor mai valoroşi artişti vizuali români îi revine lui Carol Popp de Szathmari, a cărui lucrare, „Tipologii şi costume”, a fost vândută la o licitaţie Sotheby’s din Londra, în 1999, pentru 624.699 de euro.

    Pe locul cinci este de Dimitrie Chipăruş, unul dintre cei mai îndrăgiţi sculptori şi decoratori europeni Art Deco. „Les girls” a ajuns într-o colecţie privată pentru 590.240 de euro, după adjudecarea de la Sotheby’s din New York în 2007.

    Cea de-a şasea poziţie în top este ocupată de Reuven Rubin, născut la Galaţi, a cărui operă „The Road to Meron” a fost adjudecată tot la Sotheby’s din New York, în 2015, pentru 475.592 de euro.

    Andrei Cădere, de origine poloneză, ce a studiat şi creat, într-o consistentă perioadă artistică, şi în România, devenit apoi unul dintre cei mai importanţi protagonişti ai artei conceptuale, ocupă în top locul şapte. Lucrarea „Untitled (A1200030)” a fost vândută pentru 420.000 de euro, anul trecut, de către casa de licitaţii De Vuyst din oraşul belgian Lokeren.

    La Budapesta, la casa de licitaţii Virag Judit, „Marele circ” al artistului Vilmos Aba-Novak (maghiar stabilit la Baia Sprie) a fost adjudecat pentru 381.600 de euro, ocupând astfel locul opt în clasament, urmat de Amedeo Preziosi, artist maltez de origine, pictor romantic de vedute balcanice (itinerant prin România, primul pictor al Bucureştiului), pe locul 9. „Suvenir” se vinde, în 2009, la Londra, de către casa de licitaţii Bonhams, pentru 362.112 de euro.

    „Piaţa de artă românească a crescut de aproape 8 ori în ultimii 5 ani (din 2016), în cât priveşte numărul de colecţionari, exprimat în participanţi la licitaţiile organizate în România – la momentul de faţă doar online. Preferinţele colecţionarilor care şi-au îmbogăţit colecţiile cu opere de artă se îndreptă, în continuare, către arta de patrimoniu şi marii maeştri ai artei româneşti. În topul tranzacţiilor de pe piaţa românească de artă rămân Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian şi Nicolae Tonitza. Cea mai valoroasă adjudecare petrecută, până în acest moment, în piaţa de artă din România, datează din octombrie 2018, pentru o pânză de mici dimensiuni a pictorului naţional Nicolae Grigorescu: „Ţărăncuţă cu basma albă” a stabilit un nou record pentru autor, fiind adjudecată pentru 340.000 de euro, la casa de licitaţii Artmark (detronând fostul record, de 320.000 de euro, tot pentru o lucrare de Grigorescu, adjudecată în decembrie 2016)”, se arată într-un comunicat al Artmark.

    Numit şi pictorul florilor, Ştefan Luchian a dat o semnificaţie şi o valoare aparte fiecărei culori aşternute pe pânzele sale şi se plasează pe locul secund în topul preferinţelor colecţionarilor români. Astfel, în 2013, opera acestuia „Două fete” a fost adjudecată pentru 300.000 de euro.

    Încântătoare şi fascinantă, opera maestrului Nicolae Tonitza este, de la an la an, mai apreciată şi râvnită de către colecţionari. Dovadă stă tranzacţionarea operelor semnate de pictorul universului copilăriei, – la preţuri din ce în ce mai ridicate. Pictura sa de mari dimensiuni, provenind din colecţia retrocedată dr. Iosif Dona, „Nud în iatac” a fost adjudecată tot de casa de licitaţii Artmark, în 2011, pentru 290.000 de euro.

  • TOP judeţe cu cele mai multe cazuri noi de COVID-19, 14 octombrie. Nou record al numărului de cazuri noi în Capitală şi alte 12 judeţe

    Miercuri sunt înregistrate 4.016 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 894 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    Record de infectări în mai multe judeţe din ţară.Capitala rămâne pe primul loc, cu 669 cazuri noi. Situaţia cazurilor COVID-19 în România este pe o pantă ascendentă, din păcate. 13 judeţe din ţară au peste suta de cazuri, marţi, 14 octombrie.

    TOP judeţe cu cele mai multe cazuri noi de COVID-19, 14 octombrie

     Municipiul Bucureşti – 669
     Cluj – 198
     Dolj – 195
     Suceava – 173
     Prahova – 163
     Iaşi – 157
     Sibiu – 150
     Alba – 131
     Dâmboviţa – 129
     Arad – 118 
     Mureş – 111

    Judeţele în care coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori, este peste  pragul de 1,5
     Bucureşti – 2,82
     Alba – 2,75
     Vâlcea -2,35
     Iaşi – 2,15
     Bacău – 2,04
     Neamţ – 2,10
     Teleorman – 1,97
     Sălaj – 2,03
     Sibiu – 2,01
     Caraş-Severin – 1,71
     Cluj – 1,95
     Braşov – 1,65
     Timiş – 1,65
     Ilfov – 1,52
     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care este cel mai vândut medicament din România

    ♦ Medicamentele de răceală, durere sau pentru bolile de inimă au fost cele mai vândute zece produse ♦ Locurile din top zece sunt împărţite egal de produsele eliberate cu prescripţie şi cele fără reţetă (OTC) ♦ Trei branduri produse local se luptă cu marile companii internaţionale în coşul de cumpărături al românilor.

    Cele mai cumpărate zece produse cumulează 55 milioane de unităţi, adică 15% din totalul vânzărilor de medicamente după volume din România în perioada ianuarie – august 2020, potrivit datelor ofe­rite pentru ZF de com­pania de cercetare de piaţă IQVIA.

    Românii au cumpărat 374 milioane de cutii de medicamente în primele opt luni din 2020, în uşoară scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

    Datele IQVIA iau în considerare doar vânzările din farmacii şi includ toate formele de comercializare sub acelaşi brand.

    Pe primul loc după volumele vândute se află Nurofen, brandul britanicilor de la Reckitt Benckiser, prezenţi pe piaţa locală din 2002. Pacienţii români au cumpărat 9,7 milioane de unităţi de Nurofen în primele opt luni din 2020, în scădere uşoară faţă de 10,7 mil. unităţi anul trecut, în aceeaşi perioadă, potrivit IQVIA.

    Nurofen face parte din portofoliul companiei britanice Reckitt-Benckiser din 2006, sub această marcă fiind comercializate atât produse împotriva durerii, precum Nurofen Forte, Nurofen Immedia Ultra sau gelul Nurofen, cât şi împotriva răcelii şi gripei (Nurofen Răceală şi Gripă). De asemenea, din gama Nurofen fac parte şi produsele pentru copii (siropuri şi supozitoare).

    Al doilea medicament vândut în pandemie a fost Parasinus, un brand pus pe piaţă tot de britanici – GlaxoSmithKline, cu 7,7 milioane de unităţi vândute anul acesta, în creştere cu aproape 2 mil. uniţă faţă de anul trecut în aceeaşi perioadă.

    Pe locul al treilea se plasează un brand produs în România, Paracetamol, în fabrica Zentiva din Bucureşti. Vânzările totale ale Zentiva pe acest brand au fost de 6,5 mil. unităţi, de trei ori mai mult faţă de perioada ianuarie-august 2019. Potrivit datelor IQVIA, brandul Paracetamol a intrat direct pe locul al treilea în topul celor mai căutate medicamente anul acesta, după ce anul trecut se afla pe locul 22. Paracetamol a fost substanţa activă inclusă în protocolul terapeutic pentru tratarea simpto­melor uşoare de COVID-19, ceea ce a dus la o explozie a vânzărilor pentru acest medicament. Pentru a face faţă cererii, Zentiva a triplat capacitatea de producţie pentru paracetamol.

    Zentiva mai are un brand local în top 10, Algo­calmin, care este un medicament eliberat cu prescripţie, folosit pentru tratamentul d­u­rerilor.

    Pe locul şase, cu aproape 6 milioane de unităţi vândute, se află brandul Aspenter, fabricat de către Terapia Cluj, folosit în afecţiunile cardiovasculare, cea mai frecventă boală de care suferă românii.

    Pandemia de COVID-19 a crescut vânzările din farmacii în luna martie, când virusul a început să se răspândească şi în România. Ulterior însă, începând din aprilie, până în luna mai când au fost ridicate restricţiile de călătorie, vânzările de medicamente au intrat pe o pantă descendentă.

    Motivele, potrivit specialiştilor, au ţinut de restricţiile de deplasare, dar şi de un acces mai greu la serviciile medicale din spitale sau chiar şi din medicina de familie. Ulterior, odată cu 15 mai, vânzările şi-au revenit, însă la un flux mai scăzut, suprapunându-se cu sezonul de vară, mai slab în mod normal pentru vânzările din retailul farma.

    Pentru medicamentele fără reţetă, piaţa este puternic influenţată de publicitatea, atât în media, cât şi în farmacii, prin poziţionarea la raft de exemplu. În cazul produselor eliberate cu prescriptţie medicală, acestea au preţul stabilit de autorităţi, iar companiile farma nu pot face reclamă. În topul celor mai vândute medicamente, cinci branduri sunt OTC-uri, iar cinci sunt medicamente cu prescripţie.

     

  • Raiul creaţiei grafice

    „Vom rescrie tot – toate funcţionalităţile şi tot mersul lucrurilor din platforma noastră vor fi schimbate. Vrem să devenim un rai al creaţiei în ceea ce priveşte designul grafic şi asta presupune ca totul să fie perfect şi nu are voie să îţi lipsească nimic. Acolo tindem, acolo trebuie să ajungem, şi cu muncă, mult stres şi pasiune vom ajunge acolo. Dumnezeul industriei noastre este Adobe, iar un alt concurent pe care îl avem este Canva.

    Am convingerea că în trei ani vom fi mai tari decât Canva. Vrem să ne punem brandul sus, să fim în top trei şi vrem să fim un motiv de mândrie pentru ţara noastră”, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation, Gabriel Ciordaş, fondator şi CEO al Bannersnack. El a pus bazele proiectului Bannersnack în 2008, când a creat o platformă care îi ajuta pe dezvoltatorii „de flash” să facă bannere, însă astăzi platforma este mult mai complexă. 

      „Am concluzionat atunci cu colegii mei că ar fi o idee bună să încercăm să facem o astfel de aplicaţie pentru non-profesionisti, pentru oameni care nu sunt talentaţi, nu au skilluri, nu sunt designeri înnăscuţi, şi aşa am ajuns la concluzia că trebuie să facem Bannersnack. Din 2008, Bannersnack evoluează, creşte, se dezvoltă şi azi nu este doar o platformă de creat bannere ci este o platformă de design grafic foarte complexă, urmând ca noi să adăugăm o serie de alte funcţionalităţi de colaborare şi de alte tipuri.”

    Ce face mai exact Bannersnack? „Practic Bannersnack este o platformă complexă de design în care orice utilizator, fie că este un individ profesionist, fie că este un business owner care are nevoie de bannere de promovare pentru businessul lui, fie că este o companie mare din segmentul business to business, poate să vină şi să îşi creeze un set complet de reclame, pornind de la şabloanele noastre care o să îi ajute să genereze design-ul”, a explicat Teodora Gavriluţ, head of marketing în cadrul Bannersnack. Ea a adăugat că foarte multe persoane au nevoie de design fără să aibă neapărat şi aptitudinile unui designer.

    „Ca atare, avem o librărie de elemente gata de folosit pentru ei şi şabloane în care fiecare element este bine aşezat – trebuie doar personalizat în culorile brandului şi cu mesajul businessului, iar apoi sunt gata de folosit. Se poate porni de la o singură dimensiune, iar apoi poate fi generat dintr-o dată pentru 50 de dimensiuni diferite, fie că vorbim de social media, display ads sau de printuri.” În prezent, platforma Bannersnack este folosită de companii din întreaga lume, din diferite industrii, majoritatea, peste 60%, fiind din SUA. „Avem o categorie vastă de clienţi. Cu preponderenţă ne adresăm pieţei din SUA, suntem prezenţi şi pe piaţa din Europa, iar recent am intrat şi pe piaţa din Asia. Avem clienţi atât din zona businessurilor mici, cât şi companii B2B – peste 60% dintre acestea sunt companii de marketing şi agenţii de publicitate”, a precizat Teodora Gavriluţ, menţionând că Bannersnack are şi clienţi din România, însă doar câţiva.

    Printre cei mai mari clienţi ai săi de pe plan local se numără Banca Transilvania, iar printre cei din străinătate se numără Sinclair Broadcast Group – un lider pe piaţa de media din SUA care are peste 290 de staţii TV pe 89 de pieţe, Moz – un lider în ceea ce înseamnă softurile pentru analiza trendurilor şi a motoarelor de căutare şi Pernod Ricard – al doilea cel mai mare producător de băuturi alcoolice din lume.

    Bannersnack este un produs SaaS, cloudbased, iar funcţionalităţile sunt intuitive pe modelul „drag & drop”. Modelul de business se bazează pe subscripţii anuale sau lunare, preţurile începând de la 7 dolari pe lună pentru planul starter şi mergând până la planurile teams în care utilizatorii pot accesa funcţionalităţi avansate de colaborare.
    „Pe segmentul B2B am intrat destul de recent, de un an şi jumătate, deci este în plină dezvoltare şi lucrăm pentru a-l scala. Cel mai popular plan din cele «individuals» aşa cum le numim noi este de departe planul pro”, a precizat Teodora Gavriluţ.

    Anul trecut, Bannersnack a avut o cifră de afaceri de aproape 4 milioane de dolari, iar pentru 2020 ţinat este de a ajunge la 7 milioane de dolari. „Evoluţia pieţei este foarte dinamică, sunt o grămădă de elemente care pot interveni. Avem parteneriate foarte solide, iar unul va începe în curând – vom avea expunere către
    1.000 de clienţi premium ai partenerului nostru, ceea ce poate însemna o schimbare radicală în tot ce înseamnă veniturile noastre”, a punctat Gabriel Ciordaş.

    Rescrierea completă a platformei Bannersnack vine la pachet cu rebrandingul platformei, noul brand urmând a fi lansat în luna ianuarie. „Aş putea spune că de anul viitor vom intra în liga profesionistă, unde sunt oportunităţi mai mari, dar şi concurenţa este mult mai puternică.”

    Compania a bugetat deja investiţii pentru rescrierea platformei de la zero şi pentru rebrandingul acesteia şi are în plan şi accesarea unei finanţări de circa 10 milioane euro de pe pieţele externe.
    „Pentru rebranding şi pentru lansare avem bugetat undeva între 500.000 – 1.000.000 dolari, iar de acolo, vorba americanului, <<sky is the limit>>.

    Probabil că vom accesa finanţări atunci când vom face rebranding-ul pentru că totuşi este greu să te baţi cu concurenţi atât de puternici fără să ai finanţare. Dar din primele cercetări, am avut câteva discuţii cu câţiva posibili finanţatori, iar lucrurile arată bine – sunt foarte dornici pentru că este o industrie neexploatată ca să zic aşa şi cu un potenţial enorm. Scopul este să eficientizam, să standardizăm, să automatizăm. Inteligenţa artificială pe care o vom integra în produs va ajuta foarte mult – sunt foarte multe situaţii când efectiv nu ai inspiraţie şi atunci inteligenţa noastră artificială va veni cu soluţii şi sugestii astfel încât munca ta ca şi client al nostru să fie extrem de rapidă, simplă şi super standardizată”, a menţionat antreprenorul, adăugând că suma de 10 milioane euro setată ca necesar de finanţare nu este însă bătută în cuie.

    „Noi acum suntem profitabili, respectiv încasăm mai mulţi bani decât cheltuim şi aici mă refer şi la publicitate. Dar sigur că sumele vor creşte odată cu nivelul la care ajungem. Concurenţii noştri au finanţări de circa 320-330 milioane dolari şi treptat trebuie să ajungem şi noi în zona respectivă.”
    Concurentul direct al Bannersnack este Canva, o companie din Australia care până în prezent a fost finanţată cu circa 300 milioane dolari. Până acum, fondatorul Bannersnack a discutat doar cu potenţiali investitori din afara României, în principal din Silicon Valley.

    „În momentul în care atragi investiţie nu trebuie să te axezi exclusiv pe bani pentru că banii sunt doar o componentă. Este foarte importantă şi reţeaua pe care o are acel investitor pentru că un parteneriat pe care ţi-l poate facilita poate fi de trei ori mai valoros decât suma pe care ai luat-o ca investiţie şi acesta este motivul pentru care am discutat doar cu investitori din afara ţării.”

    Proiect: Bannersnack
    Ce face? Platformă complexă de design grafic
    Necesar de finanţare: 10 milioane euro
    Ţintă de venituri 2020: 7 milioane euro
    Invitaţi: Gabriel Ciordaş, CEO Bannersnack şi Teodora Gavriluţ

    Proiect: Prime Dash
    Ce face? Platformă de business intelligence bazată pe tehnologia inteligenţei artificiale
    Finanţări totale atrase: 1,5 milioane euro
    Necesar de finanţare: 1,5 milioane euro
    Evaluare proiect: 3,5 milioane euro
    Invitat: Mălina Turcuţ, country manager, Prime Dash

    Proiect: Kinderpedia
    Ce face? Platformă de comunicare şi management pentru grădiniţe şi şcoli
    Finanţare totală atrasă: 500.000 euro
    Evaluare proiect: 2,7 milioane euro
    Ţintă de venituri 2020: 500.000 euro
    Invitat: Evelina Necula, cofondatoare Kinderpedia

    Proiect: SVGator
    Ce face? Aplicaţie online dezvoltată ce permite animarea graficelor vectoriale fără cunoştinţe de programare
    Investiţie iniţială: peste 100.000 euro
    Ţintă de venituri 2020: 500.000 euro
    Invitat: Csenge Miklos

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Roxana Bujor, director companii mijlocii, UniCredit Bank: „Sunt mulţi antreprenori români pe care îi admir pentru ceea ce fac”

    Rol ocupat în companie: Sunt director companii mijlocii, cu rol principal de coordonare a reţelei UniCredit Bank pentru segmentul de companii mijlocii în ceea ce priveşte strategia comercială, distribuţia şi acoperirea teritorială. Obiectivul meu şi al echipei este de a menţine poziţia de top a băncii în piaţă în sprijinirea businessului românesc, prin servicii de calitate, soluţii personalizate şi consultanţă profesionistă. Sunt permanent preocuptată de adaptarea modelului de business la dinamica pieţei, cu atenţie în primul rând pentru nevoile şi satisfacţia partenerilor noştri de afaceri. Ce mă defineşte? Ascult, înţeleg şi creăm împreună cele mai potrivite soluţii, acţionând cu profesionalism, transparenţă şi deschidere.
    Cele mai importante roluri profesionale avute până la această funcţie: Am o carieră de peste 15 ani în sistemul bancar, dintre care ultimii 12 ani în cadrul UniCredit Bank şi o importantă experienţă interdepartamentală. Înainte de a ocupa poziţia actuală, am deţinut poziţiile de manager regional pentru companii (oct. 2012 – dec. 2018), manager sucursala (iul. 2010 – sept. 2012) şi relationship manager companii (febr. 2005 – iul. 2010, în cadrul UniCredit şi al unei alte bănci).
    Rolul propus pentru anul 2030: Membru în Consiliul Director (management board) în calitate de vicepreşedinte executiv al uneia dintre diviziile de business. 
    CEO/Antreprenor admirat: Sunt mulţi antreprenori români pe care îi admir pentru ceea ce fac; dedicaţia, pasiunea şi curajul cu care şi-au construit businessul şi cu care continuă să activeze cu succes chiar şi în condiţii macroeconomice şi de piaţă dificile, adaptându-şi strategiile fără a se abate de la principiile şi scopul primordiale. Dacă trebuie să nominalizez însă un singur business, spun Dedeman – fraţii Pavăl. Cu un model de succes, Dragoş şi Adrian Pavăl au construit unul dintre cele mai puternice branduri româneşti. Admir curajul, muncă, seriozitatea şi inteligenţa acestora, dar şi faptul că investeasc în continuare în România, rămânând în acelaşi timp discreţi şi foarte serioşi.

    Profilul Roxanei Bujor a apărut în anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP din România, ediţia 2020. 

  • START VOT 100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO DIN ROMÂNIA – ALEGE CEO-UL PE CARE ÎL ADMIRI!

    Noi credem că leadership-ul este mai puţin despre funcţii şi mai mult despre impact şi inspiraţie. 

    Tocmai de aceea, Business MAGAZIN a lansat, în urmă cu aproape un deceniu, un demers îndrăzneţ pentru a inspira viitoarele generaţii de oameni de afaceri: topul „100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO DIN ROMÂNIA”.

    Într-o lume a pseudo-obiectivităţii, noi am decis să lansăm un clasament subiectiv, axat exclusiv pe părerile personale a peste 300 de manageri şi consultanţi de top.

    Lansat ca un proiect destinat recunoaşterii valorii managerilor care au construit şi administrează afaceri de succes în România, clasamentul va ajunge în 2020 la a 11-a ediţie.

    Anul acesta, împreună cu reprezentanţii platformei de resurse umane Undelucram, continuăm să recunoaştem meritele, influenţa şi devotamentul faţă de echipe ale celor care conduc companii de succes în România.

    Te invităm să te alături iniţiativei Business Magazin şi Undelucram.ro şi să votezi aici TOPUL CELOR MAI ADMIRAŢI 100 DE CEO DIN ROMÂNIA. Poţi alege cel puţin 10 opţiuni – 10 nume de executivi şi antreprenori din România despre care crezi că merită să ocupe primele locuri în clasament. 

    Anunţarea topului, gala şi decernarea premiilor vor avea loc în luna octombrie. Până atunci, managerii şi reprezentanţii companiilor din România îşi pot vota favoriţii (ultima zi de vot fiind 10 octombrie). Din partea unei companii, pot vota maximum trei reprezentanţi.

    Mulţumim că ne susţii iniţiativa!

    Pe curând,

    Ioana Matei

    Redactor-şef Business MAGAZIN

    şi

    Costin Tudor

    CEO & Fondator Undelucram.ro


     

  • O nouă lume se deschide pentru corporatiştii români: Să lucrezi din România, de acasă, pentru piaţa internaţională

    Adriana Georgescu,  program manager al Vienna University Executive MBA Bucharest, a spus la ZF Live: Deşi suntem în plină criză, noua serie de cursanţi Executive MBA va fi cea mai numeroasă din istoria de 14 ani a acestui program (peste 35 de cursanţi).
    Având un MBA în spate (Vienna University este pe locul 50 în lume în topul MBA, facultăţile americane fiind pe primul loc), mulţi se gândesc să intre pe piaţa joburilor internaţionale, pentru că experienţa muncii în regim remote a deschis oportunităţi de locuri de muncă mult mai variate a spus ea.
    „Este momentul oportun pentru un MBA, pentru că mulţi oameni au nevoie să iasă din această criză cu noi cunoştinţe pe care să le adapteze şi să le pună în aplicare după ce se va termina această perioadă.”
    Preţul unui program întreg de Executive MBA la această universitate este de 35.000 de euro şi durează doi ani.
    Adriana Georgescu spune că statisticile arată că în trei ani îţi recuperezi banii plătiţi pentru un MBA din creşterea salariului, pentru că poţi să ai acces la poziţii mai bune, mai bine plătite.
    Dorin Andrei, search marketer  and associate WEB Ventures, spune că din ce în ce mai mulţi români muncesc din ţară pentru piaţa internaţională: doar în capitală sunt circa 10.000 de oameni care lucrează în marketing digital din România pentru piaţa internaţională.
    „Am observat tendinţa corporaţiilor de a accesa know how la nivel global, pentru că pe angajator nu-l interesează dacă vorbeşte cu Mihai sau cu Michael, atâta timp cât rezultatele sunt cele bune.”
    El a dat şi un exemplu: la o companie din Marea Britanie, în zona de digital, salariile pentru entry level încep de la 40.000 de lire sterline brut pe an, iar un project manager poate câştiga 85.000 de lire sterline brut pe an (aproximativ 50.000 de lire sterline net, adică 4.000 de lire sau 4.000 de euro net pe lună).
    Această criză coronavirus, care a adus în prim plan munca de acasă, poate deschide pentru corporatiştii români o piaţă imensă: să lucrezi din Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara etc. pentru o firmă internaţională fără să mai pleci şi să stai la Viena, Londra, Paris, Frankfurt, fără să mai fii fizic acolo, bineînţeles cu cheltuielile de rigoare.
    Şi până acum se putea lucra din România pentru clienţi externi, dar mai mult în centrele de servicii sau în call-centere.
    Acum este mult mai mult, iar corporatiştii români, cu experienţă, cu talent, cu un CFA sau un MBA în spate pot intra pe poziţii mai înalte, de middle sau top management. Iar salariul nu mai este 400-1.000 de euro, ci 4.000-6.000 de euro pe lună.
    Cu un laptop, cu o conexiune bună la net, cu un abonament la Zoom, VMix sau cu alte sisteme poţi ocupa o poziţie în afară, fără să fii prezent acolo, fără să-ţi dai jumătate dintr-un salariu pe chirie şi transport.
    Companiile internaţionale pot beneficia de un angajat bun, talentat, vorbitor de mai multe limbi străine, la un cost mai redus decât dacă ar lua un nativ. Plus că nu mai are bătăi de cap legate de prezenţa la birou, cu riscurile de coronavirus de rigoare.
    Acest model remote, de-a lucra de acasă, dintr-o cafenea, dintr-o casă de vacanţă, de la mare poate schimba puţin piaţa muncii şi poate deschide noi oportunităţi, la care corporatiştii români nu au visat.
    Aşa cum în urmă cu 20 de ani marile companii internaţionale au început să caute în întreaga lume ţări unde să-şi migreze serviciile de call-center la preţuri mai reduse, aşa ar putea să urmeze acum o căutare şi pentru executivi de top, care să lucreze din ţările lor de origine, la un cost mai redus.
    Un director financiar cu toate certificările internaţionale poate fi găsit şi în România, având în vedere că în ultimii ani s-au format multe generaţii de corporatişti care au învăţat să lucreze în multinaţionale, care au învăţat birocraţia de acolo şi care pot face faţă fără probleme unei poziţii de top. 

  • Daniel Alexandru Nanu, director zona retail /BCR (Bucureşti): „Îmi doresc un rol de top/middle management, din care să pot influenţa în mod real lucrurile.”

    ROL OCUPAT ÎN COMPANIE:  Din funcţia actuală mă ocup de coordonarea şi implementarea strategiei de business retail (persoane fizice, persoane juridice cu cifră de afaceri de sub 1 milion de euro), în cadrul unei arii din Bucureşti. Aria coordonată are un efectiv de peste 200 de colegi în 30 de unităţi retail BCR, din şase grupuri de unităţi (assets under management de aproximativ 650 de milioane de euro). Obiectivele principale ţin de deservirea clienţilor şi realizarea obiectivelor de business precum şi de customer care, customer satisfaction, business development, educaţie financiară şi alte iniţiative aflate în continuă dinamică. 

    CELE MAI IMPORTANTE ROLURI PROFESIONALE AVUTE PÂNĂ LA ACEASTĂ FUNCŢIE: Coordonator naţional microîntreprinderi (persoane juridice cu cifră de afaceri mai mică de 1 milion de euro), unde mă ocupam de coordonarea unei structuri de management cu 29 de colegi, pentru businessul de microîntreprinderi coordonator regional microîntreprinderi (Bucureşti) de asemenea, un rol mai puţin formal, dar la fel de important, este cel de architect (ambasador) al BCR în cadrul organizaţiei. Este un proiect tare drag mie, care se ocupă de îmbunătăţirea culturii interne a organizaţiei, pe baza unor valori comune.

    ROLUL PROPUS PENTRU ANUL 2030: Îmi doresc un rol de top/middle management, din care să pot influenţa în mod real lucrurile, în cel puţin două direcţii. Prima se referă la adaptarea continuă a businessului, de pliere pe specificul fiecărei perioade şi de a reuşi să aduc valoare reală clienţilor, inclusiv îmbunătăţirea nivelului de educaţie financiară al acestora. A doua este despre relaţia de parteneriat de lungă durată şi dorinţa de a participa activ în dezvoltarea antreprenoriatului românesc, de la nivelul de idee sau ideal până la transformarea în realitate şi implementarea în piaţă.

    CEO/ANTREPRENOR ADMIRAT: O admir foarte mult pe Monica Cadogan, fondator şi CEO al Vivre. Monica a fondat un business de succes de la zero, un business care acum a devenit regional. În tot acest timp, a reuşit să-şi păstreze valorile şi principiile, un lucru foarte important şi greu de făcut. Mai mult, îmi place viziunea pe care a avut-o şi o are în continuare, dar şi că este mereu ancorată în realitate şi cu privirea spre viitor.