Tag: Timisoara

  • Accent pe investiţii

    Lipsa expansiunii marilor reţele de magazine în oraşele secundare şi terţiare, ocolite de investitorii instituţionali, a lăsat un gol liber în piaţă, care acum este acoperit treptat de dezvoltări precum cele realizate de Prime Kapital şi MAS Real Estate – dezvoltări de tip „value centre“ cu hipermarket şi retail de tip strip mall sau mall.
    Martin Slabbert, cofondator şi CEO al Prime Kapital, companie de dezvoltare imobiliară şi investiţii şi care în urmă cu mai bine de zece ani punea bazele fondului de investiţii NEPI, cel mai mare proprietar de spaţii comerciale din România, spune că în Europa de Vest se obţin în prezent randamente investiţionale mici, iar un proiect poate fi câştigător numai când se investesc peste 500-700 mil. euro, în timp ce proiectele mici atrag şi câştiguri foarte mici.
    „Am preluat conducerea MAS Real Estate în noiembrie anul trecut. Aproximativ jumătate din activele MAS sunt în Europa de Vest, iar planul este de a le vinde pentru a investi aici. Odată cu acest lucru vom derula noi recrutări şi vom continua să extindem echipa pentru Europa Centrală şi de Est.”
    Valoarea activelor din Europa de Vest este potrivit ultimei evaluări de peste 544 de milioane de euro. O bună parte din aceşti bani vor merge în România şi în regiune, vom discuta atât despre clădiri noi, cât şi achiziţii. Spre exemplu o parte din aceşti bani vor merge către dezvoltările din Iaşi sau alte proiecte”, a spus Martin Slabbert. El a subliniat că este foarte probabil ca anul acesta Prime Kapital să anunţe noi proiecte de dezvoltare în România, în contextul în care dezvoltatorul lucrează la securizarea de noi terenuri la nivel naţional.
    Dezvoltatorul a demarat deja construcţia proiectelor rezidenţiale pe fosta platformă Marmura din Bucureştii Noi şi construirea Avalon Estates în Pipera. La nivel naţional a demarat construcţia Mall Moldova la Iaşi, proiect care se vrea a fi al doilea mall regional din ţară, după Băneasa din Bucureşti, şi a deschis centre comerciale în Baloteşti, Zalău, Baia Mare sau Roman şi are în plan altele noi.
    „În Iaşi am început construcţia la Mall Moldova, care cu cei 92.000 mp de suprafaţă închiriabilă va fi al doilea cel mai mare centru comercial, după Băneasa din Bucureşti. Vor fi două malluri regionale în România – Băneasa şi Mall Moldova. Iaşiul este un oraş foarte important, cu mult potenţial, dar care în ultimii 10 ani a rămas în urma celorlalte mari centre ale ţării, iar multe investiţii au mers către Cluj sau Timişoara sau chiar Braşov, unde există o problemă de infrastructură. Dacă Braşovul avea infrastructura necesară, acolo vedeam investiţii similare cu cele din Cluj sau Timişoara“, a subliniat fondatorul Prime Kapital.
    Valoarea estimată a investiţiei în proiectul Silk District din Iaşi este de 200 de milioane de euro. Proiectul urmează să fie construit pe terenul fostei fabrici din industria textilă Teba, urmaşa întreprinderii de mătase Victoria Iaşi. Anul trecut, oficialii de la Prime Kapital spuneau că lucrările de construcţii sunt programate să înceapă în primul trimestru al anului 2020, însă cel mai probabil vor demara în a doua parte a anului.
    „Silk District este acum cel mai mare proiect al nostru. Încă nu am cumpărat terenul, doar l-am securizat şi îl vom cumpăra atunci când PUZ-ul va fi gata. Începem construcţia în septembrie cel mai probabil, iar după 18 luni, în primul trimestru din 2022, vom avea finalizată prima clădire de birouri în Iaşi“, a subliniat Martin Slabbert.
    Iaşiul a fost ales pentru această investiţie, în condiţiile în care a ajuns în ultimii ani unul dintre oraşele puternic dezvoltate ale ţării alături de Bucureşti, Cluj şi Timişoara, cu 20.000 de angajaţi în industria de IT, la care se adaugă peste 2.500 de absolvenţi în fiecare an.
    Martin Slabbert a subliniat că există un interes tot mai mare pentru oraşele mai mici ale României, pe măsură ce acestea atrag chiriaşi, dar şi randamente bune pentru investitori.
    „Avem foarte mare succes pe retail în oraşe precum Zalău Baia Mare, Roman – toate proiectele au evoluat foarte bine. Se pare că nimeni altcineva nu mai este interesat să investească în aceste oraşe secundare sau terţiare. Oraşele mici din România nu au suficient retail şi sunt în urma investiţiilor. Spre exemplu în Târgovişte deschidem în luna mai mallul şi deja am închiriat. Dar băncile româneşti sau europene nu vor să finanţeze astfel de proiecte. Pe de altă parte în aceste oraşe mai mici din Europa sunt investiţi bani din Africa de Sud şi China, prin Bank of China. Momentan cu Bank of China nu am colaborat încă, dar discutăm cu ei“, a subliniat Martin Slabbert.
    Spre exemplu, marii investitori s-au concentrat până acum pe Bucureşti, Cluj şi Timişoara, dar şi Iaşi, Braşov, Sibiu sau Constanţa, în timp ce oraşe mai mici s-au mulţumit cu strip malluri sau doar supermarketuri.
    Prime Kapital are în plan să controleze construirea proiectelor sale din faza de proiect până la cea de execuţie şi achiziţie de materiale, motiv pentru care compania pregăteşte extinderea echipei din Bucureşti.
    „Am cumpărat Edit Structural, iar Eugen Morariu este acum partener în cadrul Prime Kapital. Noi vrem să integrăm construcţia în cadrul companiei. Experienţa firmei este de peste un deceniu, noi ne-am îmbunătăţit constant partea de construcţii, iar acum aveam nevoie de ingineri de structură. Vom urmări modelul celor de la Bog’Art de a fi antreprenori generali, care subcontractează lucrările. Momentan avem în plan să lucrăm pentru noi, însă dacă vom putea, vom dezvolta şi pentru alte companii“, a spus Martin Slabbert.
    Prime Kapital are în plan şi dublarea echipei din Bucureşti, pe măsură ce dezvoltatorul va continua să recruteze noi specialişti. „Acum în Prime Kapital la nivel de grup alături de MAS Real Estate avem 250 de angajaţi, iar în Bucureşti avem puţin sub 100, la care se adaugă cei 25 de ingineri. În următorii doi ani vom ajunge la un total de 250 de angajaţi în Bucureşti. Discutăm cu cei de la Globalworth pentru a găsi o soluţie pentru a ne putea extinde în Globalworth Tower şi dacă nu va fi posibil, vom închiria birouri într-una din clădirile din zona Barbu Văcărescu – Floreasca.“
    Prime Kapital dezvoltă proiectele rezidenţiale Marmura Residence din Bucureşti, Avalon Estate din Pipera, Mall Moldova şi Silk District din Iaşi, dar şi Dâmboviţa Mall din Târgovişte.


    Cum arată lista proiectelor a Prime Kapital şi MAS Real Estate
    Militari Shopping City
    54.047 mp suprafaţă închiriabilă
    113,5 mil. euro valoare contabilă
    98,8% grad de ocupare
    100% deţinut de MAS Real Estate


    Atrium Mall Arad
    28.384 mp suprafaţă închiriabilă
    58 mil. euro valoare contabilă
    96,7% grad de ocupare
    100% deţinut de MAS Real Estate



    Baia Mare Value Centre
    21.328 mp suprafaţă închiriabilă
    34,4 mil. euro valoare contabilă
    96,3% grad de ocupare
    100% deţinut de MAS Real Estate


    Roman Value Centre
    18.798 mp suprafaţă închiriabilă
    34,3 mil. euro valoare contabilă
    96,6% grad de ocupare
    100% deţinut de MAS Real Estate


    DN1 Value Centre
    26.966 mp suprafaţă închiriabilă
    54,1 mil. euro valoare contabilă
    96,7% grad de ocupare
    40% deţinut de MAS Real Estate


    Zalău Value Centre
    19.338 mp suprafaţă închiriabilă
    31,8 mil. euro valoare contabilă
    94,5% grad de ocupare
    40% deţinut de MAS Real Estate



    În construcţie:
    Dâmboviţa Mall Târgovişte
    32.900 mp suprafaţă închiriabilă
    44,1 mil. euro investiţie
    94,5% grad de ocupare
    40% deţinut de MAS Real Estate
    Urmează a fi inaugurat în mai


    Mall Moldova – extindere
    92.000 mp suprafaţă totală închiriabilă
    58.000 mp suprafaţă închiriabilă din extindere
    113,8 mil. euro investiţie în extindere
    40% deţinut
    de MAS Real Estate
    Urmează a fi inaugurat în 2021


    Sepsi Value Centre
    17.000 mp suprafaţă închiriabilă
    19,8 mil. euro investiţie în extindere
    40% deţinut de MAS Real Estate
    Urmează a fi inaugurat în cursul anului 2020



    În curs de autorizare
    Bârlad Value Centre
    17.700 mp suprafaţă închiriabilă
    19,2 mil. euro investiţie în extindere
    40% deţinut de MAS Real Estate


    Argeş Mall
    56.100 mp suprafaţă închiriabilă
    91,6 mil. euro investiţie în extindere
    40% deţinut de MAS Real Estate


    Silk District Iaşi
    135.208 mp suprafaţă pentru rezidenţial
    2.500 de apartamente
    112,3 mil. euro investiţie în rezidenţial
    97.600 mp suprafaţă închiriabilă pentru birouri şi hotel
    145,7 mil. euro investiţie în birouri şi hotel



    Rezidenţial în construcţie:
    Marmura Residence
    36.147 mp suprafaţă
    465 de apartamente
    43,1 mil. euro investiţie
    40% deţinut de MAS Real Estate


    Avalon Estate
    90.237 mp suprafaţă
    746 locuinţe
    101 mil. euro valoare investiţie
    40% deţinut de MAS Real Estate

  • Trei cazuri noi de coronavirus confirmate în Timiş. Bilanţul ajunge la 73

    Trei cazuri noi de coronavirus au fost confirmate vineri în Timiş, numărul total ajungând astfel la 73.

    Este vorba despre o femeie de 40 de ani aflată în carantină la Timişoara, o altă femeie 50 de ani, tot carantinată în Timişoara şi de o femeie de 33 de ani, din Timiş, informează Grupul de Comunicare Strategică.

    Numărul total al infectărilor ajunge astfel la 73.

  • De la dorinţă, la afaceri de milioane de euro

    Antreprenorii timişoreni Raluca şi Răzvan Ştefănescu au decis să îşi unească şi anii de experienţă profesională pentru a lansa un business de familie la scurt timp după ce şi-au unit destinele. Aşa a luat naştere brandul românesc de cosmetice Cupio. Afacerea are ca obiect de activitate vânzarea de produse cosmetice – în special de manichiură şi make-up – şi de îngrijire personală, atât în mediul online, prin intermediul platformei cupio.ro, în România şi în celelalte pieţe din Uniunea Europeană, cât şi offline, printr-o reţea formată din 15 magazine proprii cu o suprafaţă totală de peste 800 de metri pătraţi, dar şi printr-o reţea de distribuţie în saloanele de înfrumuseţare. Platforma online şi reţeaua de distribuitori funcţionează sub umbrela Razadi SRL, iar unităţile proprii, sub Cupio International. Toate acestea au generat, în 2019, venituri cumulate de 11 milioane de euro, iar pentru anul acesta reprezentanţii businessului preconizează o creştere de 20% la nivel de grup. În ceea ce priveşte numărul de angajaţi, echipa Cupio numără în prezent 130 de persoane. În 2019, businessul a înregistrat 70.000 de clienţi noi. Profilul ţintă al clienţilor Cupio este format din femei cu vârste cuprinse între 18 şi 45 de ani, 60% provenind din mediul urban, iar majoritatea sunt profesioniste care lucrează în saloanele de înfrumuseţare.

    Cum au ajuns cei doi soţi timişoreni să lanseze o afacere în industria frumuseţii?
    Raluca Ştefănescu este absolventă a Facultăţii de Economie şi de Administrare a Afacerilor (FEAA) din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara (UVT), secţia Finanţe-Bănci, pe care a terminat-o în 2007. După ce şi-a finalizat studiile, ea a lucrat în trei multinaţionale vreme de patru ani, în domeniul vânzărilor de beauty, unde a pus bazele dezvoltării sale profesionale.
    Răzvan Ştefănescu a absolvit, tot în 2007, Facultatea de Geografie, secţia Geografie-Turism, iar apoi şi-a consolidat pregătirea teoretică printr-un program masteral axat pe dezvoltare şi amenajare turistică, din cadrul UVT. El se descrie drept autodidact şi spune că „toate cunoştinţele şi experienţa acumulate ulterior în mediul de business s-au datorat dorinţei şi perseverenţei de a învăţa şi a de mă dezvolta mereu”.
    La finalul celui de-al treilea an de facultate, Răzvan Ştefănescu a absolvit un curs acreditat de ghid turistic şi i s-a oferit posibilitatea să aplice ceea ce a învăţat în organizarea de excursii în Grecia pe perioada verii. A şi rămas acolo, timp de o lună, în anul 2006. La întoarcerea din Grecia, antreprenorului i s-a ivit ocazia să deschidă un magazin într-un centru comercial din Timişoara, unde a comercializat, în principal, produse pentru femei. „În 2006, la 22 ani, am avut oportunitatea extraordinară de a deschide un magazin (stand) de 16 metri pătraţi în centrul comercial Euro din Timişoara. Acela a fost începutul. Aşa mi-am dat seama că aceasta este direcţia pe care îmi doresc să o urmez”, povesteşte Răzvan Ştefănescu. Pasiunea pentru comerţ o moştenise din familie, de la părinţii săi care aveau şi ei un magazin în acel complex, unde vindeau cu preponderenţă produse cosmetice de larg consum. „Dar mi-am dat seama că, dacă vreau să mă evidenţiez, ar trebui să mă diferenţiez de magazinul lor şi aşa am început să aduc alt tip de produse din Bucureşti, Ungaria, produse nişate pe make-up, diverse accesorii de păr, accesorii pentru manichiură, produse ce nu se găseau în supermarket sau pe care le vindea toată lumea.”
    În 2007 a cunoscut-o pe cea care i-a devenit parteneră atât în viaţa personală cât şi în cea profesională. Cu magazinul a continuat până în 2011, când şi-au dat seama că, dacă îşi unesc forţele, vor dezvolta un business de succes împreună. Cei doi antreprenori încă deţin primul magazin, rebranduit între timp sub numele Cupio.
    Ideea de a dezvolta un business împreună cu Raluca a venit chiar în urma organizării nunţii. „Ne-am dat seama că facem o echipă extraordinară împreună. Şi chiar aşa s-a întâmplat. Acum, la opt ani de când am lansat brandul Cupio, suntem foarte mândri de evoluţia noastră şi ne bucură că am luat decizia corectă.” Experienţa în vânzări a Ralucăi dobândită în anii de lucru în multinaţionale, pusă laolaltă cu experienţa de până atunci a lui Răzvan în comerţ au dus la crearea brandului Cupio. „Deja aveam amandoi experienţă şi înţelegeam ce înseamnă furnizori, termene de plată, contabilitate primară, clienţi, organizarea banilor. Ştiam de pe atunci că internetul va fi viitorul, că am putea avea piaţă de desfacere în toată ţara dacă reuşim să avem un magazin online. Toţi aceşti factori ne-au convins şi ne-au impulsionat.”
    Investiţia iniţială în deschiderea businessului a fost de aproximativ 10.000-12.000 de euro, o parte provenind din economiile personale ale celor doi, iar restul, luaţi cu împrumut. Au început cu un singur angajat, care, printre altele, fotografia produsele din magazinul pe care îl aveau deja în centrul comercial, Raluca Ştefănescu fiind cea care le încărca apoi pe platforma site-ului. „Nu i-a fost deloc uşor să descrie fiecare produs în parte, mai ales că multe dintre produsele tehnice, în special cele pentru unghii, nu ştiam nici noi la ce folosesc”, povesteşte fondatorul businessului. 
    Acum însă, numărul angajaţilor a ajuns la 130, iar businessul este prezent în opt oraşe – Timişoara, Cluj, Arad, Constanţa, Suceava, Iaşi, Sibiu şi Bucureşti – prin cele 15 unităţi proprii. Până la finalul acestui an fondatorii plănuiesc alte cinci deschideri, oraşele vizate pentru extindere fiind Braşov, Târgovişte şi Bucureşti. Deschiderea unui magazin Cupio presupune o investiţie de peste 100.000 de euro.
    Fondatorii afacerii spun că trec printr-o perioadă efervescentă din punctul de vedere al parteneriatelor, adăugând periodic în reţea câte o nouă locaţie. În prezent, afacerea are colaborări cu câteva sute de saloane, atât din România cât şi din Italia, Germania, Belgia şi Franţa. „Faptul că în ultimii ani ne-am dezvoltat foarte mult nu arată decât că pe piaţa românească şi nu numai există cerere şi o creştere a puterii de cumpărare.” Potrivit lui Răzvan Ştefănescu, colaborarea cu saloanele partenere presupune o disciplină specifică, o centralizare a vânzărilor, o logistică riguroasă, un timing impecabil şi un grad semnificativ de predictibilitate a dezvoltării businessului. Un procent de 60% din vânzări vine din canalul online, iar restul de 40% este acoperit de magazinele Cupio şi de saloanele cu care businessul colaborează.
    În prezent, portofoliul businessului este alcătuit din peste 11.000 de produse fabricate în numeroase ţări din Europa, printre care Italia şi Germania, în SUA şi în Coreea de Sud, cu preţuri cuprinse între 3 şi 6.000 de lei, articolele încadrându-se cu preponderenţă pe segmentul de preţ medium – high. „În top sunt produsele de manichiură, însă produsele de machiaj vin puternic din spate, în 2019 înregistrându-se o creştere de 300% faţă de 2018.”
    Cât despre provocări, cei doi spun că acestea nu au lipsit niciodată, însă le privesc ca pe nişte teste: „Zilnic aveam teste de trecut. La început principala provocare a fost modul în care administram şi cheltuiam resursele financiare. Erau multe necunoscute şi încercam să facem faţă tuturor provocărilor. Am crescut sănătos, ne-am selectat cu atenţie furnizorii de servicii şi am învăţat din fiecare succes şi eşec”.
    Pentru a-şi menţine poziţia pe piaţă, în faţa competiţiei acerbe venite mai ales din partea retailerilor internaţionali, cei doi antreprenori spun că investesc constant în platforma online, în îmbunătăţirea continuă a gamei de produse, precum şi a serviciilor şi a materialelor educaţionale.
    Pentru anul acesta au bugetat o investiţie de 2 milioane de euro, atât pentru deschiderea noilor magazine şi a unui nou sediu, precum şi pentru dezvoltarea portofoliului de produse. De asemenea, ei spun că se reinventează periodic şi se adaptează la noile obiceiuri de cumpărături ale românilor, la schimbările din industia de beauty, precum şi la necesitatea de produse inovatoare şi la rapiditatea cu care circulă informaţia, la fel de importantă fiind adaptabilitatea la era digitală în care ne aflăm. „Metodele clasice de marketing nu mai funcţionează la fel, iar concurenţa nu mai vine doar din partea marilor branduri, ci şi din partea microbrandurilor create în ultimii ani”, subliniază Raluca Ştefănescu. În ceea ce priveşte competiţia, aceasta vine atât din industria de manichiură – branduri consacrate din România sau unele cunoscute în afara ţării – cât şi din cea de make-up, prin branduri internaţionale de renume: „Noi suntem cumva un brand atipic, deoarece avem şi produse esenţiale pentru profesioniştii din saloane (manichiură şi make-up), precum şi produse utilizate de consumatorul final, pasionatele de beauty”. În ultimii ani, reprezentanţii businessului au remarcat în rândul consumatorilor o nevoie mai mare de produse şi servicii de calitate, dar şi o creştere a cererii de educaţie profesională şi evoluţie constantă.
    Concluzia lui Răzvan Ştefănescu după opt ani de business este că nu există legi sau modele universal valabile care să garanteze reuşita, ci doar situaţii din care se poate învăţa ce a fost bine sau mai puţin inspirat pentru o anumită situaţie de business. El adaugă că o idee este fără valoare în piaţă dacă nu este pusă în aplicare. „Cel mai important este să începi şi să fii deschis la toţi ceilalţi factori externi care vor apărea inevitabil pe parcurs.” La rândul său, Raluca Ştefănescu notează că „din greşeli învăţăm şi devenim mai buni. Businessul se învaţă, nu se moşteneşte”.
    Piaţa locală de produse cosmetice şi îngrijire personală s-a apropiat de pragul de 5 miliarde de lei anul trecut, după ce a crescut cu aproape 9% comparativ cu 2018, potrivit datelor ZF obţinute de la jucătorii din piaţă, acesta fiind un nivel record pentru vânzările de parfumuri, creme şi produse de machiaj. Printre tendinţele remarcate în rândul consumatorilor se numără orientarea către produse mai scumpe, dar şi vizite mai dese la shopping, precum şi un volum mai mare de articole cosmetice achiziţionate, trenduri impulsionate de creşterile salariale din ultimii ani, care au dus la creşterea puterii de cumpărare. Schimbarea comportamentului de consum se poate observa din faptul că, spre exemplu, segmentul de lux a înregistrat cea mai mare creştere în 2019, aproape 22% comparativ cu anul anterior, avansul fiind susţinut atât de vânzările online, cât şi de cele offline, scrie ZF. Pe lângă creşterea numărului de magazine monobrand de lux în piaţa locală, amplasate în mallul Băneasa Shopping City din nordul Bucureştiului, o zonă unde locuiesc persoane cu venituri peste medie, şi online-ul a înregistrat o creştere puternică, ajungând să contribuie cu 8,7% la totalul vânzărilor de cosmetice şi parfumerie, după un plus de 28% în 2019 versus anul anterior. În ceea ce priveşte consumul, potrivit unei analize a companiei de cercetare de piaţă PMR din 2017 citată de ZF, un român cheltuie în medie 60 de euro pe an pe produse cosmetice şi de îngrijire, cu circa 13% mai mult decât în 2013. Cifrele poziţionează piaţa locală departe de Ungaria sau Cehia, care au valori de două ori mai mari, direct proporţionale cu salariile. Potrivit estimărilor din 2017, consumul local va ajunge, în 2022, la 77 de euro per capita. Avansul de aproape 30% din perioada următoare nu va fi însă suficient pentru a reduce decalajul care desparte România de ţări precum Cehia sau Ungaria, unde consumul per capita este dublu, scrie ZF. 


    Costul frumuseţii în Europa
    Piaţa europeană de produse cosmetice şi îngrijire personală este cea mai mare din lume, generând 78,6 miliarde de euro din vânzările în retail în 2018, potrivit platformei cosmeticseurope.eu. Cele mai mari pieţe europene din industrie sunt Germania (13,8 mld. euro), Franţa (11,4 mld. euro), Marea Britanie (10,9 mld. euro), Italia (10,1 mld. euro) şi Spania (7 mld. euro). Următoarele categorii de produse deţin cea mai mare pondere a pieţei europene de profil: îngrijirea pielii (20,39 mld. euro), articole de îngrijire personală (19,92 mld. euro), produse pentru îngrijirea părului (14,92 mld. euro), parfumuri
    (12,28 mld. euro) şi produse cosmetice decorative (11,07 mld. euro). Exporturile de produse cosmetice din Europa au totalizat 21,5 miliarde de euro (valoare comercială) în 2018. Franţa şi Germania au fost principalii exportatori ai Europei, exportând peste 10 miliarde de euro între ele şi reprezentând 50% din totalul exporturilor globale din Europa. Industria cosmetică şi de îngrijire personală aduce anual o valoare adăugată de cel puţin 29 de miliarde de euro pentru economia europeană. 11 miliarde de euro sunt acoperiţi direct, prin intermediul producţiei de produse cosmetice, iar 18 miliarde de euro indirect, prin intermediul lanţurilor de aprovizionare. Incluzând activitatea economică directă, indirectă şi indusă, industria sprijină peste 2 milioane de locuri de muncă.
    Industria de produse cosmetice şi îngrijire personală este un sector bazat pe ştiinţă şi extrem de inovator, care face investiţii mari în cercetare şi dezvoltare. Majoritatea companiilor mari din industrie cheltuiesc 5% din cifra de afaceri anuală (vânzări) în cercetare şi dezvoltare (în Europa). Presupunând că toate companiile din industria cosmetică cheltuiesc 5% din cifra de afaceri anuală în cercetare şi dezvoltare, cheltuielile totale pentru cercetare şi dezvoltare în Europa ar fi reprezentat un total de 2,35 miliarde de euro în 2017, scrie cosmeticseurope.eu. Trebuie menţionat faptul că, deoarece modelul de afaceri pentru desfăşurarea cercetării implică frecvent un parteneriat (de exemplu, între un producător de produse cosmetice şi un furnizor şi / sau un institut de cercetare), această cifră este posibil să fie subestimată. În Europa există cel puţin 77 de laboratoare de inovare ştiinţifică care efectuează cercetări în ceea ce priveşte produsele cosmetice şi de îngrijire personală.

  • Frustrarea unui taximetrist tânăr din Timişoara: Dacă pleacă cei de la Continental şi încă o firmă străină, Vaslui scrie pe noi! Nu au fost în stare (autorităţile locale) să renoveze o clădire în 30 de ani sau să facă nişte drumuri, ia Robu se ocupă de lampioane pentru ciori. Şi bineînţeles că lumea îl votează din nou

    O discuţie miercuri, 4 martie 2020, cu un taximetrist tânăr, sub 30 de ani, din Timişoara:

    Pe cine votaţi primar, iese din nou Robu? Iese, bineînţeles! Dar a făcut ceva? Nu a făcut nimic, dar oamenii tot îl voteză, pentru că e domn’ profesor, iar cei de aici se uită cu respect la profesori. Uitaţi-vă în jur (şi-mi arată o clădire la intrarea în centrul istoric), nu sunt în stare să renoveze o clădire în 30 de ani! Şi doi oameni de afaceri au reuşit să ridice în câţiva ani clădiri noi de la zero (se referă la complexul Iulius Town, ridicat de Iulian Dascălu şi la complexul de birouri ISHO Offices, al lui Ovidiu Şandor). Să vă spun ceva, dacă pleacă cei de la Continental şi încă o firmă străină, Vaslui scrie pe noi! Iar Roibu se ocupă de lampioane pentru ciori (invazia ciorilor în centrul Timişoarei este o problemă reală).

    Dacă cineva care trăieşte şi lucrează în Timişoara poate să aibă această părere despre cel mai puternic judeţ din România, după regina Bucureşti-Ilfov, atunci ce să mai spunem despre celelalte zone, care nu au văzut nicio investiţie străină în 30 de ani, companiile româneşti sunt slabe, iar toată lumea se uită la stat ca la un salvator.

    Timişoara, de fapt judeţul Timiş, este extrem de interesant din punct de vedere al businessului: este cea mai industrializată zonă din România, care în 30 de ani a atras investiţii străine de 4,3 miliarde de euro, este pe locul doi ca cifră de afaceri şi pe locul trei ca valoare adăugată, dar unde nicio afacere antreprenorială românească nu are un business mai mare de 100 de milioane de euro, ceea ce arată un nivel mult mai scăzut al afacerilor locale decât în alte zone din ţară.

    În top 1.000 Cele mai mari companii din România, judeţul Timiş are 46 de companii, dintre care 38 sunt multinaţionale şi doar 8 sunt firme antreprenoriale româneşti.

    Traderul de carburanţi Artoil a avut afaceri în 2018 de 438 milioane de lei, adică 94 de milioane de euro, cu 18 angajaţi.

    În 2018, acestea fiind ultimele date disponibile agregat, cifra de afaceri a tuturor companiilor din Timiş a fost de 66,2 miliarde de lei, faţă de Cluj – 57 miliarde de lei. În Bucureşti, cifra de afaceri a tuturor firmelor a fost de 569 miliarde de lei, iar în Ilfov de 80 de miliarde de lei.

    La nivelul PIB, care exprimă valoarea adăugată în economie, din care se plătesc salarii, taxe, profit şi se fac investiţii, Timiş a avut un PIB de 49,4 miliarde de lei în 2019, faţă de Cluj – 50,4 miliarde de lei, sau Bucureşti – 248 de miliarde de lei.

    Timiş este zona din România, după Bucureşti, cu cei mai mulţi angajaţi, respectiv 200.000.

    Şomajul este de 0,8%, faţă de o medie naţională de 3,9%.

    În 2019, salariul mediu net a fost 3.142 de lei, faţă de o medie naţională de 3.340 de lei. În Bucureşti, salariul mediu net depăşeşte 3.500 de lei.

    Cea mai mare companie înregistrată în Timiş este lanţul de retail Profi, cu afaceri de 5,9 miliarde de lei, adică 1,3 miliarde de euro în 2018.

    În ciuda faptului că are o economie puternică, industrială, activitatea antreprenorială este mult mai redusă, iar acest lucru se vede în capacitatea firmelor româneşti de a plăti salarii mai mari.

    David Alb, un antreprenor care are brutăria Senneville, spune că a fost nevoit să aducă nepalezi, pentru că nu mai găseşte forţă de muncă locală, sau dacă găseşte, este mult mai scumpă.

    “Cu un nepalez ajung la cheltuieli lunare totale de 5.000 de lei pe lună.”

    Deşi Timişoara are Iulius Town, o investiţie comercială şi de birouri de peste 400 de milioane de euro, realizată de Iulian Dascălu, vânzările de retail, acolo unde sunt prezenţi şi antreprenorii români, nu sunt aşa de spectaculoase.

    “Bănăţenii sunt zgârciţi şi pretenţioşi, aş putea spune”, a menţionat David Alb la conferinţa dedicată antreprenorilor români din Timişoara Afaceri de la Zero, organizată de ZF împreună cu Banca Transilvania.

    Timişoara şi Timişul sunt dependente de multinaţionale, iar acest lucru se vede. Grupul german Continental are 20.000 de angajaţi în România, dintre care o bună parte sunt în Timişoara.

    Autorităţile locale au creat condiţii multinaţionalelor, dar au făcut prea puţin pentru a dezvolta şi companiile româneşti antreprenoriale, pe care ar trebui să se bazeze o zonă atunci când sunt fluctuaţii economice externe.

    Centrul istoric al Timişoarei este refăcut pe ici, pe colo, iar acest proces lent care durează de 30 de ani şi care va mai dura cam tot atâta, îi împinge pe tineri către mall.

    Pentru că în Timişoara s-au dezvoltat mai mult businessurile industriale ale multinaţionalelor, partea de servicii a rămas în urmă, mai ales că nu s-au construit prea multe birouri.

    În ultimii ani, Iulian Dascălu şi Ovidiu Şandor au ridicat şi ridică clădiri de birouri care pot atrage mai multe centre de servicii.

    În aceste centre salariile pot să fie mai mari.

    Dar până la urmă, dincolo de investiţiile multinaţionalelor, activitatea antreprenorială depinde mai mult de interesul autorităţilor locale de a dezvolta şi de a crea condiţii pentru ca şi antreprenorii români mici şi mijlocii să poată creşte.

    Tânărul taximetrist este sigur că Nicolae Roibu va fi reales primar al Timişoarei, dar acest lucru nu-l încălzeşte prea mult, pentru că nu va face mai mult decât a putut să facă până acum.

    În 30 de ani nu au fost în stare să renoveze o clădire!

    Această situaţie este valabilă pentru toate oraşele din România, unde şcolile, spitalele şi clădirile publice sunt la pământ, arătând dezastrul administraţiei publice.

    Iar oamenii votează aceiaşi primari, aceiaşi şefi de consilii judeţene, aceiaşi oameni de 30 de ani.

  • Cât de mult mănâncă românii

    Piaţa de mâncare gătită a înregistrat o dublare în ultimii doi ani, ceea ce arată creşterea puterii de cumpărare a românilor şi evoluţia mediului de business din domeniul HoReCa, iar ca tendinţă constantă se remarcă dezvoltarea zonei de food delivery, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii Hospitality Culture Institue. .

    Valoarea totală anuală a pieţei de mâncare gătită (restaurante standard, fast-food, cantine, pub-uri şi supermarket-uri) în cinci dintre cele mai mari oraşe din ţară (Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Cluj şi Braşov) s-a ridicat în 2019 la 14,1 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o dublare faţă de nivelul din 2017, de 7,2 miliarde lei, relevă studiul National Foodservice Research, realizat de Hospitality Culture Institute, primul institut independent de cercetare, training şi consultanţă din România care studiază piaţa şi trendurile din HoReCa.

    „O piaţă HoReCa puternică reprezintă un indicator care arată că puterea de cumpărare a românilor este în creştere, şi descrie, în acelaşi timp, dezvoltarea companiilor antreprenoriale din domeniu, alături de marii investitori străini, re-taileri şi lanturi de restaurante internaţionale. Ne dorim ca studiul nostru, aflat la a treia ediţie, să fie un barometru pentru orice antreprenor ori manager din indus-tria ospitalităţii care vrea să îşi fundamenteze deciziile pe baza datelor statistice şi a interpretărilor calitative”, au declarat reprezentanţii Hospitality Culture Institute.

    Potrivit studiului Hospitality Culture Institute, 73% din totalul achiziţiilor reali-zate sunt cuprinse în intervalul 21-50 lei. Valoarea medie a bonului de achiziţie, indiferent de tipul de locaţie, este 42,3 lei. Bonul mediu pentru mâncare în seg-mentul delivery este 37,8, lei.

    Din totalul respondenţilor, aproximativ 83% au fost cel puţin o dată în ultimele şase luni în restaurante standard, cu mese (sitting), 59% au utilizat servicii de li-vrare şi 59% au fost la fast-food.

    Astfel, dintre respondenţii care au utilizat serviciile de livrare pentru a comanda mâncare cel puţin o dată în ultimele şase luni au realizat comanda de acasă în cele mai multe situaţii, iar 31% de la locul de muncă. Mai mulţi respondenţi din oraşele din ţară – Timişoara, Iaşi, Cluj şi Braşov – au comandat mâncare prin in-termediul telefonului mobil – 49%, faţă de 37% dintre consumatorii din Bucureşti.

    Ediţia a III-a a celui mai mare studiu naţional în zona de food a fost realizată la începutul anului 2020 în cinci dintre cele mai mari oraşe din România: Bucureşti, Braşov, Timişoara, Cluj, Iaşi.
    Culegerea datelor cantitative s-a realizat prin metodologia CATI (Computer As-sisted Telephone Interviewing). Studiul a fost realizat de Hospitality Culture In-stitute, primul institut independent de cercetare, training şi consultanţă din România care studiază piaţa şi tendinţele din industria HoReCa, în parteneriat cu EXACT Business Solutions, companie cu experienţă de peste 10 ani în market-ing research. Hospitality Culture Institute reuneşte lideri din ospitalitate, profesionişti din di-verse industrii, arhitecţi, reprezentanţi media, antreprenori şi manageri. Misiunea Institutului este de a identifica tendinţe cu impact economic, social, politic şi cultural şi de a împărţăşi know-how şi soluţii aplicate. Cele mai importante pro-iecte ale Hospitality Culture Institute sunt Conferinta Naţională a Industriei Ospitalitatii, aflată la ediţia a 4-a, Horeca Business Accelerator, Romanian Hos-pitality Awards, National Food Service research şi Intimate roundtable conversa-tions.

     

  • A patra persoana diagnosticată cu infecţie cu noul coronavirus pe teritoriul România

    Un al patrulea caz de infectare cu noul coronavirus a fost confirmat, marţi după-amiază, în România, fiind vorba despre un bărbat în vârstă de 47 de ani din Timişoara, care a intrat în contact cu femeia de 38 de ani, deja diagnosticată cu această boală, anunţă Grupul ce Comunicare Strategică.

    „Este vorba despre un bărbat de 47 de ani, din Timişoara, care a fost contact cu femeia depistată pozitiv în data de 28 februarie 2020 şi care s-a întors din Italia. Mai exact, bărbatul a călătorit cu femeia de 38 de ani în acelaşi avion, în partea dreaptă a acesteia în data de 20 februarie 2020 cu o cursă care se întorcea din Italia. Din data de 28 februarie 2020, bărbatul, considerat contact direct, s-a aflat în autoizolare la domiciliu împreună cu familia. Rezultatele primei probe recoltate la începutul perioadei de autoizolare au fost negative. Rezultatul probei recoltată în ziua de ieri (în cea de-a 12 –a zi de la contactul cu femeia de 38 de ani) a ieşit pozitiv la infecţia cu coronavirus COVID 19”, anunţă Grupul de Comunicare Strategică.

    Conform primelor informaţii din partea DSP Timiş, bărbatul este asimptomatic, afebril.

    „S-a solicitat transportul cu izoleta la Spitalul de Boli Infecţioase Victor Babeş din Timişoara”, anunţă sursa citată.

    În curtea în care locuieşte bărbatul mai trăiesc alte două familii faţă de care se vor lua măsurile de autoizolare.

  • A dat lovitura! Afacerea din România care dă peste cap toate calculele: Te costă o nimica toată să produci, dar un kilogram se vinde cu 25.000 de dolari!

    Cel mai scump ardei iute din lume este cultivat în imediata apropiere a Timişoarei de unul dintre foştii viceprimari ai oraşului. Adrian Orza, actual consilier local independent din Timişoara, mare pasionat de agriculturã bio, în special de ardei iuţi, crede că a dat lovitura.

    Timişoreanul a reuşit să obţină primele răsaduri de ardei iuţi din soiul Aji Charapita, considerat cel mai scump ardei din lume. Conform siteurilor de specialitate, un kilogram de Aji Charapita costă între 11.000 şi 25.000 de dolari. “L-am primit de la o cunoştinţă de peste ocean, o timişoreancă plecată de ceva ani în America şi care ştie despre pasiunea mea pentru soiuri vechi şi ciudate.

    E prima dată când încerc. Am văzut că au germinat foarte puţine, semn că sunt valoroase”, spune Adrian Orza. Ardeii provin din Peru, iar de abia de câţiva ani au început să fie cultivaţi şi în Europa, însă cu mare dificultate, pentru că se adaptează foarte greu la alte condiţii climaterice, informează Rador.

    Aji Charapita are forma unor boabe de mazăre şi, pe cât este de mic, pe atât este de iute. Acest soi de ardei este foarte căutat de restaurantele de lux care îl preferă sub formă de pudră de boia. “Am înţeles că sunt unii cultivatori în Europa care livrează în restaurante de lux pentru că se caută arome deosebite. Sunt şi destul de iuţi, dar se pare că au o aromă deosbită”, mai spune Orza.

    Pe lângã Aji Charapita, Adrian Orza a reuşit sã obţină răsaduri şi de la un soi de ardei foarte rar. Adrian Orza cultivă în sera sa de la Şag, printre cele mai inedite soiuri de ardei iuţi, şi renumitul Carolina Reaper – ultimul campion mondial în domeniu, cel mai iute ardei din lume pe scara Scoville, scrie descopera.ro

  • Alertă pe Aeroportul Timişoara, după ce într-un avion s-ar fi aflat persoane venite din Lombardia

    Reprezentanţii DSP Timiş au mers, duminică, la Aeroportul din Timişoara, după ce au apărut informaţii că în avionul care ateriza din Bergamo s-ar afla persoane venite din Lombardia.  

    Purtătorul de cuvânt al DSP Timiş, Cornelia Bubatu, a declarat, pentru MEDIAFAX, că instituţia pe care o reprezintă a fost alertată de Serviciul de Ambulanţă că în avionul care ateriza la Timişoara de la Bergamo se află două fete care vizitaseră Lombardia, regiune afectată de coronavirus.

    La aeroport cei de la DSP Timiş au constatat că era vorba, de fapt, de trei tinere despre care existau informaţii că vizitaseră Lombardia.

    Specialiştii au verificat starea de sănătate a fetelor şi au aflat de la ele că nu au fost în zone contaminate din Italia.

    Preventiv, însă, cele 3 fete vor sta 14 zile în carantină acasă.

    Numărul de infecţii cu coronavirus în Italia a depăşit 100, după ce duminică au fost confirmate 44 de cazuri noi, scria CNN. Majoritatea cazurilor este concentrată în regiunile nordice din Lombardia (89 de cazuri).

    În Lombardia sunt peste 176.000 de români.

  • Retailerul scandinav de mobilă JYSK deschide două magazine, în Bucureşti şi Timişoara, şi ajunge la 84 de unităţi în România. ”Ne este din ce în ce mai greu să găsim spaţii potrivite conceptului nostru, mai ales în oraşe mari”

    JYSK România, retailerul scandinav de mobilier şi decoraţiuni pentru casă, inaugurează două magazine noi, în Bucureşti şi Timişoara, şi ajunge la o reţea de 84 de unităţi pe piaţa locală, compania vizând extinderea la 150 de unităţi în România în următorii ani. 

    “Planurile noastre de expansiune nu se opresc aici. Tinta noastra este să avem 150 de magazine în România, să fim prezenţi în toate oraşele cu peste 20.000 de locuitori. Ne dorim să deschidem cât mai multe magazine într-un timp cât mai scurt, din păcate însă stocul de spaţii de retail disponibile este insuficient. Pentru magazinele noastre căutăm spaţii moderne, de aproximativ 1350 mp, dar ne este din ce în ce mai greu să găsim spaţii potrivite conceptului nostru, mai ales în oraşe mari, precum Bucureşti şi Timişoara. Este un motiv în plus pentru care ne bucurăm că inaugurăm în aceeaşi zi două magazine în două oraşe mari”, spune Hristu Geoge, Development Manager JYSK România.

    Cele două magazine vor fi inaugurate pe  20 februarie.

    Noul magazin din Bucureşti se află pe Strada Fizicienilor, în locul unui fost magazin Lidl, şi are o suprafaţă totală de 1580 mp, acesta fiind al nouălea din Capitală. Compania a deschis recent şi două magazine Afumaţi şi Baloteşti.

    Magazinul din Timişoara are o suprafaţă totală de 1400 mp şi este al al treilea din oraş.

    JYSK este unul dintre cei mai importanţi retaileri de mobilă şi decoraţiuni interioare din Europa, cu afaceri anuale de peste 4 miliarde de euro. Grupul desfăşoară operaţiuni în 52 de ţări şi numără un total peste 23.000 de angajaţi şi peste 2800 de magazine. Deţinut de familia fondatorului, Lars Larsen, JYSK a inaugurat primul magazin pe data de 2 aprilie 1979 în Danemarca, în oraşul Aarhus, al doilea cel mai mare din ţară.

    JYSK a intrat pe piaţa din România în 2007, odată cu inaugurarea primului magazin la Oradea.  

     

  • Care sunt cele mai atractive oraşe pentru companiile din România

    Stocul de spaţii moderne de birouri din Bucureşti a ajuns la 3,16 milioane de metri pătraţi la finalul celui de-al treilea trimestru din 2019, în contextul unei populaţii de 2,11 milioane de locuitori şi al unei rate a şomajului de 1,3%, potrivit raportului Romania Office Destinations, realizat de departamentul de research al companiei de consultanţă imobiliară CBRE România.
    Cu  32 de universităţi publice şi private, numărul de absolvenţi din Bucureşti depăşeşte 170.000 de tineri anual în Bucureşti, ceea ce contribuie la atractivitatea oraşului ca destinaţie pentru companiile care vor să îşi extindă prezenţa în România, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii CBRE.


    „Bucureşti rămâne în continuare prima opţiune pentru companiile care analizează oportunitatea de a-şi extinde operaţiunile în ţara noastră. Chiar în acest moment, avem discuţii cu mai mulţi chiriaşi interesaţi să intre în România şi care au în plan să recruteze aproximativ 2.000 de persoane în total, ceea ce înseamnă o suprafaţă cumulată de birouri de aproape 20.000 de metri pătraţi”, a declarat Alina Calciu, Head of Advisory & Transaction Services, Occupier, în cadrul CBRE România. „În acelaşi timp, oraşele regionale rămân atractive pentru companiile cu prezenţă consolidată în Capitală şi care au nevoie să se extindă în continuare. Remarcăm un apetit ridicat atât pentru destinaţiile deja consacrate, precum Cluj-Napoca, Timişoara sau Iaşi, precum şi pentru pieţele mai noi, cum ar fi Braşov, Craiova sau Sibiu”, a adăugat Alina Calciu.
    În Timişoara, stocul modern de spaţii de birouri era la finalul celui de-al treilea trimestru din 2019, estimat la circa 250.000 de metri pătraţi, alţi peste 110.000 de metri pătraţi fiind planificaţi pentru finalul anului 2019 şi cursul lui 2020, conform raportului Romania Office Destinations. Populaţia din Timişoara a depăşit 700.000 de locuitori, în timp de rata şomajului este sub pragul de 1%, coborând la 0,7%. Cu şapte universităţi publice şi private, Timişoara livrează anual un număr de peste 41.000 de absolvenţi.


    În Cluj-Napoca, stocul de spaţii moderne a depăşit deja borna de 200.000 de metri pătraţi şi urmează a fi livrate în 2020 clădiri cu o suprafaţă de 23.000 de metri pătraţi. Oraşul are aproape 730.000 de locuitori şi o rată a şomajului de  1,2%. Numărul de absolvenţi anual se apropie de 70.000 de persoane, cu nouă universiţăţi publice şi private.
    „Interesul tot mai mare pentru marile centre universitare se reflectă tot mai mult şi în preţurile proprietăţilor. Dacă în Bucureşti chiriile prime se menţin stabile, în jurul valorii de 18,5 euro/metru pătrat/lună, în Cluj-Napoca, chiriile cerute deja au ajuns la 15 euro/metru pătrat/lună, în timp ce în Timişoara şi Iaşi, oscilează în jurul nivelului de 14 euro/metru pătrat/lună, iar în Braşov coboară la 13 euro/metru pătrat/lună. De asemenea, yieldurile clădirilor de birouri din Cluj-Napoca (8%) sunt tot mai aproape de  Bucureşti (7%),  în timp ce pentru Timişoara, Iaşi şi Braşov au valori similare (8,5%), a declarat Daniela Boca, Head of Research, CBRE România, coordonatorul raportului Romania Office Destinations.
    CBRE România, prin departamentul CBRE Research, realizează constant ample studii şi rapoarte de piaţă dedicate diferitelor segmente imobiliare în care compania este activă: spaţii de birouri, spaţii de retail şi industriale, atât pentru dezvoltatori şi investitori, cât şi pentru chiriaşi sau companii care analizează intrarea pe piaţa din România.