BusinessMagazin

Tag: tigari

  • British American Tobacco lansează în România, în premieră mondială, un produs hibrid: glo iFUSE

    Kent glo iFUSE oferă fumătorilor adulţi o alternativă pentru ţigările tradiţionale. Este un produs cu conţinut de nicotină şi aromă de tutun, dar având beneficiul riscurilor reduse, asociate cu produsele electronice. Pentru că tutunul din interiorul capsulelor Kent Neopods nu arde, fiinf eliminate fumul, scrumul şi mirosurile asociate fumatului.

    Dispozitivul glo iFUSE şi capsulele Kent Neopods sunt deja disponibile pe piaţă prin intermediul platformei online şi, începând cu zilele următoare, la punctele de vânzare din magazine şi din locaţiile Horeca aflate în Bucureşti.

    Odată cu lansarea acestui produs, British American Tobacco (BAT) va poziţiona România în avangarda pieţei mondiale a produselor de nouă generaţie. BAT previzionează că piaţa produselor de nouă generaţie, estimată în 2015 la 2,8 miliarde de lire sterline, se va tripla până în 2020, la o valoare de până la 8,4 miliarde de lire sterline, exceptând SUA şi China.

    “Suntem foarte încântaţi că România a fost aleasă ca prima ţară din lume unde va fi lansat revoluţionarul produs glo iFUSE. Acest demers subliniază încă o dată dorinţa BAT de a continua investiţiile sale în România şi în dezvoltarea de noi tehnologii, fiind susţinut pe deplin de lansarea glo iFUSE sub umbrela mărcii Kent”, a declarat Gemma Webb, general manager al British American Tobacco România. BAT a investit peste 600 milioane de euro în ultimii trei ani pentru dezvoltarea acestor produse în laboratoarele sale de cercetare din Anglia.

    glo iFUSE este un produs hibrid creat să funcţioneze cu capsule Kent Neopods ce conţin tutun şi lichid, oferind gust şi aromă de tutun. Capsulele KENT Neopods sunt disponibile în două variante: Tobacco şi Refreshing. Capsulele KENT Neopods au trei componente: un element de încălzire, un compartiment cu lichid şi unul cu tutun. Elementul de încălzire procesează şi transformă lichidul cu conţinut de nicotină în vapori; aceştia traversează secţiunea cu tutun, eliberând vapori cu arome de tutun.

    BAT a testat produsul glo iFUSE pe piaţa din România încă din noiembrie 2015. România a fost aleasă pentru că este o piaţă importantă pentru BAT şi este, de asemenea, o piaţă importantă pentru Kent care deţine 26% cotă de piaţă.

    Începând cu jumătatea lunii aprilie, glo iFUSE şi capsulele Kent Neopods vor fi disponibile pentru vânzare în 650 magazine din Bucureşti. Dispozitivul glo iFUSE este disponibil la un preţ de 90 lei, iar un pachet de Kent Neopods (cu două capsule) este 30 lei.

    Kent este cea mai importantă marcă de ţigări din România. BAT este una dintre cele mai mari şi importante companii prezente în România, contribuţiile sale la bugetul statului fiind de 7 miliarde de lei în anul 2015. British American Tobacco este liderul detaşat pe piaţa produselor din tutun din România, conform comunicatului transmis redacţiei. Compania produce şi comercializează mărci precum Kent, Dunhill, Vogue, Pall Mall şi Lucky Strike. În România, BAT este prezentă încă din 1996 şi este reprezentată de trei divizii: Trading, Operational şi Shared Services. Cele 3 entităţi comerciale din România au în prezent 1686 de angajaţi şi au creat alte câteva mii de locuri de muncă indirecte. Cota de piaţă a companiei este de 54%, iar Kent – cel mai important brand din portofoliu, deţine o cotă de 26% din piaţa produselor din tutun din România.

    Strategia BAT pentru produse de nouă generaţie:

    La conferinţa dedicată investitorilor din septembrie 2015, compania şi-a declarat public dorinţa de a deveni lider de piaţă pentru produsele de nouă generaţie până în 2020. Compania previzionează că piaţa globală de NGP se va tripla până în 2020, de la 2,8 miliarde de lire sterline, în 2015, până la 8,4 miliarde de lire sterline, exceptând SUA şi China.

  • Tara care interzice fumatul si vanzarea de tigari pe intreg teritoriul. Ce risca cei care incalca legea

    Turkmenistan se pregateste sa devina una dintre tarile in care fumatul si vanzarea de tigari vor fi complet interzise, pe intreg teritoriul tarii.

    Presedintele Turkmenistanului a interzis vanzarea tigarilor, iar magazinele care incalca aceasta lege si vand in mod ilegal tigari vor primi amenzi si de pana la 1200 de lire sterline.

    Cateva publicatii independente din tara sustin deja ca piata neagra s-a extins pe strazile din capitala Ashgabat. Un pachet de tigari de contrabanda costa peste 8 lire.

    Insa, cea mai mare parte din media din Turkmenistan este controlata de guvern, Turkmenistatul fiind pe locul 3 in topul tarilor care incalca cel mai grav dreptul la libera exprimare, dupa Coreea de Nord si Eritrea, conform unui raport al Reporterilor Fara Frontiere, noteaza cei de la Independent.

    Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro

  • Încă o lovitură pentru fumători

    De luna viitoare, ţigările se scumpesc ca urmare a majorării accizei specifice datorate pentru mia de ţigarete. De la întâi aprilie, acciza va creşte cu 4,7%, de la 314 lei cât este în prezent, la 329 de lei, potrivit ordinului ministrului de Finanţe, scrie Vocea Transilvaniei.

    Majorarea nu ar trebui să ducă automat la scumpirea pachetelor de ţigări din moment ce acciza totală rămâne neschimbată. Măsura luată de executiv este una compensatorie pentru a nu se ajunge la scăderea veniturilor din comercializarea tutunului ca urmare a micşorării taxei pe valoare adăugată de la 24% la 20%.

    Preţul ţigărilor va creşte din nou la începutul anului viitor, când acciza totală se va majora la 435,58 lei. În 2016, fumătorii achită o acciză minimă de 8,35 de lei pe pachetul de ţigări, indiferent de tipul de ţigarete achizţionate.

  • Ţara unde se va interzice vânzarea de ţigări. “Până în 2035 vrem o societate în care nu se fumează”

    Cea mai mare oganizatie medicală din Norvegia vrea să interzică vânzarea de tigari adulţilor în această ţară, relatează The Indepedent.

    Asociaţia Medicală din Norvegia presează guvernul acestei ţări pentru a susţine propunerea de interzicere a vânzării ţigărilor cetaţenilor născuţi după anul 2000. Scopul declarat al organizaţiei este ca până în 2035 Norvegia să fie o societate în care nu se fumează.

    Marit Hermansen, preşedintele asociaţiei, a declarat pentru ziarul norvegian Aftenposten că accesul la ţigări nu este un drept uman fundamental.
     
    “Vrem să eliminăm treptat fumatul până în 2035. Ne dorim o generaţie fără tutun. Nu vrem să interzicem fumatul, dar vrem ca tinerii să nu se apuce de fumat”, a declarat el.
     
    În 2013, 32% dintre norvegieni erau fumători, în scădere faţă de 36% în 2008. Iar în rândul adolescenţilor 7% fumează zilnic, potrivit The Nordic Page.

  • (P) Ce este fumatul pasiv si cum se poate evita?

    Fumatul activ şi afectarea sănătăţii este un lucru, iar fumatul pasiv este un alt lucru, determinat de primul, şi afectează mediul înconjurător, dar, în special, pe cei care stau în preajma fumătorilor. De ce oamenii care nu fumează trebuie să plătească, având de suferit din cauza fumătorilor? Deşi există numeroase campanii ce au ca tematică oprirea fumatului, totuşi viciul continuă să persiste în randul unui număr destul de ridicat de persoane. Câteva detalii despre fumatul pasiv vă oferim în cele ce urmează.

    Atunci când iese fum din ţigară, în acelaşi timp se eliberează diferite substanţe nocive care intră în componenţa ţigării. Fumul pasiv provine, în principal, din două surse:

    • Fumul de flux lateral, care provine de la ţigara aprinsă, trabucul aprins sau de la orice produs de acest tip.
    • Fumul de flux principal, care este expirat de un fumător.

    De cele mai multe ori, oamenii cred că ambele moduri sunt identice, dar, de fapt, situaţia e cu totul alta. Fumul de flux lateral este mai periculos decât fumul de flux principal, deoarece are o concentraţie mai mare de agenţi care cauzează cancer. Particulele prezente în fumul de flux lateral sunt mult mai scurte şi mai subţiri decât particulele din fumul de flux principal. O simplă menţiune a tuturor consecinţelor fumatului, indiferent dacă este vorba de fumat activ sau pasiv, te duce cu gândul la vizitele la un medic stomatolog pentru tratamente de albire, la diverse boli şi afecţiuni ale sănătăţii, sau chiar la ceva mai sumbru – servicii funerare, necesare odată ce se ajunge la boala incurabilă amintită mai sus.

    Fumatul pasiv este periculos. Cei care nu fumează, dar stau în preajma celor care o fac, sunt afectaţi şi ei de efectele acestei acţiuni nocive. Fumătorii de ţigări lasă în urma lor impurităţi nedorite cu care se confruntă, în mod inevitabil şi involuntar, nefumătorii, indiferent de cât de eficient este sistemul de ventilaţie instalat în incinta respectivă, în care îşi desfăşoară activitatea unii lângă alţii.

    După o perioadă de timp în care fumătorii îşi dau seama de efectele nefaste ale acestui obicei, ei încep să caute alternative şi înlocuitori pentru ţigările tradiţionale din tutun, astfel încât acestea să îi ajute să renunţe la fumat şi, mai mult decât atât, să elimine riscul cauzării diferitelor boli în rândul lor şi a celor care sunt pasivi. Riscurile apar însă nu doar la nivelul persoanelor, ci şi al bunurilor de larg consum. Spre exemplu rişti să arzi cu ţigara, din neatenţie, piese de mobilier de calitate pe care tocmai le-ai montat în locuinţă, sau alte bunuri de care te foloseşti zilnic.

    Plasturii cu nicotină, gumele de mestecat şi multe alte mijloace de înlocuire a nicotinei sunt disponibile pe piaţă, cu scopul de a-i ajuta pe fumători să renunţe la fumat. Cea mai eficientă alternativă care oferă, în acelaşi timp, o experienţă reală de fumat, este dată de incredibilele ţigări electronice.

    În anul 2003, domnul Hon Lik a inventat ţigara electronică, un dispozitiv care arată exact ca o ţigară obişnuită, dar care are o mulţime de avantaje în plus. Cu timpul, această ţigară electronică a trecut prin mai multe etape, astfel că, în prezent, piaţa este plină de numeroase branduri care fabrică şi vând astfel de produse.

    Avantajele sunt multiple: scapi de fumul care îţi dăunează ţie şi celor din jur, reduci numărul de tratamente de albire dentară, nu îţi mai supui corpul la atâtea riscuri datorate viciului nociv al fumatului.

    La nivel de utilizare, poţi avea aceeaşi experienţă a fumatului într-un mod simplu: ţigara electronică funcţionează în baza unei baterii, care poate fi încărcată cu un cablu USB conectat direct la un laptop refurbished, second hand sau nou, ori la un PC, în mod similar unei baterii externe pentru smartphone.

    Fără să poluezi aerul, aduci necesarul de nicotină pe care ţi l-a format viciul şi poţi chiar să reuşeşti să renunţi la fumat, reducând treptat concentraţia lichidului. Ţinând cont de toate aceste avantaje, concluzia ce urmează este mai mult decât evidentă.

    Aproape fiecare brand pretinde că produsul său este cea mai buna ţigară electronică din industrie. Singurul lucru care scoate în evidenţă calitatea ţigării electronice este proprietatea de a produce vapori în loc de fum. Indiferent de brandul ales, este o certitudine că ţigara electronică este o alternativă mult mai sănătoasă pentru fumat, ţinând departe efectele nocive ale tutunului care îi afectează atât pe fumătorii activi, cât şi pe fumătorii pasivi.

    Soluţii de PR oferite de E-Advertising

  • Cine câştigă şi cine pierde din interzicerea fumatului

    Un sfert dintre adulţii din România se declară fumători, iar patru din zece au încercat să renunţe la acest obicei în ultimul an. Intrarea în vigoare a legii care interzice fumatul în spaţiile publice, din 16 martie, va face ca acest viciu să devină unul prohibitiv. Ce înseamnă acest lucru pentru producătorii de tutun, unii dintre cei mai importanţi contributori la bugetul de stat? Experţii de la KeysFin au analizat situaţia din această industrie, iar rezultatele financiare sunt pe măsura restricţiilor dure impuse de autorităţi, se arată în studiul KeysFin

    Datele raportate la Registrul Comerţului şi Ministerul Finanţelor arată că cifra de afaceri a producătorilor de tutun din România a scăzut la jumătate în ultimii patru ani, de la 2,26 miliarde de lei în 2010 la 949 milioane de lei, în 2014.

    Interesant este că profitabilitatea sectorului a urmat un trend total diferit. Dacă în 2010, cele 15 companii întregistrate în România cu codul CAEN 1200 raportau un profit de 31,4 milioane lei, în 2014, cele 17 firme care au raportat date financiare anunţau un nivel de profitabilitate de 48,8 milioane lei.
    “După un record negativ de profitabilitate, de 24,8 milioane de lei în 2011, firmele producătoare de tutun au înţeles că este timpul să ia măsuri de restructurare, iar efectele acestora s-au văzut în anii următori. Industria tutunului a urmat trendul crizei economice, reuşind să îşi menţină marja de câştig, în ciuda prăbuşirii cifrei de afaceri”, au explicat analiştii de la KeysFin.
    Industria tutunului este, în prezent, al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2014, industria tutunului, care include şi firmele care comercializează ţigarete, a virat la buget circa 2,7 miliarde euro, însemnând accize, TVA, taxe şi contribuţii. Suma reprezintă 1,75% din PIB şi 12,5% din totalul veniturilor bugetare, potrivit reprezentanţilor producătorilor de tutun.

    Interdicţia totală privind consumul de ţigări în spaţiile publice va face ca industria să caute soluţii alternative, pentru a evita falimentul.

    “Consumul domestic nu va fi de ajuns pentru a acoperi impactul noilor interdicţii, astfel că, în prima fază, estimăm o creştere semnificativă a preţurilor ţigărilor. Pe de altă parte, asistăm deja la o reorientare a producătorilor şi comercianţilor către soluţii alternative, precum vânzarea de ţigări electronice şi alte tipuri de dispozitive. Nu este exclus, în contextul măsurilor prohibitive care vor intra în vigoare în martie, să asistăm la o regândire a promovării consumului de ţigări prin dezvoltarea unor spaţii de fumat alternative, în aer liber, care să respecte legislaţia în vigoare”, spun aceştia.

    Analiza realizată de KeysFin arată că cele mai importante firme din industria tutunului din România sunt JTI International Manufacturing SA, British American Tobacco, Philip Morris România SRL, China Tobacco International si Rom Ital SRL. Împreună, acestea au realizat în 2014, o cifră de afaceri totală de 947,5 milioane de lei.

    Cel mai important jucător este JTI International Manufacturing SA, cu afaceri de 545,2 milioane de lei şi 260 de salariaţi, urmat de British American Tobacco cu 179,1 milioane lei şi 560 de angajaţi şi Philip Morris România SRL cu 165,9 milioane lei.

    Industria tutunului, privind-o exclusiv din prisma datelor financiare oficiale, a angajat în 2014 aproape 1600 de angajaţi.

    “Există încă un comerţ important de ţigări de contrabandă, aduse din ţările din jur, dar şi un consum de ţigări nefiscalizate, a cărui valoare este de peste 20 % din piaţă. Potrivit unui studiu independent Novel Research, una din şase ţigarete vândută în România este de contrabandă. De menţionat că datele studiului se bazează strict pe informaţii de la consumatori”, spun experţii.
    img

    Datele statistice arată că, dintr-un pachet de 20 de ţigări vândut legal, 12 ţigarete reprezintă echivalentul accizelor, 4 ţigarete – TVA –ul, iar restul, profitul producătorului şi al comerciantului. Astfel, din preţul final plătit de un fumător pentru un pachet de ţigarete comercializat legal, 80% reprezintă bani care intră la bugetul de stat.
    “Intrarea în vigoare a legii fumatului va influenţa, astfel, şi încasările la bugetul de stat. Pe de altă parte, restricţiile îşi vor regăsi efectele pozitive, pe termen mediu şi lung, în starea de sănătate a populaţiei. Iar acest lucru va duce la o scădere a cheltuielilor medicale generate de efectele consumului de tutun”, afirmă cei de la KeysFin.

    Potrivit unui studiu derulat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES, doar un procent de 30% dintre respondenţii care ies în localuri minim o dată pe an afirmă că legea anti fumat le va influenţa comportamentul. Marea majoritate, 69%, declară că obiceiurile lor nu vor fi influenţate de legea anti-fumat.

  • Preţurile ţigărilor vor creşte; producătorii caută soluţii pentru a evita falimentul

    Producătorii şi comercianţii de ţigări vor majora semnificativ preţurile ţigărilor şi vor căuta soluţii alternative, precum vânzarea de ţigări electronice şi alte tipuri de dispozitive, pentru a evita falimentul, după interzicerea fumatului în spaţiile publice, estimează analiştii KeysFin.

    “Consumul domestic nu va fi de ajuns pentru a acoperi impactul noilor interdicţii, astfel că, în prima fază, estimăm o creştere semnificativă a preţurilor ţigărilor. Pe de altă parte, asistăm deja la o reorientare a producătorilor şi comercianţilor către soluţii alternative, precum vânzarea de ţigări electronice şi alte tipuri de dispozitive. Nu este exclus, în contextul măsurilor prohibitive care vor intra în vigoare în martie, să asistăm la o regândire a promovării consumului de ţigări prin dezvoltarea unor spaţii de fumat alternative, în aer liber, care să respecte legislaţia în vigoare”, au declarat analiştii KeysFin.

    Aceştia amintesc de soluţia lansată pe internet privind construcţia unor clădiri cu ziduri circulare, în condiţiile în care legea prevede interzicerea consumului de ţigări în locaţii cu cel puţin doi pereţi şi acoperiş.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Ţigara electronică, un pericol public? – VIDEO

    Pentru fumători, ţigara electronică reprezintă o opţiune atunci când vine vorba de încercarea de a renunţa la fumat. Tot mai multe companii producătoare de ţigări au fost puse în umbră de apariţia alternativei la ţigările clasice, cu efecte mai puţin periculoase.

    Mai mult decât atât, cei mai mulţi dintre cei care şi-au achiziţionat o ţigară electronică vor să renunţe defnitiv la fumat. Există, însă, şi circumstanţe în care o ţigară electronică poate produce victime.

    Un bărbat a fost rănit, după ce un astfel de dispozitiv i-a explodat în buzunar.Momentul a fost surprins de camerere le supraveghere ale unui magazin, în care bărbatul întrase pentru cumpărături. Imaginile au fost postate pe internet, stârnind controverse cu privire la siguranţa celor care folosesc ţigara electronică

    Cititi mai multe pe www.a1.ro

  • 1,2 mld. pachete de ţigări fabricate anul trecut în România

    Producătorii au arătat astăzi, practic, în fabrica JTI din Bucureşti, de ce sunt necesare şase luni pentru adaptarea producţiei la cerinţele Directivei tutunului, care nu a fost încă transpusă în legislaţia naţională. Reprezentanţii fabricii de pe platforma Pipera au explicat în detaliu etapele şi timpul alocat pentru fiecare operaţiune de pregătire şi tipărire a ambalajelor, operaţiuni executate în străinătate, de furnizori globali, precum şi în ce constă producţia propriu-zisă, adică fabricarea şi împachetarea ţigaretelor, în fabricile producătorilor de tutun din România.

    Procesul de pre-producţie şi tipărire a ambalajelor este efectuat de furnizori globali externi (care nu au filiale în România).

    Pe piaţa locală sunt produse şi comercializate circa 150 de sortimente de ţigarete. Anul trecut, în România, au fost fabricate circa 1.200.000.000 pachete de ţigarete. Toate ambalajele necesare producţiei au fost concepute şi tipărite în străinătate de către furnizori specializaţi.

    Înainte de tipărire, trebuie pregătite desenele tehnice şi ştanţele cu avertismentele de sănătate şi adaptate designul şi grafica pentru fiecare dintre cele 150 de sortimente. Această pregătire este făcută de doar două companii globale care deservesc toţi producătorii de tutun din Europa.

    Odată încheiată pregătirea graficii şi ştanţelor, se comandă cilindrii şi cartonul. În lume, există numai trei furnizori de cilindri pentru rotogravură. Pregătirea cilindrilor durează până la 14 săptămâni. Cilindrii sunt apoi transportaţi la cele câteva tipografii de profil. De la instalarea cilindrilor în tipografie şi până la definitivarea comenzii de tipărire trec aproape şase săptămâni. Dintre tehnicile de tipărire (rotogravură – tipărire cu cilindri, offset – tipărire cu plăci şi flexo), este preferată rotogravura, chiar dacă este mai scumpă, pentru că menţine calitatea tiparului la tiraje mari şi reprezintă o piedică în calea contrafacerii (offset-ul este utilizat pentru volume mici).

    După tipărire, ambalajele sunt transportate în fabricile locale. Transportul, cu tirul, durează până la o săptămână. Producerea şi împachetarea propriu-zisă a ţigaretelor, în fabricile producătorilor de tutun, se face în aproximativ trei săptămâni, după care urmează distribuţia în ţară, către depozite, magazine, chioşcuri etc.

    Numărul furnizorilor globali de ambalaje este limitat, iar modificările trebuie făcute pentru toate cele 28 de state membre aproape simultan. Aşadar, se aplică principiul „primul venit, primul servit”, capacităţile de producţie ale furnizorilor trebuind în mod normal rezervate cu câteva luni în avans. Rezervarea se poate face doar după ce legea şi normele ei de aplicare sunt definitive. Fabricile din România nu au rezervat încă nimic, iar pieţele cu legi adoptate sau proiecte de lege foarte avansate au lansat deja comenzi.

    Demersurile industriei tutunului referitoare la transpunerea Directivei 2014/40/UE. Semnificaţia datei de 20 mai 2016.

    Conform textului Directivei, data limită de transpunere prin lege şi data de conformare a producţiei coincid (20 mai 2016). Ţigaretele fabricate conform actualei Directive vor mai putea fi puse pe piaţă după 20 mai 2016, doar dacă au fost fabricate înainte de această dată.  Însă producţia este limitată de legislaţia fiscală, deci industria nu poate produce în prezent stocuri suficiente pentru acoperirea necesarului în perioada de vară.

    De aproape doi ani, producătorii de ţigarete cer autorităţilor, în mod repetat, adoptarea cât mai rapidă a legii referitoare la Directiva tutunului, explicând în toate comunicările oficiale că sunt necesare şase luni pentru adaptarea producţiei la noile cerinţe. Astfel, pentru conformarea producţiei la 20 mai 2016, era nevoie ca legea şi normele de aplicare să fi fost publicate până la începutul lui decembrie 2015. Ca urmare, companiile sunt deja în situaţie de avarie. Dacă fabricile nu vor mai putea produce, piaţa legală se va bloca tocmai la vară, în perioada de vârf, iar pierderile la buget vor fi, în medie, de circa 250 milioane de euro lunar, reprezentând taxe şi contribuţii. Comerţul ilegal cu ţigarete, care a ajuns în noiembrie 2015 la 17,5%, va creşte rapid, în condiţiile în care produsele legale nu vor mai fi disponibile.

    Pentru că Directiva însăşi prevede 20 mai 2016 ca dată limită de transpunere, dar şi de conformare a producţiei la noile cerinţe, România nu este într-o situaţie singulară. Mai multe state UE sunt în întârziere dar, de exemplu, în proiectele de transpunere, Polonia şi Danemarca prevăd perioade de tranziţie necesare producţiei de până la nouă luni, pentru a nu pune în pericol veniturile la buget.

    Precizări suplimentare:

    •           „Solicitarea unei perioade de şase luni pentru adaptarea producţiei nu înseamnă „amânarea Directivei”, aşa cum greşit au afirmat diverşi politicieni. Dimpotrivă, am cerut urgentarea transpunerii şi o perioadă de graţie pentru producţie de şase luni de la intrarea în vigoare a legii şi a normelor de aplicare, sau permisiunea de a produce în paralel conform vechii şi noii Directive şi de a ne adapta din mers noilor cerinţe, astfel încât, la 20 mai 2017 (termenul pentru „piaţa curată”, prevăzut în Directivă), pe piaţă să nu mai existe decât produse de tip nou,” se arată în comunicatul de presă transmis.

    •           Orice Directivă trebuie transpusă la nivel naţional prin lege. „Transpunerea” nu este sinonimă cu traducerea. „Ca urmare, textul publicat în Jurnalul Oficial al UE în aprilie 2014 este doar baza comună şi poate suferi modificări/ completări semnificative pe parcursul proceselor legislative din cele 28 de state membre. Aşadar, cu toate că ştiam de doi ani ce prevede Directiva, nu am putut demara adaptarea producţiei în absenţa legii naţionale, care poate conţine şi alte prevederi decât cele din textul de bază.

    •           Industria a explicat situaţia în şedinţa Comitetului din 21 ianuarie, singura întâlnire pe această temă la care a fost invitată să participe. Toţi reprezentanţii instituţiilor membre au fost de acord că trebuie găsită o soluţie, cu excepţia reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii şi a rezervelor experţilor de la Ministerul de Externe. Comitetul a decis să trimită Premierului un Memorandum pe această temă.

    •           Conform informaţiilor din presă, Proiectul de lege urmează să fie definitivat la nivelul Executivului şi trimis la Parlament pentru aprobare. Informaţiile primite până acum de la Ministerul Sănătăţii sunt incomplete şi nimeni nu poate garanta cum va arăta textul final şi când anume va fi aprobat de Legislativ. Activitatea Parlamentului ar putea fi influenţată de perioada electorală. Prin urmare, pentru că mai sunt doar trei luni până la 20 mai, am cerut Guvernului ordonanţă de urgenţă,” mai arată comunicatul de presă.

    Industria tutunului e reprezentată de patru investitori multinaţionali, British American Tobacco, Japan Tobacco International, Philip Morrris Trading şi Imperial Tobacco, primele trei având fabrici locale a căror producţie e exportată în proporţie de 60%. Companiile de ţigarete au virat în 2015 la bugetul de stat, circa 3 miliarde de euro, fiind al doilea mare contribuabil, după sectorul petrolier. Suma reprezintă aproape 2% din PIB şi 12,5% din totalul veniturilor bugetare. În industrie lucrează aproape 4.000 de angajaţi, fiind generate alte 45.000 de locuri de muncă indirecte.

  • Cum a reuşit o companie din Cluj-Napoca cu 90 de angajaţi să facă 88 mil. euro

     Compania Punctual Comim­pex din Cluj-Napoca, o afacere în distribuţia de ţigări, cafea şi cartele telefonice, deţinută de antreprenorul Vasile Mureşan, a avut anul trecut o cifră de afaceri de peste 397 mil. lei (aproximativ 88 mil. euro), mai mult cu 11% faţă de anul anterior, pe fondul majo­rării preţului la ţigări.

    „Evoluţia pozitivă a afacerilor s-a datorat creşterii cu apro­ximativ 7% a preţului la ţigări, dar şi extinderii ariei de distri­bu­ţie într-un nou prin judeţ din nordul ţării, începând cu trimestrul al patrulea. A fost un an bun“, a declarat pentru ZF Transilvania Vasile Mureşan, administratorul companiei Punctual Comimpex.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro