Tag: test

  • Un nou buton la Facebook: Buy!

    În încercarea de a atrage noi fani, Facebook a anunţat că va introduce butonul “Buy” în cadrul unui test care include un număr de companii mici şi mijlocii. Butonul este valabil şi pe versiunile de mobil şi pe cele de desktop ale Facebook şi va permite doritorilor să cumpere produse direct de la companii.

    Un purtător de cuvânt al companiei a precizat că butonul va fi disponibil, pentru moment, pentru foarte puţine companii – “ajung degetele de la o mână”. Dar, în cazul în care acesta va fi generalizat, efectul va fi extrem de important; pe Facebook au pagini circa 30 de milioane de mici afaceri din întreaga lume, care vor avea ocazia să îşi vândă direct şi rapid produsele. Aceasta nu este prima idee comercială a companiei, care a mai testat în 2012 Facebook Gifts.

  • Calculatorul care a reuşit să păcălească un grup de oameni că este de fapt un copil

    Alan Turing a creat testul ce îi poartă numele în anul 1950 în cadrul unei lucrări care începea astfel: “Vă propun următoarea întrebare. Pot maşinile să gândească?”, relatează Business Insider.

    El a considerat că dacă o maşină poate “păcăli” 30% dintre participanţii la o conversaţie că este de fapt un om, atunci ideea de “maşină gânditoare” nu va mai fi una contradictorie. Testul se bazează pe un concept simplu: juraţii trebuie să aleagă între două seturi de răspunsuri, încercând să determine care vin de la o persoană reală şi care de la o maşină.

    Eugene Goostman, programul dezvoltat să imite inteligenţa unui copil de 13 ani, a convins 33% dintre membri juriului în cadrul testului organizat de Royal Society la Londra. Profesorul Kevin Warwick a declarat că deşi au mai existat zvonuri despre calculatoare ce au trecut testul, acesta este în realitate primul moment în care o maşină este luată drept om. Warwick a avertizat că acest moment trebuie să fie un semnal de alarmă în lupta împotriva criminalităţii cibernetice.

    Alan Turing a studiat matematică la Cambridge şi a predat ulterior mecanică cuantică, în cadrul aceleiaşi univesităţi.

  • Rusia a testat cu succes o rachetă intercontinentală

     Potrivit surselor citate, racheta balistică şi-a atins ţinta din sudul Kazahstanului.

    “Scopul acestei lansări a fost de a testa elemente ale rachetelor balistice intercontinentale”, a afirmat Igor Egorov, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia a testat cu succes o rachetă intercontinentală

     Potrivit surselor citate, racheta balistică şi-a atins ţinta din sudul Kazahstanului.

    “Scopul acestei lansări a fost de a testa elemente ale rachetelor balistice intercontinentale”, a afirmat Igor Egorov, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un nou test de sânge poate depista dacă o persoană va avea Alzheimer

    Studiile au început cu recoltarea de sânge de la 525 de voluntari sănătoşi, cu vârste de peste 70 de ani. Trei ani mai târziu, oamenii de ştiinţă au comparat un grup de 53 de voluntari care dezvoltaseră simptomele bolii Alzheimer cu un alt grup de 53 de voluntari sănătoşi. În urma acestei analize, cercetătorii au descoperit zece markere aflate în celulele bolnave, relatează Businessinsider.com.

    Testul este o premieră absolută, fiind primul care poate să “prezică” dacă boala se va instala în organismul pacientului.  “Acest test oferă posibilitatea de a identifica persoanele cu risc crescut de Alzheimer şi poate schimba modul în care pacienţii, familiile acestora şi doctori vor gândi strategia de combatere a bolii”, a declarat Howard Federoff, profesor de neurologie în cadrul Universităţii Georgetown din Washington.

    Omul de ştiinţă a menţionat că medicamentele produse până în prezent, destinate bolnavilor de Alzheimei, au eşuat deoarece condiţia pacientului era identificată prea târziu.

  • Tânărul de 36 de ani care produce în România cel mai bun antivirus din lume

    În evaluările la care au fost supuse soluţiile destinate consumatorilor individuali, Bitdefender a obţinut scor maxim la protecţia utilizatorilor împotriva viruşilor şi a atacurilor zero-day şi a fost produsul cu cel mai redus impact asupra performanţei sistemului.

    “După încă un an de teste, Bitdefender dovedeşte din nou că este mai bun decât alte soluţii antivirus de top în păstrarea dispozitivelor departe de infecţii. După evaluări riguroase, Bitdefender s-a dovedit extrem de performant şi mai discret ca niciodată – toate acestea cu un impact minim asupra performanţei PC-ului”, a declarat Andreas Marx, CEO AV-TEST.

    Premiile AV-TEST Best Protection 2013 şi Best Performance 2013 vin la câteva luni după ce Bitdefender a lansat cea mai recentă generaţie de produse. Inovaţiile incluse în acestea cuprind noua tehnologie Photon™, ce se adaptează perfect fiecărui computer pentru o scanare rapidă, un timp mai bun de pornire şi o interacţiune uşoară cu aplicaţiile.

    Recent, Bitdefender a obţinut şi premiul pentru protecţie proactivă acordat de AV-Comparatives, un alt institut major independent de testare, distincţia întărind poziţia de lider global în detectarea ameninţărilor necunoscute pe care Bitdefender o deţine.

    Florin Talpeş şi Bogdan Dumitru sunt oamenii din spatele imperiului Bitdefender, produsul românesc care ajunge zi de zi la peste 500 de milioane de utilizatori din zeci de ţări. Bitdefender este astăzi producătorul uneia dintre cele mai performante şi eficiente game de soluţii de securitate informatică atestate pe plan internaţional. În fiecare zi, tehnologia Bitdefender protejează datele digitale ale 500 de milioane de utilizatori.

  • Ce se mai întâmplă cu băncile greceşti

    El a estimat, potrivit presei elene, că ponderea creditelor neperformante (peste 30%, respectiv aproape 44% la creditele de consum) este una dintre cauzele restrângerii creditării, astfel încât nu este de aşteptat pe termen scurt o relansare a finanţărilor bancare.

    Propovoulos a insistat însă că, după ce băncile au pierdut economii de cca 90 mld. euro între 2009 şi 2012 şi după un proces de recapitalizare la o scară incomparabilă cu niciun alt sector economic, sistemul bancar elen beneficiază în sfârşit de “o bază solidă”.

    Băncile elene au primit până acum 50 mld. euro fonduri de recapitalizare de la stat, iar Provopoulos a admis, într-o audiere în faţa unei comisii parlamentare, că anumite bănci ar putea avea nevoie de capital suplimentar, după ce rezultatele testului de soliditate financiară comandat de stat şi derulat de compania americană BlackRock Solutions vor fi publicate.

    Guvernatorul a adăugat însă că nu sunt motive de nelinişte, din moment ce Fondul Elen pentru Stabilitate Financiară (HFSF) are o rezervă de capital de 8,7 mld. euro capabilă să acopere orice necesităţi suplimentare de capital.

  • Raport al Băncii Naţionale a Austriei: atenţie la riscurile din Est

    Banca centrală este însă optimistă în privinţa modului cum cele şase bănci austriece incluse în testul UE de soliditate financiară din 2014 (BAWAG, Erste, Volksbanken, Raiffeisen Zentralbank cu cei doi acţionari ai săi – Raiffeisenlandesbank Niederoesterreich-Wien şi Raiffeisenlandesbank Oberoesterreich) vor face faţă cerinţelor calitative şi cantitative de capital ale testului.

    Rata capitalului de rang 1 la nivelul sistemului bancar austriac era în iunie de 11,5%, în creştere cu 0,5% faţă de finele lui 2012. Guvernatorul OeNB, Ewald Nowotny, atrage atenţia însă că băncile au nevoie în continuare de consolidarea bazei de capital, având în vedere profilul de risc generat de expunerea lor în Europa Centrală şi de Sud-Est şi aşteptările pieţelor financiare ca băncile să performeze mai bine decât le-o impun autorităţile europene de reglementare.

    În prima jumătate a anului, conform raportului OeNB, profitabilitatea băncilor austriece a fost influenţată negativ de condiţiile dificile de piaţă – dobânzi mici, venituri mai mici din dobânzi şi înrăutăţirea calităţii creditului, în special în Europa Centrală şi de Sud-Est, ceea ce a menţinut ridicat costul creditării. În acelaşi timp, băncile a trebuit să facă faţă unor cheltuieli operaţionale mai mari, a căror reducere va necesita renunţarea la activităţi neesenţiale şi axarea pe zonele esenţiale de activitate, respectiv un efort de reanalizare a structurii costurilor.

  • Băncile europene, păstorite de o singură autoritate

    Dacă testul va determina că băncile nu îndeplinesc cerinţele de calitate a capitalului stabilite de autoritate, aceasta va decide pentru fiecare bancă dacă merită sau nu să fie ajutată cu bani din Mecanismul de Stabilitate Financiară, alimentat de ţările membre.

    Marea Britanie a obţinut, în decembrie 2012, ca deciziile viitoarei autorităţi să fie luate cu dublă majoritate – cea a statelor din zona euro şi cea a restului de 11 ţări nemembre – astfel încât zona euro să nu poată lua decizii în defavoarea ţărilor europene nemembre.

  • Fond european pentru salvarea băncilor din Europa de Est?

    Până acum, fondul respectiv a fost folosit exclusiv pentru creditele acordate în comun de UE şi FMI Letoniei (2008), Ungariei (2008) şi României (2009).

    Germania şi Marea Britanie – care se profilează tot mai clar drept noul tandem conducător al Uniunii – s-au opus însă propunerii Bruxellesului, argumentând că fondul de susţinere a balanţei de plăţi nu a fost creat pentru subvenţionarea băncilor cu probleme, ci pentru uşurarea situaţiei financiare a unor ţări comunitare, exact în perioadele delicate în care acestea sunt nevoite să-şi consolideze sistemele bancare. În plus, uzul de până acum al respectivului fond – pentru credite acordate statelor împreună cu FMI – exclude reorientarea lui în folosul salvării băncilor, din moment ce FMI nu a fost şi nu este o instituţie menită să salveze bănci.

    Intenţia Comisiei Europene, potrivit Bloomberg, este să creeze pentru ţările UE nemembre ale zonei euro un mecanism similar Mecanismului European de Stabilitate, fondul de urgenţă al zonei euro în valoare de 500 mld. euro, spre a pregăti astfel întregul continent pentru următoarele teste de soliditate financiară ce vor fi aplicate băncilor europene. Planul ar fi ca până la finele anului să se ajungă în UE la un acord privind o astfel de plasă de siguranţă, aşa încât fondul respectiv să poată fi disponibil până la jumătatea anului viitor.