BusinessMagazin

Tag: tehnologie

Avem nevoie de cât mai mulţi antreprenori

Pluxee prezintă poveştile celor patru câştigători ai „Românii sunt antreprenori”, o competiţie Startarium, iniţiată de Impact Hub Bucharest şi ING Bank, susţinută de Pluxee. au fost oferite premii în valoare de 100.000 de euro antreprenorilor pentru a-i ajuta să-şi continue planurile de dezvoltare. În calitate de susţinător al motivaţiei antreprenoriale, Pluxee pune în lumina reflectoarelor idei valoroase care îşi propun să aibă un impact în societate: asflat din deşeuri, testări standardizate pentru elevii români, design românesc cu un mix de artă şi tehnologie, spectacole transmise live în mediul digital. Iată poveştile lor.

Împletirea desenului manual cu tehnologia

Câştigătorul marelui premiu la categoria Running Ops, de 40.000 de euro, a fost House of VLAdiLA, brand românesc de design care creează tapet, catifea şi piese de mobilier de designer. Fondată în 2018, ca afacere de familie, House of VLAdiLA îmbină componenta umană a desenului manual cu tehnologii de producţie de ultimă oră.

„Pasiunea soţiei mele, Oana, pentru designul interior, şi experienţa mea în domeniul antreprenoriatului au dat naştere unui business care aduce designul românesc în casele oamenilor, printr-un mix perfect de artă şi tehnologie. VLAdiLA s-a născut din voinţa noastră comună de a traduce întreaga pasiune pe care o simţim faţă de lumea din jur. Această sursă inepuizabilă de creativitate ne-a inspirat constant, de la începuturile noastre în afaceri”, spune Dragoş Vlădilă, co-founder al House of VLAdiLA.

Tot el povesteşte că de la înfiinţare brandul s-a dezvoltat, echipa s-a mărit, colecţiile au ajuns şi pe piaţa internaţională, iar portofoliul a ajuns să cuprindă, pe lângă tapet personalizat, textile, perne decorative şi piese de mobilier. Brandul a evoluat constant, iar creşterea a fost pe măsura aşteptărilor. Investiţiile au fost direcţionate atât către automatizarea procesului de producţie, prin echipament de ultimă generaţie şi software performant, cât şi către zona de marketing, ceea ce a permis construirea unei proprii comunităţi de designeri şi arhitecţi.

Ne adresăm unei audienţe formate din persoane creative, rafinate, care se raportează într-un mod unic la spaţiul de locuit şi care îşi asumă conceptul de interioritate, alegând să se înconjoare de artă şi de frumos.

Dragoş Vlădilă, co-founder, House of VLAdiLA

„House of VLAdiLA are ca scop aducerea pe piaţa designului românesc a artei funcţionale, realizată tradiţional, prin desen manual şi produsă ultramodern, cu tehnologii de producţie de ultimă oră. Ce ne-a diferenţiat de la început a fost dimensiunea custom a produselor noastre. Ne adresăm unei audienţe formate din persoane creative, rafinate, care se raportează într-un mod unic la spaţiul de locuit şi care îşi asumă conceptul de interioritate, alegând să se înconjoare de artă şi de frumos”, afirmă antreprenorul.

Compania a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 1,6 milioane de euro, faţă de 1,4 milioane de euro în 2022, iar pentru anul în curs previziunile se referă la o creştere de minimum 40%. Businessul a evoluat constantă, fiind necesară consolidarea echipei la nivelul tuturor departamentelor. Creşterea echipei a însemnat diversificarea portofoliului de produse, care astăzi reuneşte peste 1.500 de modele unice de tapet cuprinse în 34 de colecţii, precum şi textile, perne decorative şi piese de mobilier complementare acestora.

„Câştigarea marelui premiu al competiţiei reprezintă o validare a muncii noastre din ultimii 5 ani, aducând după sine notorietate în mediul antreprenorial. Suma câştigată va fi alocată prezenţei de anul acesta pe piaţa internaţională prin târgurile ICFF New York, INDEX Dubai şi Maison & Objet din Paris, precum şi către marketingul online”, afirmă Dragoş Vlădilă.

Învăţare prin testare

Platforma de teste digitale standardizate Brio pentru elevii români, a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de 1,2 milioane de euro, de trei ori mai mare decât în 2022. Firma s-a clasat pe locul 2 la categoria Running Ops, cu un premiu de 20.000 de euro.

Brio este un produs dedicat sistemului românesc de educaţie, descrie, pe scurt, Gabi Bartic, CEO al Brio, sfera de activitate a firmei pe care o conduce. Concret, este vorba despre testare standardizată pentru copii de clasele I-XII.

Ideea afacerii, povesteşte Gabi Bartic, i-a venit firesc lui Dragoş Iliescu, fondatorul acestui business, după ce construise, în diverse alte teritorii, europene şi nu numai, sisteme similare. Brio măsoară cu aceeaşi unitate de măsură cum se situează copilul la o materie pe o scală de la 1 la 100 dar şi ce efort e necesar pentru a progresa. Lansat la începutul anului 2020, Brio.ro a fost realizat cu ajutorul unor investiţii iniţiale care au ajutat ca acesta să fie un produs ştiinţific valid şi robust. Prin testele Brio, elevii români din clasele I-XII îşi pot evalua obiectiv cunoştinţele la principalele materii şcolare (limba română, matematică, istorie) şi îşi pot îmbunătăţi performanţa la examene.

„În perioada pandemiei, am ajuns la cca 15.000 de utilizatori persoane fizice şi la încă cca 2.000 de profesori. Ulterior, am testat produsul şi în cadrul unor proiecte extrem de mari organizate de Ministerul Educaţiei ce au introdus testarea standardizată în judeţe precum Tulcea şi în Iaşi. Apoi, Brio.ro a fost instrumentul utilizat pentru testarea copiilor de clasa a IX-a din liceele ROSE (proiect privind Învăţământul Secundar/Romania Secondary Education Project) într-un proiect al Ministerului Educaţiei dezvoltat împreună cu Banca Mondială. Am depăşit praguri de utilizare pe care, la lansarea produsului, nu le anticipam”, afirmă Gabi Bartic. Absolventă a studiilor de Sociologie-Politologie, cu un master în psihologie obţinut în cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, ea şi-a contruit cariera profesională în zona de comunicare, media şi advertising, iar acum deţine funcţia de CEO al Brio.

Bazinul potenţial este populaţia şcolară – mai mult de 2 milioane de elevi. Prin urmare nu vorbim de o nişă, ci ne adresăm tuturor copiilor care doresc să aibă o performanţă şcolară mai bună.

Gabi Bartic, CEO, Brio

Întrucât platforma are utilizatori din toate zonele, este greu de realizat o profilare. „Intuiţia ne-ar spune că e dedicat copiilor din mediul urban, însă avem foarte mulţi utilizatori din mediul rural. Bazinul potenţial este populaţia şcolară – mai mult de 2 milioane de elevi. Prin urmare nu vorbim de o nişă, ci ne adresăm tuturor copiilor care doresc să aibă o performanţă şcolară mai bună”, explică Gabi Bartic.

Brio a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 1,2 milioane de euro, de trei ori mai mare decât în 2022 (420.000 de euro).

Fondurile disponibile graţie premiului câştigat în cadrul competiţiei vor fi folosite pentru construirea unei aplicaţii, un joc de învăţare a matematicii, cu un parcurs gamificat, cu elemente (solide) de Artificial Intelligence şi Machine Learning. Această aplicaţie ar urma „să împrietenească această materie cu copiii. La Brio.ro, credem că avem nevoie cu toţii de matematică pentru a fi funcţionali societal”, afirmă Gabi Bartic.

Cultură la distanţă

La mai puţin de trei ani de la lansarea PiciordePlay, platformă de streaming live pentru teatrul românesc, aceasta şi-a câştigat locul în peisajul cultural românesc. Firma, care are un public format din peste 10.000 de utilizatori, a câştigat premiul doi la categoria Startup în cadrul competiţiei Startarium – Românii sunt antreprenori.

PiciordePlay s-a născut în a doua parte a pandemiei, un moment în care sălile clasice de spectacol erau închise. Români din oraşe fără teatre sau aflaţi în diferite colţuri ale lumii au descoperit prin PiciordePlay un spaţiu digital cu o cultură românească de calitate, un mijloc de conectare cu comunitatea şi chiar de legătură cu spiritul românesc, povesteşte Alexandru Aramă, co-Founder al PiciordePlay. Cu o pasiune profundă pentru tehnologie în general, inteligenţa artificială şi marketing digital în particular, el este fondator al Meşteşugar Digital, o agenţie full-service de marketing digital şi co-fondator al PiciordePlay, o platformă de streaming live pentru teatrul românesc.

„Pe măsură ce ne apropiam de «revenirea la normalitate», am primit nenumărate mesaje care ne transmiteau să continuăm. Acum ne apropiem de vârsta de 3 ani, timp în care am transmis spectacole de pe scene ale teatrelor instituţionale: Teatrul Nottara, Teatrul Mic, Teatrul de Comedie, Teatrul Bulandra, Teatrul Naţional Bucureşti, dar şi de pe scene independente precum cea a Teatrului de Artă, Godot, Green Hours, Infinit, Point, inclusiv un concert de colinde de Crăciun dintr-o biserică fortificată de lângă Baia Mare”, afirmă antreprenorul.

Peste 50 de spectacole live au fost transmise prin intermediul PiciordePlay până acum, majoritatea de teatru, dar „am şi experimentat cu alte tipuri de conţinut sau cu evenimente din locaţii surprinzătoare, dintre care sufrageria lui Marius Manole a fost preferata publicului. Tipul de spectacol cel mai apreciat este de obicei teatrul contemporan ce adresează teme relevante, actuale, într-o manieră comică isteaţă, întrepătrunse cu momente de emoţie profundă”, completează Alexandru Aramă.

Tipul de spectacol cel mai apreciat este de obicei teatrul contemporan ce adresează teme relevante, actuale, într-o manieră comică isteaţă, întrepătrunse cu momente de emoţie profundă.

Alexadru Aramă, co-founder, PiciordePlay

Un spectacol difuzat prin intermediul platformei are, în medie, de trei ori mai mulţi spectatori online faţă de cei din sală, ceea ce oferă artiştilor satisfacţia unui impact cultural sporit atât prin numărul spectatorilor, cât şi prin accesibilitatea largă garantată de eliminarea distanţei dintre spectatori şi scenă. În total, platforma PiciordePlay are un public de peste 10.000 de utilizatori care au cumpărat cel puţin un bilet.

Care este reţeta acestui business? „În primul rând, selecţia atentă a spectacolelor: piese de calitate, actori renumiţi, experienţe memorabile. Apoi experienţa «mai mult decât teatru» prin care spectatorii se pot conecta cu actorii şi atmosfera din teatru. Al treilea ingredient este o comunitate foarte implicată de spectatori, mereu atenţi, care ne oferă feedback, idei şi susţinere”, punctează Alexandru Aramă.

Cât priveşte premiul câştigat în cadrul competiţiei, antreprenorul spune că fondurile sunt deja folosite pentru a promova PiciordePlay către o audienţă tot mai mare. „El ne va ajuta să accelerăm şi un proiect de CSR prin care ne propunem să oferim persoanelor cu dizabilităţi acces gratuit pe o perioadă de cel puţin un an la tot conţinutul platformei”, conchide antreprenorul.

Asfalt din deşeuri

Până acum, The Climate Change Company a transformat echivalentul a 100.000 de sticle de plastic şi 15.000 de sticle din sticlă în materiale pentru stratul de fundaţie a asfaltului, iar cu proiectele planificate pentru acest an, aceste numere ar urma să crească exponenţial. Afacerea a câştigat premiul 1 la categoria Startup în cadrul competiţiei Startarium – Românii sunt antreprenori.

„Povestea The Climate Change Company a început în 2019, când Dennis Debie, partenerul meu, a creat ideea unui incubator pentru tehnologii orientate către combaterea schimbărilor climatice. Împreună cu Dennis am fondat compania în anul următor”, povesteşte Sebastian Tudose, co-founder, The Climate Change Company. Pe lângă activitatea legată de materialele reciclabile, el are expertiză în proiecte de restaurare a monumentelor UNESCO.

A urmat semnarea unui parteneriat cu Institutul Naţional pentru Cercetare şi Dezvoltare în Transporturi INCERTRANS esenţial pentru dezvoltarea produsului – Littar, asfalt din deşeuri. „Împreună am dezvoltat compoziţiile finale ale Littar. Ulterior am început comercializarea la nivel naţional dar şi în ţări precum Austria şi Canada. Recent am câştigat Premiul Emerging Europe pentru Iniţiativa de Sustenabilitate a Anului şi titlul de Startup-ul Anului în România la evenimentul «Românii sunt antreprenori»”.

Littar este produs în cadrul unei economii circulare, care leagă procesatorii locali de deşeuri de staţiile locale de asfalt. Aceasta înseamnă construirea infrastructurii locale folosind deşeurile locale, reducând în acelaşi timp emisiile de CO2 cu până la 83%.

Sebastian Tudose, co-founder, The Climate Change Company

Focusul principal al The Climate Change Company, în prezent, se leagă de punerea în aplicare a proiectelor Littar în întreaga lume. „Littar este produs în cadrul unei economii circulare, care leagă procesatorii locali de deşeuri de staţiile locale de asfalt. Aceasta înseamnă construirea infrastructurii locale folosind deşeurile locale, reducând în acelaşi timp emisiile de CO2 cu până la 83%”, explică Sebastian Tudose. Sunt folosite deşeuri de plastic şi sticlă de la o varietate de furnizori prezenţi la nivel local în funcţie de locul unde urmează să fie construit un drum pentru care este folosit Littar. Până acum, au fost transformate din deşeuri în asfalt echivalentul a 100.000 de sticle de plastic şi 15.000 de sticle din sticlă. Cu proiectele planificate pentru acest an, aceste numere ar urma să crească exponenţial.

Littar este o tehnologie inovatoare care transformă deşeurile de plastic şi sticlă într-un material ce poate fi folosit ca strat de bază şi/sau legătură în construcţiile rutiere. În mod normal aceste deşeuri ar fi arse, aruncate la groapa de gunoi sau reciclate inferior la costuri şi emisii ridicate. „Littar este certificat conform reglementărilor europene şi produs sub licenţă de către staţiile de asfalt locale, aflate în proximitatea proiectului de drum care utilizează produsul nostru. Acestea sunt aprovizionate cu agregate de plastic şi sticlă de către procesatorii de deşeuri licenţiaţi de asemenea, locali”, punctează Sebastian Tudose. Tot el adaugă că „misiunea noastră ca incubator pentru tehnologii climatice este de a dezvolta şi comercializa soluţii inovatoare, cu impact ridicat şi gata de implementare, care să îmbunătăţească mediul şi condiţiile de viaţă pentru noi toţi”.

Banii din premiul câştigat în cadrul competiţiei vor fi folosiţi pentru a accelera implementarea Littar şi beneficiile de mediu pe care le aduce. „Acest premiu este şi o reamintire că prin colaborare putem aborda problemele complexe pe care le avem de gestionat ca societate”, conchide reprezentantul The Climate Change Company.

Povestea unui parteneriat

Ştiţi care e <cel mai mare angajator> din România? „Este cafeneaua din colţul străzii, de unde obişnuiţi să vă faceţi o mică plăcere zilnică. Şi boutique-ul de unde preferaţi să vă achiziţionaţi cadouri de Crăciun personalizate. Şi startup-ul inovator pe care îl urmăriţi pentru ideea absolut originală de a integra AI în soluţii medicale”, declară Manuel Fernandez Amezaga, CEO al Pluxee România & Bulgaria.

„Povestea parteneriatului cu Startarium derivă chiar din esenţa activităţii noastre de zi cu zi: la Pluxee, de peste 25 de ani, ne preocupă modul în care putem creşte motivaţia angajaţilor români”, afirmă executivul. În România, mediul antreprenorial reprezintă cel „mai mare angajator”: peste 2,5 milioane de români sunt angajaţi într-o companie de tip IMM iar modul în care aceşti antreprenori reuşesc zi de zi să rămână motivaţi şi performanţi, într-un context socio-economic instabil, este o performanţă ce merită susţinută, subliniază Manuel Fernandez Amezaga. Astfel, punctează el, parteneriatul Pluxee cu Startarium onorează acest aspect: angajamentul constant de a fi un partener pentru mediul antreprenorial din România. „Am investit 600.000 de euro reprezintă parteneriatul total cu Startarium, care cuprinde mai mult decat competiţia Românii sunt antreprenori. Acesta nu este doar un program de finanţare, ci şi o oportunitate pentru startup-urile cu concepte solide de a se face cunoscute şi de a-şi verifica ideile în faţa unui public avizat şi interesat, format din investitori şi potenţiali parteneri”, afirmă reprezentantul Pluxee.

Manuel Fernandez Amezaga spune că Pluxee sprijină IMM-urile şi dezvoltarea antreprenoriatului, prin creşterea constantă a numărului de beneficiari pe care îl direcţionează în reţeaua sa naţională de parteneri. În prezent, există un număr de 55.000 de locaţii partenere la nivel naţional către care Pluxee direcţionează clienţi. „În plus, prin programele sociale în care ne implicăm cu experţii noştri şi infrastructura reţelei Pluxee, contribuim la creşterea traficului către comercianţii mici şi sprijinim antreprenorii din România”, conform executivului. Un rezultat important al acestor programe este instalarea a peste 2.000 de terminale de plată în zonele rurale, punând bazele unui model de digitalizare cu efecte imediate pozitive în comunitatea locală. Programele au ajutat, de asemenea, proprietarii de restaurante mici să supravieţuiască în perioade dificile. „Aceştia au reuşit să-şi menţină angajaţii, să-şi extindă echipa sau chiar să achiziţioneze echipamente noi, contribuind implicit la bunăstarea comunităţii locale”, completează reprezentantul Pluxee.

O altă modalitate prin care compania sprijină mediul antreprenorial, din care provin 72% dintre clienţi, „este din perspectiva sprijinului acordat pentru consolidarea relaţiilor autentice cu angajaţii, crescând nivelul de implicare şi motivaţie al acestora. Oferim clienţilor noştri soluţii complete pentru creşterea motivaţiei angajaţilor lor, într-o perioadă în care forţa de muncă talentată este din ce în ce mai volatilă şi mai greu de identificat.

Nu în ultimul rând, educaţia antreprenorială şi susţinerea dezvoltării sectorului IMM este o componentă esenţială a strategiei noastre. Ne propunem ca, atât prin parteneriatul cu Startarium, cât şi prin conturarea unei comunităţi adresate clienţilor noştri de tip IMM să oferim antreprenorilor români soluţii reale pentru creştere şi sporirea motivaţiei”, susţine reprezentantul Pluxee.

Ştiu că există percepţii care contrazic acest lucru, însă chiar şi analizele externe arată că angajaţii români sunt printre cei mai implicaţi angajaţi la nivel european: conform celei mai recente analize Gallup, gradul de implicare a românilor la locul de muncă este cel mai mare din Europa, dublu faţă de media europeană

Manuel Fernandez Amezaga, CEO, Pluxee România & Bulgaria

Pentru Pluxee, parteneriatul cu Startarium pentru susţinerea competiţiei „Românii sunt antreprenori” este o componentă importantă a unei strategii de business concentrate pe dezvoltarea mediului antreprenorial românesc. „Ne dorim să fim un partener strategic pentru antreprenorii români care construiesc business-uri creative, care găsesc soluţii inovatoare pentru a fi competitivi şi care identifică mereu căi noi pentru a motiva angajaţii”, afirmă Manuel Fernandez Amezaga.

Tot el povesteşte că de când se află în România a avut ocazia de a admira două aspecte referitoare la angajaţii români: capacitatea fenomenală de a se adapta la nou cât şi gradul ridicat de implicare în ceea ce fac constant. „Ştiu că există percepţii care contrazic acest lucru, însă chiar şi analizele externe arată că angajaţii români sunt printre cei mai implicaţi angajaţi la nivel european: conform celei mai recente analize Gallup, gradul de implicare al românilor la locul de muncă este cel mai mare din Europa, dublu faţă de media europeană”. În acest context, fiecare angajator, fie că este un mic antreprenor, fie că este o multi-naţională, devine preocupat şi interesat să ofere un pachet cât mai relevant de beneficii extrasalariale. Conform unei analize Pluxee, beneficiile extrasalariale pot creşte salariul anual al unui angajat cu până la 31% pentru un salariu mediu pe economie, ceea ce susţine atât puterea de cumpărare a consumatorilor români cât şi capacitatea companiilor de a-şi menţine forţa de muncă motivată.

În ceea ce priveşte evoluţia beneficiilor aşteptate de către angajaţi, studiul WORKWISE Î Piaţa muncii realizat de Pluxee şi FutureStation, analizat de Ipsos România, arată că angajaţii aşteaptă acum nu doar un program de lucru flexibil ci şi beneficii şi experienţe ultrapersonalizate care susţin un echilibru bun viaţă-muncă.

Ca urmare, Pluxee România îşi propune să fie un partener global pentru companiile care doresc soluţii complete şi personalizate pentru motivarea angajaţilor. În prezent, peste 2 milioane de români folosesc unul dintre cardurile companiei, fie cardul de masă Gusto, Cadou, Turism sau Cultural. Cardul de masă este cel mai acordat beneficiu de către angajatori, urmat de Turist, Cadou şi Cultura. „Prin parteneriatul cu platforma de loializare si beneficii MyBenefits lărgim paleta de produse si servicii pe care companiile le pot oferi angajaţilor, oferind acces la servicii de învăţare, bunăstare financiară, wellbeing şi sănătate. Nu în ultimul rând, ne propunem să susţinem companiile şi prin soluţii inovatoare care să le ajute să construiască o cultură organizaţională solidă, prin soluţii dezvoltate cu ajutorul tehnologiei şi al neuroştiinţei, precum The Happiness Index”, adaugă Manuel Fernandez Amezaga.

Adaptare şi implicare

„Ne bucurăm că în 2023 ni s-a alăturat în calitate de partener de cursă lungă şi Pluxee, iar viziunea pentru Startarium devine astfel şi mai ambiţioasă. În 2024 Startarium se va deschide pentru noi categorii de public, pentru a ajunge la un număr din ce în ce mai mare de antreprenori”, afirmă Vlad Craioveanu, CEO & cofondator, Impact Hub Bucharest. Proiectul Startarium, lansat în 2016 de către Impact Hub Bucharest şi ING Bank, a devenit cea mai complexă platformă educaţională din România dedicată antreprenorilor la început de drum. Prin intermediul Startarium se produce un schimb valoros între mediul corporate şi cel antreprenorial din care are de câştigat întreaga societate, povesteşte Vlad Craioveanu. „Marile companii vin în întâmpinarea antreprenorilor cu know how şi sprijin financiar, primind în schimb oportunitatea de fi parte din proiecte îndrăzneţe, inovatoare”, declară Vlad Craioveanu. În cele cinci ediţii ale competiţiei de pitching organizate până în prezent, Startarium a oferit peste 550.000 de euro finanţare totală, în premii, peste 800 de startupuri s-au înscris în competiţie, dintre care 169 au fost sprijinite în procesul de creştere şi 38 au primit finanţare directă.

Beneficiile extrasalariale sunt un instrument strategic pentru atragerea şi reţinerea talentelor în cadrul afacerilor antreprenoriale, contribuind la construirea unei culturi organizaţionale puternice şi la promovarea unui sentiment de apartenenţă şi satisfacţie în rândul angajaţilor, afirmă Vlad Craioveanu.

În cele cinci ediţii ale competiţiei de pitching organizate până în prezent, Startarium a oferit peste 550.000 de euro finanţare totală, în premii, peste 800 de startupuri s-au înscris în competiţie, dintre care 169 au fost sprijinite în procesul de creştere şi 38 au primit finanţare directă.

Vlad Craioveanu, CEO & cofondator, Impact Hub Bucharest

În plus, angajaţii care primesc beneficii simt că sunt apreciaţi şi că munca lor este recunoscută. „Un grad mai mare de satisfacţie faţă de muncă se traduce în performanţe profesionale mai bune. Rezultatul final este că noi, antreprenorii, ne bucurăm de echipe mai productive şi mai motivate să susţină misiunea companiei”, adaugă Sebastian Tudose.

La rândul său, Dragoş Vlădilă punctează: „Ca antreprenori, căutăm în permanenţă soluţii pentru reducerea costurilor şi ne motivează să ne arătăm aprecierea faţă de echipa care ne ajută să ne menţinem în topul producătorilor de design de lux. Astfel, soluţiile Pluxee vin în întâmpinarea nevoii noastre de le aduce beneficii în plus oamenilor minunaţi din familia House of VLAdiLA”.

Brio este dependent de motivarea şi motivaţia fiecărui membru al echipei, punctează Gabi Bartic. „Şi această motivare vine din faptul că fiecare dintre noi ştie că este parte dintr-o misiune de a transforma educaţia. Însă ne gândim şi la motivarea noastră ca echipă deoarece sentimentul apartenenţei la grup este important, la fel ca şi modul în care firma reuşeşte să adreseze nevoile fiecăruia dintre angajaţi. În acest context, fireşte, pachete de tipul celor oferite de Pluxee sunt extrem de eficiente. Cu cât reuşim să adresăm mai bine nevoile fiecărui membru al echipei, cu atât mai bine ne putem concentra pe scopurile mari”.

Într-o perioadă în care recrutarea şi menţinerea angajaţilor este un demers mai complicat ca oricând, deopotrivă antreprenorii şi marile companii caută soluţii pentru a extinde gama de beneficii extra-salariale pe care le oferă angajaţilor.

February 12, 2024
Adrian Sârbu: Implementarea votului electronic la alegeri aduce economii de sute de milioane de euro la buget

Hofi: Tehnologia digitală îţi permite să votezi direct, instantaneu şi sigur. Te întreb: Eşti de acord cu implementarea votului electronic la toate alegerile din România? Pronostic 66% Da.

Adrian Sârbu: Iată că avem o soluţie pentru Rareş Bogdan. Nu ne mai costă un miliard de euro, ne costă 100 milioane de euro. Vrei să fii Rareş Bogdan un minut?

Hofi: Eu am vorbit frumos…

Adrian Sârbu: Votanţii, electorii noştri, ăştia 10.000 care au votat pe site-uri şi în social-media… nu sunt mulţi,

Hofi: Nu am batistuţă.

Adrian Sârbu: Uite, pot să te ajut un pic. Domnul Rareş Bogdan, cu ajutorul electorilor noştri, v-am dat o soluţie. Puteţi face o economie de sute de milioane de euro, pe care să-i rutaţi în interesele PNL-PSD, că nu o să-i rutaţi în interesele noastre, nu credem asta, sunteţi de acord să implementaţi votul electronic la alegerile din iunie? Unde vă aflaţi dl.Rareş Bogdan, vă rog, sunteţi de acord?

Hofi: Nu suntem de acord pentru că nu mai putem să spunem că facem economia aia de 350 milioane.

Adrian Sârbu: Nu aţi spus dvs că vă interesează interesul cetăţeanului din România, liberal şi nonliberal?

Hofi: M-am răzgândit, sunt de acord, dar e scump că trebuie să facem sistem electronic şi costă mult mai mult.

Nemo: Ei, costă mult mult.

Adrian Sârbu: Şi dl. Ghiţă nu mai e în România. Sebastian Ghiţă, ai auzit de el? Crezi că poate fi implicat să facă repede un soft?

Hofi: Un Asesoft (n.r. grupul de firme deţinut de omul de afaceri Sebastian Ghiţă)

Adrian Sârbu: Să facă un Asesoft. Ia zi, Nemo, putem implementa votul electronic până la alegeri?

Nemo: Bineînţeles, oricând putem să-l implementăm.

Adrian Sârbu: Dacă nu, vorbim cu Google.

Hofi: Am încredere în liderii lumii. Unul dintre ei este Mark Zuckerberg, stăpânul Facebook şi Instagram, acolo unde votezi zi de zi.

Nemo: Dar de ce să le facă pe Facebook? Nu am avut platformă, nu de vot online, dar unde îţi puneai datele, când am făcut recensământul?

Hofi: Tu te-ai recenzat online?

Nemo: Da, bineînţeles.

Adrian Sârbu: Nu-i o problemă cu Facebook. Şi Google are aplicaţia VoteMeApp, şi, dacă cumva avem vreun neprietenie cu Google, ne ducem la colegii noştri de NATO şi de UE, Estonia, care votează electronic fără nicio problemă.

Hofi: Pierdem totuşi ceva. Vrei să-ţi arăt o imagine pe care nu o vom mai putea vedea dacă mergem la votul electronic? Nu poţi să mergi să votezi ce vrei tu. Dacă nu eşti mulţumit, te duci şi îţi faci căsuţa ta şi votezi cu Chuck Norris, cu ştampila pusă corect, nu atinge linia. Cred că trebuia să-l ia în considerare.

Nemo: Tu glumeşti…

Hofi: Nu glumesc.

Nemo: Dar asta s-a întâmplat în Nevada cu Niki Haley, ai văzut ce voturi a primit, nu?

Hofi: Ca să explicăm. În statul Nevada, nu a avut voie să candideze Donald Trump la alegerile primare, între republicani, şi favorita nr.1 după el era Nikki Haley pe care au votat-o doar 33%. Şi alţii au putut să voteze că nu vor niciunul dintre candidaţi. Mie de aceea îmi convine sistemul electronic. Şi faptul că nu mergi la vot este un vot de blam. Trebuie ca cineva să ia în considerare acest lucru.

Nemo: Hai să le punem şi lor opţiunea asa, indiferent dacă vor fi sau nu comasate, pune-le. Nu-i vreau pe niciunul dintre candidaţii ăştia.

Hofi: Asta spun eu. Pentru că aud des vrăjeala asta: „hai, dar poţi să te duci să anulezi votul”. Dar nu vreau să anulez votul. Dacă anulez votul, aia e o greşeală. Eu vreau să arăt că nu vreau pe nimeni de aici.

Adrian Sârbu: Erai supărat când ţi-am spus că nu trebuie să ne ocupăm de repornirea, resetarea vieţii politice din România, ci noi trebuie să ne ocupăm de resetarea democraţiei. Tu asta spui: „domne, aş dori să schimb Constituţia şi non votul să fie un vot”. Tu asta spui, da? Sună frumos, nu? Deci putem face asta?

Nemo: Putem şi ar fi o urgenţă. Ar trebui să o facem cât mai repede.

Adrian Sârbu: Şi tu, care eşti mai circumspect, simţi, aşa, vreun risc?

Nemo: Cu orice risc. Mai mare e riscul ăsta cu votul clasic. Am văzut furturi cu sacii. Au fost atâtea ştiri cum au dispărut voturi cu sacii. La votul electronic nu văd un risc mai mare.

Adrian Sârbu: Deci eşti părere că putem vota.

Nemo: Bineînţeles.

Adrian Sârbu: Bun, iată că am ajuns la o concluzie împreună. Nu ne-am fi aşteptat.

Hofi: Nici eu.

Adrian Sârbu: Mulţumim electorilor care ne-au dat o soluţie pentru dl. Rareş Bogdan şi pentru PNL. Eu sunt convins că, dacă se va vota electronic, PNL va lua mai multe voturi decât dacă se va vota clasic, la comasare.

Hofi: Comăsuţa

Adrian Sârbu: Comăsuţa…

February 10, 2024
Povestea tânărului din România care a inventat o aplicaţie cu care oamenii pot face un control medical chiar acasă la ei, ceea ce până acum nu era posibil

Telemedicina a prins avânt în România într-un mod forţat – după izbucnirea pandemiei de COVID-19 – însă pentru anumite specializări, cum ar fi oftalmologia, serviciile medicale la distanţă nu se pretau. Un start-up local a început însă chiar din 2020 să construiască o soluţie software care să le permită pacienţilor să facă teste de acuitate vizuală chiar la ei acasă.

În prezent, soluţia a ajuns în faza de lansare pe piaţă, iar start-up-ul a aplicat încă din 2022 şi pentru patentarea tehnologiei create – soluţia sa de detectare a distanţei dintre dispozitiv şi pacient în vederea realizării testelor de acuitate vizuală. „Este o aplicaţie web pentru că pentru testul de acuitate vizuală avem nevoie de o anumită distanţă faţă de ecran. Iar distanţa aceasta poate ajunge pentru testele de la depărtare până la 3 metri, astfel încât laptopul va funcţiona ca ecran, iar telefonul va funcţiona ca telecomandă. Pe telefon se introduce ce se vede pe ecran şi astfel se desfăşoară testul în momentul de faţă.

Este singurul test din cele pe care le-am conceput până acum la care este nevoie de laptop. Pentru următoarele teste pe care le vom dezvolta distanţa necesară este de 40 cm şi se pot face de pe telefon, astfel încât, cel mai probabil, versiunea următoare va conţine şi o aplicaţie mobilă pe care se vor putea face şi restul testelor“, a explicat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Tudor Gecui, CTO şi cofondator al OptiCare.

El a adăugat că, odată realizat testul pe OptiCare.app, pacientul primeşte rezultatul, care se poate trimite unui medic din platformă pentru interpretare, fie într-un format digital, prin telemedicină, fie prin consultaţii la cabinet, în funcţie de ce servicii oferă medicul respectiv, de ce decide în urma rezultatelor şi în funcţie de ce e mai convenabil pentru pacient. Proiectul OptiCare a pornit în 2020 la iniţiativa lui Andrei Brodeţchi împreună cu mediul oftalmolog Sînziana Istrate, în 2021 echipa fiind aleasă să participe în cadrul programului de preaccelerare Innovation Labs.

„Până când am intrat în Innovation Labs, noi nu am avut foarte multă experienţă de start-up, pentru că eram încă studenţi la master şi atunci eram la început, dar am început să facem o cercetare foarte amănunţită despre tot ce se poate face în domeniul teleoftalmologiei cu dispozitivele pe care oamenii le au la ei acasă. Nu am vrut să vindem şi un aparat hardware pe lângă, care poate ar fi extins marginal testele pe care le putem face, dar ar fi fost o barieră de intrare în piaţă“, a precizat Tudor Gecui.

În iunie 2022, OptiCare a aplicat pentru obţinerea patentului aferent soluţiei sale de detectare a distanţei dintre dispozitiv şi pacient în vederea realizării testelor de acuitate vizuală.

„După ce am aplicat pentru patent, în mai puţin de jumătate de an am dezvoltat prima versiune a testului, iar de atunci îl validăm în clinicile partenerei noastre, doamna doctor Sînziana Istrate. Testul de acuitate vizuală se adresează celui mai mare segment de populaţie pentru că aceasta este boala sau inconvenienţa cu care se confruntă cel mai mare procentaj din lume, problemele de acuitate vizuale. Astfel încât am decis ca acesta să fie primul test pe care îl lansăm şi, în urma feedbackului pe care îl adunăm, vom lansa şi următoarele teste”, a punctat cofondatorul OptiCare, adăugând că celelalte teste sunt deja concepute din punctul de vedere al algoritmilor, dar nu au intrat încă în faza de implementare. Platforma dedicată medicilor şi pacienţilor este însă deja în lucru. „La platformă se lucrează deja în paralel cu testul pe care l-am lansat deja. De platformă o să avem nevoie în orice situaţie, aşa că am ales să continuăm cu implementarea ei înainte de celelalte teste. Procesul de adunare de feedback nu o să mai dureze mult. Vrem să vedem în ianuarie primele programări care să se facă prin aplicaţia noastră şi să începem să ne adresăm şi medicilor care şi-au exprimat deja interesul şi să ne extindem şi în alte clinici şi în alte oraşe.” În prezent, aplicaţia este folosită de medicii oftalmologi din clinicile Optissima, business care aparţine cofondatoarei Sînziana Istrate. Pentru pacienţi, utilizarea aplicaţiei OptiCare este gratuită, start-up-ul urmând să monetizeze din parteneriatele cu clinicile de oftalmologie şi cu medicii specializaţi. „Nevoile sunt diferite pentru fiecare clinică, astfel încât şi pachetele vor fi diferite pentru fiecare clinică. Poate unele clinici vor să le folosească în timpul consultaţiilor ca şi teste de teleoftalmologie, poate altele nu, poate altele vor doar să primească clienţi la ei în clinică în urma testelor pe care le fac la noi în aplicaţie”, a subliniat el.

Prelansarea aplicaţiei a avut loc la finalul anului 2023 pentru a putea fi testată de medici şi pacienţi astfel încât echipa OptiCare să îmbunătăţească soluţia înainte de lansarea oficială stabilită pentru luna ianuarie 2024. „Numărul de persoane care s-au înscris este de ordinul zecilor, la fel şi numărul de medici. De la aceste persoane am putut să primim feedback şi să îmbunătăţim soluţia pentru lansarea oficială. Acum suntem în procesul de dezvoltare a platformei pentru medici şi pentru pacienţi, unde se pot face programări, unde se poate discuta prin chat, şi unde o să avem o funcţie de încărcare de documente pentru medici“, a spus Tudor Gecui.

Până în 2022, dezvoltarea aplicaţiei OptiCare a fost susţinută din resursele fondatorilor, însă ulterior, start-up-ul a atras şi un angel investor în companie, iar pe viitor, ia în considerare să atragă şi o rundă de finanţare în funcţie de cum va decurge dezvoltarea soluţiei în continuare pe baza feedback-ului primit. „Aplicaţia a fost susţinută financiar de către noi, cei trei cofondatori, până în 2022, când am avut nevoie de o sumă mai mare deodată pentru a putea plăti aplicarea pentru patent, iar atunci ni s-a alăturat ca şi angel investor Daniela Aldescu. De atunci am mai reuşit să primim şi un grant din fonduri europene prin programul Startup Nation, iar suma totală pe care am investit-o, cu tot cu acest grant, este de aproximativ 100.000 de euro. Luăm în considerare varianta în care să ridicăm o rundă de investiţii de la un VC, dar avem şi varianta în care să continuăm noi susţinerea platformei până într-un anumit punct. Totul depinde de ce ne comunică piaţa în perioada următoare.”

Rubrica „Start-up Pitch”

1. Invitat: Valentin Maior, cofondator şi CEO al Kidprenor

Ce face? Dezvoltă o platformă care să conţină cursuri de educaţie antreprenorială pentru utilizatori cu vârste cuprinse între 6 şi 13 ani.

„Pentru componenta de tech avem pregătit un pitch pentru investitori, pentru că vrem să ridicăm, în primul trimestru din 2024 o rundă de finanţare pre-seed în valoare de 100.000 de euro, care să ne ajute să dezvoltăm MVP-ul, urmând ca ulterior, în funcţie de evoluţia pe care o avem, să accesăm şi alte runde de finanţare. Avem în plan şi o extindere la nivel internaţional şi vizăm zona Europei Centrale şi de Est, ţări care sunt în continuă dezvoltare în zona de antreprenorială – precum Ucraina, Bulgaria, Ungaria. O să vedem cum o să monetizăm, o să scalăm Kidprenor pe teritoriul României în 2024, iar din 2025 vrem să pornim extinderea în ţările din regiune.“

2. Invitat: Ioana Petrea, managing partner, RightFit

Ce face? A creat TogetHR, soluţie software ce funcţionează ca un asistent virtual pentru procesul de recrutare.

„În momentul de faţă testează soluţia 32 de companii, dintre care doar două sunt agenţii de recrutare. Restul sunt companii care au între 5 angajaţi şi 2.000 de angajaţi. Iar industriile în care activează sunt diverse – transporturi, inginerie, vânzări, marketing, PR etc. Sunt foarte interesată să văd feedbackul lor după trei luni de utilizare fiindcă în circa trei luni îţi dai seama cum funcţionează realmente, apuci să o populezi cu CV-uri, începi să plimbi un candidat în diverse statusuri de evoluţie în demersiul de recrutare şi de abia atunci vezi adevărata ei valoare.“

Rubrica „Start-up Update”

1. Invitat: Tudor Gecui, CTO şi cofondator al OptiCare – soluţii software pentru consultaţii oftalmogice la distanţă

Ce e nou? Start-up-ul local a investit până în prezent 100.000 de euro în construirea unei aplicaţii bazate pe tehnologia inteligenţei artificiale prin intermediul căreia pacienţii pot face un test de acuitate vizuală de acasă cu ajutorul unui laptop şi al unui telefon mobil. Soluţia va fi lansată oficial luna aceasta.

Rubrica „Investor Watch”

Invitat: Carmen Sebe, CEO al SeedBlink – platformă de equity crowdfunding

2023, un an dificil pentru start-up-urile de tehnologie

„Reţinerea fondurilor de investiţii (VC-urilor) de a investi a fost legată şi de evaluarea companiilor, pentru că în perioada de pandemie, în 2021, au fost evaluări pe care investitorii le-au considerat mai mari decât ar fi trebuit să fie, iar corecţiile s-au văzut în 2022-2023. Consecinţa a fost că o parte dintre companiile bune, în loc să facă o rundă de equity, au făcut bridge-uri, CLA-uri (Convertible Loan Agreements – n.red.) în general, ca să-şi mai dea un pic de timp în care să crească valoarea companiei pentru a putea justifica o evaluare aproape de cea la care au fost investite anterior.“

Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plusvaloare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

February 9, 2024
Într-o perioadă în care mulţi se întreabă cum va schimba Inteligenţa Artificială lumea, afacerile şi viaţa noastră de zi cu zi, sunt încă firme în care digitalizarea nu câştigă suficient teren. Care sunt motivele?

Într-o perioadă în care mulţi se întreabă cum va schimba Inteligenţa Artificială lumea, afacerile şi viaţa noastră de zi cu zi, sunt încă firme în care digitalizarea nu câştigă suficient teren. Care sunt motivele?

Mai mult, mai repede, mai bine, mai uşor” sunt promisiunile pe care le face tehnologia deopotrivă în viaţa personală dar şi în cea profesională. Cu toate acestea, fenomenul de digitalizare a companiilor nu este foarte rapid. Teama că ar putea pierde controlul asupra afacerilor. Dificultatea în a identifica realist, corect şi concret nevoile de digitalizare ale propriei companii. Deficitul de consultanţi în designul de proiecte de digitalizare, care să analizeze business-urile şi explice soluţiile tehnice. Sau bani insuficienţi pentru soluţii tehnice. Acestea sunt principalele bariere cu care se confruntă IMM-urile în terenul digitalizării, conform unui studiu realizat de firma de cercetare de piaţă Cult Research pentru compania Life is Hard, furnizor de tehnologie pentru companii şi comunităţi. Life is Hard este prima companie românească de software listata la BVB, piaţa AeRo, segmentul Premium, iar din 2021 face parte din indicele BET AeRO. „O surpriză pozitivă dezvăluită de acest studiu este faptul că atât de mulţi respondenţi (84% dintre participanţii la studiu) declară că au auzit despre programele naţionale de digitalizare, ceea ce arată că IMM-urile au nevoie de acces la informaţii şi la oportunităţi”, declară Radu Moldovan-Petruţ, chief marketing officer, Life is Hard (LIH).

Companiile active în sectoare precum Industrie (prelucrătoare, alimentare etc) respectiv transport şi depozitare au avut în 2023 un nivel mediu de digitalizare, conform propriilor evaluări, în timp ce poziţiile din topul digital au fost ocupate de firmele din telecomunicaţii si tehnologie. Deşi 84% dintre respondenţi declarau că au auzit despre programele naţionale de digitalizare derulate în România, iar 27% afirmau că au şi aplicat la acestea, peste un sfert (26% dintre companiile aplicante) aveau în continuare dificultăţi în înţelegerea nevoilor tehnologice ale propriilor companii şi identificarea soluţiilor adecvate – blocaj resimţit cel mai puternic în agricultură.

Digitalizarea companiilor se referă la procesul prin care acestea îşi transformă şi adaptează operaţiunile, procesele, competenţele şi modelele de afaceri la noile realităţi digitale. Acest proces include implementarea de tehnologii digitale pentru a îmbunătăţi eficienţa, a creşte viteza de răspuns, a îmbunătăţi experienţa clienţilor şi a deschide noi canale de vânzare sau comunicare, explică Radu Moldovan-Petruţ. Tot el mai spune că „destul de neaşteptat a fost faptul că anxietatea digitală se manifestă activ şi în rândul unora dintre leaderii IMM-urilor (antreprenori şi echipe de top management) – probabil din cauza faptului că nu există programe de educaţie antreprenorială suficiente sau consistente în piaţa locală”.

Studiul derulat de Cult Research mai arată că IMM-urile care au depăşit o parte din blocaje si au făcut paşi relevanţi în a-şi automatiza mai multe procese interne (1 din 10, conform studiului), se declară mulţumite (75%) cu rezultatele obţinute în raport cu investiţiile si aşteptările lor iniţiale, respectiv iau în calcul în bugetele pentru 2024 sume destinate digitalizării. În plus, aproximativ jumătate dintre IMM-urile din România au implementat o soluţie de digitalizare în ultimii 3 ani, iar cele mai frecvent utilizate sunt soluţiile de contabilitate (57%), pontaj (43%), managementul vânzărilor (40%) şi securitate cibernetică (38%). Deşi într-un ritm mai lent, IMM-urile încep să perceapă digitalizarea ca pe un proces care aduce creştere şi plus valoare, dacă depăşeşte simpla renunţare la hârtie şi include componente de automatizare, dublate de un nivel crescut de securitate cibernetică.

„Cel mai mare plus al concluziilor studiului nostru este faptul că acele companii care depăşesc barierele pe care le au în faţa digitalizării văd rezultatele şi se declară mulţumite de decizia luată şi de impactul în business – atât angajaţii, cât şi echipele de management. Aceasta este o provocare naţională în 2024: cum creştem numărul IMM-urilor care încep digitalizarea? Imaginaţi-vă cum cum ar arăta economia României, având de trei ori mai multe companii digitalizate…”, mai spune Radu Moldovan-Petruţ, chief marketing officer, Life is Hard (LIH).

Reprezentanţii companiei enumeră cinci tendinţe de urmărit în 2024, pentru a creşte ritmul digitalizării IMM-urilor din România. Pe de o parte este vizibilă preferinţa pentru modelul de lucru de tip abonament, care oferă predictibilitate şi accesibilitate financiară, în locul plăţilor unice mari sau a costurilor ascunse. 37% dintre participanţii la studiu menţionează costurile cu soluţiile digitale ca fiind o provocare pentru companiile lor si îşi doresc transparenţă maximă în relaţia cu furnizorul lor.

În al doilea rând, industria IT are nevoie de o nouă etapă de dezvoltare de competenţe: soft skills. Astfel, creşte cererea pentru specialişti IT care nu au doar competenţe tehnice, ci şi abilităţi de a analiza, înţelege şi explica nevoile de afaceri ale IMM-urilor. Ghidarea echipelor clientului pe tot parcursul procesului este un aspect vital în implementarea soluţiilor digitale, iar investiţiile în acest domeniu din partea jucătorilor din IT care furnizează soluţii de digitalizare şi automatizare de procese devin un must-have în 2024. „Creşterea nivelului de digitalizare al IMM-urilor în România depinde de patru factori importanţi: îmbunătăţirea nivelului de literaţie digitală a antreprenorilor români, formarea unor specialişti în domeniul IT cu abilităţi de analiză a nevoilor şi design de soluţii adaptate acestor nevoi, creşterea încrederii antreprenorilor faţă de companiile de IT, respectiv adaptarea soluţiilor la bugetele disponibile din partea IMM-urilor. Practic, mediul antreprenorial românesc are nevoie de programe ample de educaţie digitală, care să pornească de la creşterea conştientizării nevoilor de digitalizare din companie”, explică Paul Acatrini, managing partner, Cult Research.

În al treilea rând, creşte nevoia de personalizare şi apetitul pentru securitate şi AI. Rezultatele studiului indică faptul că, în proporţie de 52%, IMM-urile îşi doresc soluţii tehnologice dezvoltate specific pentru nevoile şi particularităţile afacerilor lor. În acelaşi timp, interesul pentru soluţii de securitate cibernetică şi cele bazate pe inteligenţă artificială se află în curbă ascendentă, pe măsură ce IMM-urile încep să recunoască importanţa securităţii datelor şi eficientizarea proceselor prin tehnologie avansată.

Percepţia echipelor în cadrul acelor IMM-uri care au deja procese automatizate arată că majoritatea angajaţilor sunt mulţumiţi, iar munca lor este tot mai eficientă pe măsură ce nivelul de transformare digitală sporeşte.

În al patrulea rând, tendinţele indică faptul că managerii întreprinderilor mici si mijlocii vor să înţeleagă mai bine opţiunile şi tehnologia IT&C pentru a le integra eficient în afacerile lor. Însă pentru a identifica soluţiile potrivite pentru specificul business-ului este nevoie de creşterea nivelului de înţelegere digitală. Făcute corect şi cât mai rapid, campaniile de informare şi educare a mediului antreprenorial pot avea impact pozitiv direct asupra dezvoltării companiilor mici şi mijlocii.

Al cincilea lucru de urmărit în domeniu, punctează reprezentanţii Life is Hard, este puterea exemplului, un element de influenţă pentru decizia de start a „valului doi”. Acele IMM-uri care se află într-o etapă mai avansată de automatizare funcţionează ca influenţatori ai deciziei pentru companiile aflate la începutul drumului lor digital. Acestea au nevoie de confirmări si recomandări, de validarea faptului că firmele digitalizate în „primul val” au rezultate bune şi furnizori pe care se pot baza – conform studiului. „Digitalizarea începe să fie percepută nu doar ca un posibil avantaj competitiv, ci ca o necesitate de business pentru IMM-uri. Este încurajator să vedem că un număr tot mai mare de companii mici şi mijlocii recunoaşte importanţa acestui proces şi manifestă interes pentru investiţii în soluţii tehnologice adaptate nevoilor lor. Cu atât mai mult în contextul în care, la nivel european, unul dintre obiectivele deceniului digital este ca 90% dintre IMM-uri să atingă un nivel de bază al integrării tehnologiilor digitale in activitate, până în 2030”, conchide Cătălin Chiş, CEO şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Life is Hard.

Autoportret digital Nivelul de digitalizare al IMM-urilor din România în 2023, pe baza auto-evaluărilor companiilor participante la studiu.

SURSA: Cult Research, studiul Digitalizare IMM, reprezentativ la nivel naţional, a inclus atât o componentă cantitativă, cât şi una calitativă, şi a fost derulat pe un eşantion de 400 de întreprinderi mici şi mijlocii din România din diverse segmente de business: Informaţii şi comunicaţii, Industrie, Consultanţă şi intermediere, Construcţii, Servicii sociale, Transport şi depozitare, Marketing, publicitate şi media, Agricultură, Silvicultura şi pescuit şi altele.

February 2, 2024
Care este industria care are cea mai mare nevoie de inteligenţa artificială?

Inteligenţa artificială poate fi utilizată şi pentru a scrie sonete în stilul lui Shakespeare sau pentru a traduce mai rapid texte dintr-o limbă în alta, dar un spaţiu în care această tehnologie poate să-şi arate cu adevărat utilitatea este cel al analizei de date şi al livrării de prognoze. industrie care are nevoie ca de aer de o asemenea soluţie este cea a utilităţilor.

Acesta este şi pariul făcut de start-up-ul local Ogre.AI, care a şi reuşit să dezvolte un produs dedicat furnizorilor de electricitate, proiect pentru care compania derulează în prezent o rundă de finanţare de 2 mil. euro. „Ideea a venit de la faptul că am avut legatură cu ceea ce înseamnă piaţa de echilibrare din România, unde am văzut care erau pierderile asociate unei prognoze de proastă calitate pe care le produceau toţi operatorii din piaţa de electricitate.

Cumva şi producătorii, furnizorii, dar şi distribuitorii au această reglementare prin care în fiecare zi trebuie să producă o prognoză pe care o notifică către OPCOM (Operatorul Pieţei de Energie Electrică şi de Gaze Naturale) şi pe baza acestei prognoze sunt sau nu penalizaţi în piaţa de echilibrare. Şi atunci cam de aici a pornit ideea iniţială. De asemenea am şi avut ocazia să iau parte la nişte proiecte care au implementat nişte soluţii similare şi am găsit câteva deficienţe în acele soluţii şi ne-am gândit că putem să facem un lucru mai bun“, a relatat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, Matei Stratan, CEO şi cofondator al Ogre AI. El a pornit proiectul în 2020 în baza propriei experienţe avută în domeniul energiei.

Prima versiune a soluţiei Ogre AI a fost gata repede, însă a avut nevoie de îmbunătăţiri ulterior. „În 2020 am lucrat împreună cu un singur programator şi am dezvoltat o soluţie pentru prognoza producţiei de energie din fotovoltaice, iar în 2021 m-am asociat şi cu ceilalţi doi cofondatori şi am început să dezvoltăm mai serios şi bazat pe nişte principii importate din industria de hedge funds unde au soluţii foarte avansate de AI şi machine learning.“

Ce face însă concret soluţia Ogre AI? „Practic, clienţii ne pun la dispoziţie nişte date, în special date istorice, de exemplu despre consum, date istorice despre producţie, iar noi le cuplăm cu o serie de informaţii şi date pe care le avem «in house». De exemplu, am dezvoltat modele meteo <<in house>> pentru a face o prognoză mai bună şi, în funcţie de problema pe care dorim să o rezolvăm – fie consum sau producţie, cuplăm cu alte tipuri de date, iar AI-ul hotărăşte singur ce date foloseşte pentru acea problemă pe care trebuie să o rezolvăm. Pentru partea de distribuţie, fiind şi proiecte puţin mai complicate, prognozăm consumul propriu tehnologic al acestor companii, care practic înseamnă câtă energie se pierde atunci când transportă electricitatea, de exemplu, pe infrastructura de reţea. Dar platforma funcţionează destul de simplu, adică nu vrem să aducem greutăţi pe umerii clienţilor şi practic le cerem cât mai puţin, iar restul de informaţii, de date, provin de la noi. Acest lucru este de altfel şi unul dintre deficienţele pe care le-am descoperit la competiţie – inţial rugau companiile să vină ei cu datele lor, neavând experienţă de data science sau de programare şi atunci nu ieşeau lucruri foarte bune din punct de vedere al matematicii“, a explicat Stratan.

Platforma Ogre AI se bazează pe AI (inteligenţă artificială) şi ML (machine learning), aceasta prognozând generarea de energie, consumul, pierderile tehnologice şi comerciale din reţea şi diferite anomalii din sistem. Reprezentanţii Ogre AI susţin că pot reduce pierderile financiare ale clienţilor săi din domeniul utilităţilor – energie electrică şi termică, apă şi salubritate – cu până la 30%. Până acum Ogre AI a implementat soluţiile sale pentru 12 companii mari, printre care se numără Enel, CEZ, Engie, PPC, DEER şi E.ON. Start-up-ul şi-a propus la finalul anului trecut să atragă în total o rundă de finanţare de circa 2 milioane de euro, sumă pe care să o investească atât în extinderea echipei, în special pe partea de marketing şi vânzări pentru a susţine intrarea pe noi pieţe, cât şi în partea de cercetare-dezvoltare pentru a îmbunătăţi în continuare produsul. Din suma ţintită pentru această rundă, start-up-ul a atras deja 625.000 de euro de la Soulmates Ventures şi a lansat în decembrie şi o campanie de strângere de fonduri pe platforma SeedBlink, prin care vrea să atragă circa 200.000 de euro.

„Suntem în discuţii cu VC-uri din străinătate şi cu potenţiali business angels şi vrem să atragem finanţare şi prin crowdfunding – ne pregătim să ridicăm nişte bani în următoarea perioadă şi prin SeedBlink. Intenţionăm să ridicăm o rundă cât mai mare, având în vedere mediul, astfel încât să ne extindem «runway-ul» şi să putem să scalăm mai repede pentru că avem «product market fit» – suntem cu produsele acolo unde ne-am dorit şi credem că «time to market» e foarte important în special în acest domeniu“, a spus CEO-ul şi cofondatorul Ogre AI.

Până la această rundă, Ogre AI a mai obţinut o investiţie iniţială de 2 milioane de euro de la fondul local de investiţii Early Game Ventures (lead investor), fondul de venture capital londonez MMC şi de la mai mulţi investitori internaţionali de tip business angel.

Rubrica „Start-up Pitch”

1. Invitat: Matei Stratan, CEO şi cofondator al Ogre AI.

Ce face? A dezvoltat o platformă bazată pe inteligenţă artificială dedicată jucătorilor de pe piaţa de utilităţi.

„Suntem în discuţii cu VC-uri din străinătate şi cu potenţiali business angels şi vrem să atragem finanţare şi prin crowdfunding – ne pregătim să ridicăm nişte bani în următoarea perioadă şi prin SeedBlink. Intenţionăm să ridicăm o rundă cât mai mare, având în vedere mediul, astfel încât să ne extindem «runway-ul» şi să putem să scalăm mai repede pentru că avem «product market fit» – suntem cu produsele acolo unde ne-am dorit şi credem că «time to market» e foarte important în special în acest domeniu.“

2. Invitat: Elisa Rusu, CEO şi acţionar în cadrul Omnicredit

Ce face? A creat o platformă prin intermediul căreia persoanele juridice pot obţine o finanţare rapidă exclusiv online. În cei patru ani de activitate circa 600 de companii din România, iar în prezent are în portofoliul său 100 de companii active, finanţările acordate acestora ridicându-se la aproximativ 7 milioane de euro.

„Avem în portofoliu mulţi transportatori, multe companii care lucrează în zona de infrastructură, unde beneficiar final de foarte multe ori este statul, pentru că au fost foarte multe proiecte care s-au lansat în anii aceştia, proiecte finanţate şi cofinanţate pe diverse surse – cu bani româneşti sau din afară. De asemenea, avem în portofoliu mici producători, mici retaileri şi 2-3 companii de IT.“

3. Invitat: Şerban Jinga, fondator şi acţionar al Evo Beauty

Ce face? A dezvoltat o soluţie software care să ajute jucătorii din domeniul de beauty să îşi digitalizeze o parte din procese.

„Avem peste 250 de clienţi din zona de beauty şi wellness, majoritatea clienţilor fiind jucători mari, clinici mari, lanţuri mari de înfrumuseţare, însă lucrăm pe partea de educaţie IT chiar şi la saloane mici. Mare parte dintre clienţii Evo Beauty sunt în Bucureşti, dar avem clienţi în oraşele mari precum Cluj, Timişoara, Iaşi, Braşov, Sibiu. Dar ce ne propunem să facem în perioada următoare este să ne extindem mai mult în ţară, dorim să fim şi mai prezenţi şi să creştem acest nivel de awareness. Urmând acest principiu de extindere concentrică, pe viitor ne gândim să ieşim şi din România spre ţările vecine, precum Ungaria, Polonia, Bulgaria, Moldova.”

Rubrica „Start-up Update”

1. Invitat: Daniel Georgescu, cofondator al dMonitor – motor de căutare pentru persoane expuse politic.

Ce e nou? Start-up-ul local a lansat recent un produs nou, mult îmbunătăţit faţă de prima versiune, care îi va permite să scaleze businessul la nivel internaţional, primele pieţe vizate pentru extindere fiind Republica Moldova şi Serbia. Noul produs a fost dezvoltat cu ajutorul unui grant în valoare de 65.000 de euro de la Innovation Norway.

„Am pus pe picioare un produs nou de tehnologie care ne permite să ne extindem internaţional. Avem o nouă platformă de KYC (know your customer – n. red.). Acoperim acum un spectru mai larg din zona noastră de activitate, aceea de anti-money laundering software. Putem scana pentru sancţiuni internaţionale, liste de anti-money laundering, liste puse la dispoziţie de orice instituţie internaţională, plus lucrurile pe care le făceam şi înainte legate de persoanele expuse public din România. A fost un efort destul de complex pentru noi, dar suntem foarte mulţumiţi de rezultatul pe care l-am avut.“

2. Invitat: Cristian David, fondator şi CEO al Klap – platformă pentru dispozitive recondiţionate.

Ce e nou? Start-up-ul local se află în prezent în căutarea unei finanţări de circa 600.000 de euro pentru a susţine dezvoltarea unei platforme dedicate segmentului B2B prin intermediul căreia să digitalizeze şi automatizeze o serie de procese în relaţia cu clienţii de tip persoane juridice şi prin care să le ofere o serie de servicii.

„Pentru că ne dorim să scalăm şi să creştem mai repede, am început să verificăm şi să vedem care ar fi parteneriatele pe care le putem închide cu posibile surse de finanţare externe, astfel încât să creştem şi să scalăm mult mai rapid. Pentru început, necesarul nostru de finanţare este de circa 600.000 de euro, bani pe care îi vom folosi pentru diversificarea modelului de business în special în zona software şi pentru atragerea de noi talente în echipa noastră. Avem câteva segmente în care ne dorim să aducem cei mai buni profesionişti şi experţi în domeniile lor. În acelaşi timp, bineînţeles, pentru că am crescut capacitatea şi pentru că am diversificat portofoliul de produse ne dorim şi extinderea operaţională.“

Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation
ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

February 1, 2024
Cum vede una dintre cele mai mari companii ale lumii dezvoltarea inteligenţei artificiale şi ce planuri are aceasta pentru a o implementa în ţara noastră, pe dispozitivele a milioane de români

Inteligenţa artificială nu mai este de multă vreme un deziderat al viitorului, iar pentru o companie precum Samsung Electronics, aceasta devine catalizatorul fiecărei lansări de produs sau serviciu. Cum şi-a propus compania să folosească AI astfel încât utilizatorii să aibă parte de experienţe mai eficiente, atât când vine vorba de muncă, cât şi de creativitate sau sustenabilitate?

„Tehnologiile pe bazĂ de AI sunt deja aici, parte din ADN-ul invizibil al inStrumentelor pe care le folosim, fie pentru a ne simplifica munca, fie pentru a ne ajuta să călătorim mai eficient, să fim mai creativi sau mai sustenabili”, spun, la unison, reprezentanţii companiei cu origini sud-coreene Samsung Electronics. În timpul ediţiei de anul acesta a Consumer Electronics Show (CES), cel mai important eveniment din domeniul tehnologiei, Samsung a dezvăluit viziunea „AI for All”, ce are în centru tehnologia AI şi modul în care noile produse, incluzând televizoare, electrocasnice şi servicii, folosesc competenţele AI pentru a face viaţa oamenilor mai uşoară. Recent, la San Jose (SUA), cu ocazia evenimentului în care Samsung a prezentat noua gamă de telefoane premium Galaxy S24, compania a anunţat oficial intrarea în Era AI a telefoanelor mobile. Samsung promite astfel o revoluţie a modului în care oamenii vor folosi noile produse şi servicii cu competenţe AI. Ce înseamnă însă această revoluţie pentru clientul român au povestit pentru BUSINESS Magazin reprezentanţii echipei Commercial Board a Samsung România şi Bulgaria – Victor Armăşelu, VP & Head of Consumer Electronics, Tiberiu Dobre, Head of Mobile eXperience, Simona Panait, Head of Marketing şi Ionuţ Gherghe, Head of Customer Service.

Victor Armăşelu

VP & Head of Consumer Electronics, Samsung Electronics România şi Bulgaria

“Rolul tehnologiilor pe bază de inteligenţă artificială va fi acela de a face fiecare dispozitiv cu adevărat personal. Ne dorim ca fiecare inovaţie anunţată să ne elibereze de activităţile repetitive sau cu valoare adăugată redusă, descătuşând astfel întregul nostru potenţial şi permiţându-ne să explorăm noi orizonturi de creativitate umană. La fel ca în cazul altor instrumente de productivitate apărute de-a lungul istoriei tehnologiei, AI generativ nu înseamnă că nu vom mai avea ce face, ci că vom face altceva, mai bun.“

Profeţiile viitorului, împlinite în prezent. „Cred că pentru mulţi dintre noi, cei crescuţi cu operele lui Isaac Asimov, Arthur C. Clarke sau filmele lui George Lucas, ce trăim astăzi sunt profeţiile viitorului împlinite în prezent”, spune Victor Armăşelu, primul român promovat în poziţia de vicepreşedinte al Samsung Electronics România şi Bulgaria, în martie 2022. Din acest rol, este responsabil de dezvoltarea produselor şi serviciilor companiei sud-coreene pe aceste pieţe, în plin avânt al dezvoltărilor tehnologice generate de AI. În acest context, potrivit lui, una dintre priorităţile Samsung în 2024 este cum să beneficieze de revoluţia AI astfel încât clienţii să folosească produsele şi serviciile smart ale companiei pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii, în acelaşi timp făcând-o mai sustenabilă şi protejând intimitatea şi garantând siguranţa datelor personale. Această filosofie este aplicată prin utilizarea de materiale reciclate în procesul de fabricaţie şi de participare activă la programele de reciclare, prin utilizarea ambalajelor biodegradabile, a energiei solare pentru telecomenzi, dar mai ales prin implementarea Samsung SmartThings AI Energy Mode, care permite reducerea consumului de energie electrică, păstrând în acelaşi timp standardul dorit al calităţii vieţii. „Obiectivul nostru final rămâne acela de a aduce în viaţa consumatorilor noştri dispozitive care să le uşureze viaţa prin reducerea sarcinilor repetitive, astfel oferindu-le mai mult timp pentru a se ocupa de ceea ce contează cu adevărat pentru ei”, subliniază Victor Armăşelu. El observă că industria tehnologică a făcut deja un pas semnificativ înainte datorită tehnologiilor pe bază de inteligenţă artificială şi crede că suntem într-un moment în care am depăşit etapa cantitativă, în care contau doar mai mulţi biţi sau pixeli în fiecare dispozitiv. „Practic, în prezent, utilizatorii Samsung consideră dotările de top ale device-urilor electronice pe care le deţin ca fiind în mod implicit performante la nivel de funcţionalitate, timpi de răspuns, ergonomie sau claritate a imaginii şi sunetului. Consumatorii din ziua de azi caută dispozitive mai inteligente care să le potenţeze experienţele pe plan personal sau profesional: un laptop care să se conecteze nativ cu mobilul pentru a-ţi citi şi sumariza mesajele; un asistent vocal care poate înţelege intenţia din spatele comenzilor transmise, dar care poate oferi şi ajutor în editare; un dispozitiv mobil care poate deveni traducătorul tău personal atunci când ai nevoie sau un aparat electrocasnic ce îşi adaptează permanent parametrii de funcţionare la stilul tău de viaţă.” La Samsung, ei cred că tehnologiile pe bază de AI au rolul de a ne oferi acces la o lume în care vom fi mai conectaţi la tot ceea ce contează pentru fiecare dintre noi, dar şi în care dispozitivele devin mai incluzive şi mai sustenabile, mai adaptabile nevoilor noastre individuale si mai eficiente cu resursele pe care le consumăm. „În final, rolul tehnologiilor pe bază de inteligenţă artificială va fi acela de a face fiecare dispozitiv cu adevărat personal. Ne dorim ca fiecare inovaţie anunţată să ne elibereze de activităţile repetitive sau cu valoare adăugată redusă, descătuşând astfel întregul nostru potenţial şi permiţându-ne să explorăm noi orizonturi de creativitate umană. La fel ca în cazul altor instrumente de productivitate apărute de-a lungul istoriei tehnologiei, AI generativ nu înseamnă că nu vom mai avea ce face, ci că vom face altceva, mai bun.”

Referindu-se, concret, la modul în care AI poate îmbunătăţi viaţa cotidiană a consumatorilor prin intermediul produselor Samsung, el exemplifică printr-o nouă gamă de televizoare, cu procesor NQ8 AI de generaţia a treia, care marchează pentru companie începutul unei ere a ecranelor AI – dacă anul trecut, în cazul acestora, au lansat opţiunea de reconfigurare a imaginii în beneficiul persoanelor cu deficienţe vizuale, gama Neo QLED 8K a anului 2024 vine, suplimentar, şi cu opţiunea de control prin gesturi şi de subtitrare audio, un beneficiu destinat persoanelor cu deficienţe de vedere. Apoi, frigiderul Family Hub, care integrează funcţia AI Vision Inside, poate genera reţete gastronomice pentru orice preferinţe pe baza alimentelor disponibile în frigider, poate trimite mesaje cu lista de cumpărături necesare şi ţine evidenţa termenelor de valabilitate a alimentelor, evitând astfel risipa alimentară. Plita Anywhere Induction, care redă reţetele pe ecran, incorporează sistemul de răspuns hands-free la apelurile telefonice şi permite plasarea recipientului de gătit oriunde pe întreaga sa suprafaţă, reglând în acelaşi timp automat intensitatea căldurii pentru a elimina stropii de mâncare ce pot sări în timpul preparării. Iar aspiratorul robot Jet Combo cu inteligenţă artificială poate să recomande şi să execute operaţiunile necesare de curăţare uscată sau umedă, în funcţie de suprafaţa podelelor şi gradul de murdărire.

Una dintre direcţiile cheie ale inovaţiei Samsung este şi aceea de a găsi soluţii care să transforme produsele lor în produse sustenabile pe întreg ciclul de viaţă, de la producţie la funcţionarea acestora cu consumuri energetice optimizate şi, apoi la capacitatea de reciclare. „Astfel, dincolo de utilizarea din ce în ce mai frecventă a materialelor sustenabile pe întreg ciclul de producţie, ne concentrăm pe tehnologii care ajută consumatorii să reducă şi ei consumul de resurse, fie că vorbim de SmartThings AI Energy Mode, funcţia care le oferă acestora posibilitatea de a reduce consumul de energie, de gama de frigidere Bespoke gândită pentru a minimiza risipa alimentară sau de tehnologiile incluse în noile televizoare pentru a creşte accesibilitatea produselor noastre pentru persoanele cu deficienţe de vedere”, adaugă Victor Armăşelu. În ceea ce priveşte interoperabilitatea şi ecosistemul dispozitivelor mobile destinate îmbunătăţirii experienţei utilizatorului, platforma şi aplicaţia SmartThings reprezintă centrul de comandă, „inima tehnologică” a casei: „SmartThings este o aplicaţie deschisă, la standardele căreia poate adera şi deveni compatibil orice producător doreşte acest lucru, ceea ce deja se întâmplă cu sute de branduri şi mii de produse. În acest moment, sunt aproape 300 de milioane de utilizatori ai SmartThings înregistraţi deja şi cifra creşte în permanenţă”.

Compania sud-coreeană este, pe piaţa locală, în topul preferinţelor pe segmentul de televizoare (cu o cotă de piaţă de aproximativ 60% pentru televizoarele premium şi chiar mai mult pentru televizoarele cu ecran mare). În categoria electrocasnice mari sunt lideri de piaţă în Uniunea Europeană şi continuă să crească semnificativ în opţiunile celor care caută un smartphone premium sau superpremium, unde unu din trei consumatori aleg un telefon Samsung: „Cât despre ţintele pe anul curent, ne dorim în mod evident să continuăm, în mod sustenabil, acest efort de creştere a cotei de piaţă păstrând totuşi o ancoră puternică în investiţii pentru inovaţie şi sustenabilitate”.

Carte de vizită

• Victor Armăşelu este primul român care a fost promovat de compania sud-coreeană pe poziţia de vicepreşedinte al Samsung Electronics România şi Bulgaria, funcţie pe care o ocupă din martie 2022;

• Din acest rol, este responsabil pentru stabilirea viziunii şi coordonarea strategiei comerciale menite să întărească poziţia Samsung pe piaţa locală în categoria produselor Consumer Electronics;

• Activează în cadrul Samsung Electronics din 2012, având peste 20 de ani de experienţă în boardul unor companii internaţionale de renume, dezvoltându-şi expertiza în vânzări, distribuţie, trade marketing şi consultanţă managerială;

• Deţine un E-MBA la Universitatea Kennesaw din Atlanta (SUA), este acreditat PMP de către Project Management Institute (Philadelphia, SUA) şi este certificat Lean Six Sigma de către IASSC (Phoenix, SUA).

Exerciţiu de imaginaţie

Cum va schimba inteligenţa artificială felul în care dvs. vă desfăşuraţi activitatea din rolul curent peste 5 ani? Îndrăznesc un moment de sinceritate: cred că e foarte posibil ca imaginaţia noastră să fie limitată cu privire la impactul pe care îl va avea tehnologia asupra modului în care muncim pentru următorii 5 ani. La urma urmei, cine şi-ar fi imaginat acum 2-3 ani că ne vom afla în acest moment istoric în care tehnologiile pe bază de AI devin copilot al performanţei umane? Cred cu tărie că, într-un interval de timp mai scurt de 5 ani, inteligenţa artificială va fi nu doar un substitut pentru sarcinile repetitive, ci şi un asistent al creativităţii umane, cu potenţial de a amplifica sau de a susţine inovaţia umană prin capacitatea de a accesa şi de a sintetiza informaţii complexe din baze de date imense. Mai departe de atât, modul în care pot evolua aceste tehnologii odată intraţi în etapa generativă, în care creează conţinut original, este deja un domeniu nou la care nu putem oferi răspunsuri specifice, dar pe care trebuie să îl umărim cu entuziasm şi luciditate.

Simona Panait

Head of Marketing, Samsung Electronics România şi Bulgaria

“După atâţia ani petrecuţi în domeniul IT&C, am ajuns să înţeleg că majoritatea oamenilor nu sunt interesaţi de cele mai noi tehnologii, ci de experienţele pe care aceste inovaţii le oferă. Prin urmare, rolul nostru de marketeri va fi să oferim oportunităţi utilizatorilor noştri de a descoperi, experimenta lucruri şi chiar de a crea cu ajutorul noilor soluţii pe bază de AI.“

Marketingul în era AI â democratizarea noilor tehnologii? În contextul în care 2024 este anul care va revoluţiona industria tehnologică prin înglobarea soluţiilor pe bază de inteligenţă artificială în cât mai multe produse, „traducerea” noilor tehnologii într-un limbaj accesibil utilizatorilor este, de asemenea, una dintre priorităţile cheie ale anului pentru Samsung, iar campaniile de marketing pe care compania şi-a propus să le realizeze se concentrează pe acest aspect. „Ne dorim ca anul 2024 să fie unul al campaniilor cu sens şi semnificaţie, care să ofere utilizatorilor noştri acces la noi forme de experienţe şi motivaţie pentru schimbare în bine – personală sau la nivel social. Samsung este un brand care s-a diferenţiat prin curaj şi motivaţie, iar anul acesta vrem să folosim noile tehnologii şi optimizări pentru a îmbunătăţi viaţa de zi cu zi a consumatorilor noştri”, spune Simona Panait, Head of Marketing în cadrul Samsung Electronics. Astfel, crede specialistul, în timp ce ADN-ul companiei rămâne dedicat îmbunătăţirii vieţii celor din jur prin tehnologie, 2024 trebuie să fie şi anul autenticităţii, anul în care şi-au propus să se concentreze pe conectarea utilizatorilor cu realitatea, fără rătăcirea printre algoritmi şi realităţi retuşate. „Clienţii noştri vor putea folosi AI pentru a pierde mai puţin timp pe sarcini repetitive, vor avea oportunitatea de a se manifesta creativ, de a-şi urmări pasiunile sau de a petrece timp valoros alături de prieteni şi familie. Prin introducerea unor noi posibilităţi de a se conecta, de a învăţa, de a crea sau de a se juca, le oferim utilizatorilor Samsung o lume nouă de experienţe, amplificate prin tehnologiile pe bază de inteligenţă artificială.” Apoi, fiindcă inovaţia este parte din ADN-ul brandului, aceasta rămâne pe lista lor de priorităţi şi va trasa direcţia strategică pentru toate campaniile de comunicare ale acestui an, dar şi pentru felul în care vor susţine şi vor încuraja comunităţile să îşi manifeste creativitatea cu ajutorul tehnologiei de top.

Vorbind strict despre procesele de marketing, Panait observă că inteligenţa artificială este un instrument valoros atunci când vorbim de analiza şi interpretarea unor cantităţi semnificative de date despre comportamentul consumatorilor, analiză care ne oferă astfel oportunitatea de a-i înţelege mai bine şi de a le oferi soluţii de comunicare adaptate intereselor lor. De asemenea, ei folosesc deja instrumente AI care simplifică procesele de SEO, campaniile de digital advertising sau pe cele de programmatic. Pe de altă parte însă, nu se bazează exclusiv pe aceste instrumente în deciziile de marketing: „Ţinem mereu să ne antrenăm simţul realităţii şi să validăm ipotezele lansate de algoritmi prin cercetare clasică, focus grupuri sau mistery shopping. Sigur că folosim tot ce este disponibil pentru a maximiza eficienţa campaniilor şi testăm în permanenţă tooluri noi, dar dincolo de eficienţă ne interesează cât de mult reuşesc campaniile noastre să aducă sens în viaţa consumatorilor noştri, iar pentru acest lucru am norocul de a fi înconjurată de o echipă excelentă de profesionişti, mereu ancoraţi în realitatea utilizatorilor noştri”.

Metaforic vorbind, Simona Panait este de părere că, atunci când tehnologiile se maturizează, ele devin sinonime cu magia. „Anul acesta este anul maturizării tehnologiilor pe bază de AI; prin urmare rolul nostru, în calitate de comunicatori, va fi de a «traduce» această magie şi a o democratiza.” Ea aminteşte că, dacă în urmă cu aproape 10 ani, specialistul în marketing Seth Godin spunea că nu există produse pentru toată lumea – în prezent cei care activează în acest domeniu au ajuns să livreze campanii personalizate până la cel mai mic detaliu, deoarece algoritmii şi inteligenţa artificială contribuie la înţelegerea intereselor utilizatorilor şi la comunicarea acestora într-un limbaj relevant. „Un gamer vrea să ştie cum se comportă noul Galaxy S24 la un joc de ultimă generaţie, cât de bine face faţă procesorul şi care este calitatea imaginii, în timp ce pentru un director de marketing, conectivitatea crescută cu laptopul său Galaxy Book 4 şi opţiunea de «asistent virtual» sunt funcţii mai relevante. În prezent, inteligenţa artificială ne ajută să oferim soluţii personalizate de comunicare, pe bază de interese, iar această personalizare ne ajută să sporim relevanţa brandului cât şi să creştem eficienţa campaniilor noastre de marketing.”

În ceea ce priveşte felul în care rolul specialiştilor în domeniu a evoluat şi felul în care se raportează la oportunităţile pe care viitorul le poate aduce profesiei, Simona Panait spune: „După atâţia ani petrecuţi în domeniul IT&C, am ajuns să înţeleg că majoritatea oamenilor nu sunt interesaţi de cele mai noi tehnologii, ci de experienţele pe care aceste inovaţii le oferă. Prin urmare, rolul nostru de marketeri va fi să oferim oportunităţi utilizatorilor noştri de a descoperi, experimenta şi chiar de a crea lucruri cu ajutorul noilor soluţii pe bază de AI”. Concret, în cadrul Samsung, au deja în lucru parteneriate cu lideri şi experţi în domeniu din industrie unde obiectivul este să democratizeze accesul la astfel de informaţii utile, dar şi un knowledge hub dezvoltat intern prin care vom oferi informaţii structurate care să educe publicul larg în acest sens. Responsabilitatea este de asemenea un pilon important şi când vine vorba despre felul în care cei care „traduc” sau interpretează mesajele legate de AI acţionează: „Atunci când retuşăm, recompunem informaţii sau chiar creăm de la zero lumi noi, avem o responsabilitate faţă de cei care ne urmăresc. De aceea, la Samsung ne concentrăm să introducem această perspectivă profund etică în toate soluţiile pe bază de AI. Dispozitivele Samsung vor semnala fotografiile editate cu ajutorului software-ului integrat de inteligenţă artificială, AI Pro-Visual Engine, la fel ca textele sau mesajele compuse de Chat Assist sau Notes Assist. Într-o lume digitală în care nu ştim ce e realitate şi ce e retuş este cu atât mai important să semnalăm intervenţia softurilor. În acelaşi timp, un mod înţelept şi corect de a integra inteligenţa artificială în campaniile noastre poate deveni şi o misiune educaţională – consumatorii vor învăţa, în timp, cum pot integra inteligenţa artificială pentru a-şi uşura, eficientiza şi optimiza propriile activităţi”.

Carte de vizită

• A dobândit o experienţă de peste 16 ani în poziţii de conducere a departamentelor de marketing din industria de consumer goods şi tehnologie, cu rezultate remarcabile în planificarea strategică şi implementarea cu succes a planurilor de creştere şi dezvoltare de brand si categorie;

• Coordonează de peste 7 ani departamentul de marketing al Samsung România şi Bulgaria;

• Experienţa ei este completată de pasiunea pentru coaching, leadership transformaţional şi construirea de echipe performante de marketing.

Exerciţiu de imaginaţie

Cum va schimba inteligenţa artificială felul în care dvs. vă desfăşuraţi activitatea din rolul curent peste 5 ani? Vedem deja mult AI peste tot în jur, panouri publicitare care citesc emoţiile oamenilor şi le livrează reclame în funcţie de starea lor, reclame pe social media adaptate la interesele noastre, ba chiar reclame cu vedete în care nu ştim dacă vedem cu adevărat omul sau o proiecţie perfectă generată şi retuşată de inteligenţa artificială. Unii dintre noi utilizează deja instrumente de copywriting, apelăm la soluţii de generare de imagini şi chiar video, putem face campanii gândite aproape integral de softuri specializate, însă marketingul înseamnă, înainte de toate relaţia directă dintre brand şi consumatorii săi şi nici un instrument digital nu va înlocui insighturile pe care le primim din relaţia directă cu cei care ne cumpără produsele şi creativitatea care ne ajută să răspundem nevoilor lor. E foarte posibil ca peste cinci ani să putem genera cu ajutorul AI campanii multichannel care să atingă toate touchpointurile şi care să bifeze toate obiectivele fără eroare, însă inteligenţa artificială nu ne va oferi niciodată informatiile complete despre nevoile şi aspiraţiile consumatorilor noştri, şi nici nu va putea înlocui potenţialul imens pentru creativitate şi inovaţie al fiecăruia dintre noi. Peste cinci ani rolul meu va fi, ca şi azi, să conectez avantajele imense ale tehnologiei de top cu ideile creative care menţin Samsung ca un love brand pentru consumatori.

Tiberiu Dobre

Head of Mobile eXperience, Samsung Electronics România şi Bulgaria

“2024 este anul în care redefinim experienţa de utilizare a telefonului mobil – nu mai este doar despre cel mai bun procesor, cel mai clar display sau mulţi megapixeli, acum AI ne transformă telefonul într-un instrument deştept de business, într-un partener versatil de călătorii şi într-un ajutor de bază în viaţa de zi cu zi. Acum, tehnologia premium ne dă ceva ce ne dorim cu toţii – mai mult timp liber şi experienţe pline de sens cu mai puţin efort.“

Când smartphone-ul devine cu adevărat inteligent. Pentru Tiberiu Dobre, Head of Mobile eXperience, Samsung Electronics România şi Bulgaria, smartphone-ul a devenit deja un fel de asistent personal. O parte din mesajele care pornesc din mailul său sunt optimizate şi compuse cu Chat Assist, iar ori de câte ori are nevoie de o informaţie dintr-o întâlnire o găseşte instant cu Transcript Assist, care îi organizează tot ce s-a vorbit important în întâlniri. Dacă are nevoie de un memento din ce a citit, toate notiţele sale sunt perfect organizate cu Note Assist: „Durează câteva minute să adun toate aceste date şi să compun un mail complet cu ele pentru că instrumentele AI fac aproape toată treaba pentru mine”. Apoi, călătoreşte destul de des în interes de business, iar noua funcţie Interpreter îl ajută atunci când se află în ţări străine şi are de comunicat cu localnici, iar Live Translate este utilă atunci când are video calls cu alţi colegi din Coreea sau Bulgaria. În plus, funcţiile smartphone-ului îl ajută şi să se relaxeze: Circle To Search este una dintre funcţiile pe care le foloseşte cel mai des şi în călătorii de business şi în vacanţe, aşa găseşte restaurante şi obiective turistice mai puţin cunoscute, dar spectaculoase. Nu în ultimul rând, pasiunea sa pentru fotografie a ajuns la un nou nivel cu Pro Visual Engine, care corectează defecte pe care nu le poate evita, iar Nightography şi Quad Tele System cu zoomul de 2X, 3X, 5X sau chiar 10X sunt utile pentru plimbările sale de seară, când vreau să-şi limpezească mintea şi să-şi exerseze creativitatea.

Astfel exemplifică managerul câteva dintre utilităţile smartphone-ului în contextul revoluţiei tehnologice, ce pot transforma acest dispozitiv într-un adevărat asistent pentru orice utilizator, atât când vine vorba despre activităţile de la birou, cât şi de exersarea creativităţii. „Prin intrarea în noua eră Galaxy AI, oferim utilizatorilor noştri posibilitatea de reduce barierele de comunicare şi de a-şi maximiza creativitatea şi productivitatea. Practic, fiecare dintre clienţii noştri poate avea o experienţă unică, adaptată stilului său de viaţă, unul dintre argumentele în favoarea utilizării tehnologiilor AI fiind că se pliază pe nevoile fiecăruia dintre noi.”

Tiberiu Dobre observă că, într-adevăr, industria IT&C atinge, an de an, performanţe spectaculoase, iar prioritatea lor în prezent este să continue să îşi menţină poziţia de lider de piaţă prin lansarea unor dispozitive premium care construiesc o experienţă nouă de utilizare prin integrarea AI. Din punctul lui de vedere, noua serie Samsung Galaxy S24 este cel mai puternic argument în acest sens, pentru că smartphone-ul devine cu adevărat inteligent, simplificând viaţa de zi cu zi. „Intrăm în era Galaxy AI care duce experienţa de utilizare a telefonului mobil la un cu totul alt nivel. De aceea, una dintre priorităţile cheie ale anului 2024 va fi să integrăm şi o componentă de educaţie în campaniile noastre de anul acesta pentru a-i ajuta pe consumatori să integreze
AI-ul în vieţile lor şi să îl folosească la capacitate maximă.” O altă prioritate pentru 2024 este să demonstreze modul în care
device-urile Samsung devin adevăraţi asistenţi virtuali: „Vom asista la o reinventare a modului în care folosim smartphone-ul, care o dată cu intrarea în era AI devine un instrument indispensabil al modului în care muncim”. Şi în al treilea rând, la fel de importantă pentru ei este anul acesta interconectivitatea – prin ecosistemul SmartThings vorbim de o inteligenţă spaţială, toate dispozitivele din casă comunică şi, practic, smartphone-ul poate fi folosit precum o telecomandă pentru întreaga casă. În plus, gadgeturile pe care utilizatorii le poartă cu ei – smartwatch, telefon, căşti, tabletă – sunt toate gândite să funcţioneze împreună armonios şi să menţină continuitatea unei acţiuni de pe un device pe altul. „Inovaţia anului este, fără îndoială, integrarea AI în toate produsele Samsung, suntem în era AI, iar cel mai bun exemplu este seria Galaxy S24 abia lansată. Fiecare serie este gândită să fie cât mai sustenabilă şi să integreze cât mai multe materiale reciclate posibil. Astfel, pentru prima dată seria Galaxy S24 are componente fabricate cu ajutorul cobaltului reciclat şi a elementelor rare. Toate telefoanele Galaxy S24 vin în ambalaje care folosesc doar hârtie reciclată 100% şi facem an de an îmbunătăţiri pentru a creşte ciclul de viaţă al dispozitivelor noastre – noua serie de telefoane vine cu update-uri de OS şi securitate pentru 7 ani.”

În ceea ce priveşte confidenţialitatea şi securitatea datelor utilizatorilor în contextul utilizării extinse a AI în produsele lor, Tiberiu Dobre este de părere că, deşi toate funcţiile AI incluse revoluţionează felul în care folosim dispozitivele, utilizatorul trebuie să aibă control complet asupra datelor personale pe care tehnologia AI le foloseşte pentru a-i personaliza experienţa. „Utilizatorul poate activa sau dezactiva funcţionalităţile AI după propriile limite personale. În plus, Samsung Knox, platforma de securitate care protejează dispozitivele noastre este şi ea mult îmbunătăţită, iar datele stocate în Samsung Cloud sunt encriptate.” Referindu-se la cifre, spune că segmentul de telefoane premium şi super-premium creşte accelerat în vânzări şi a înregistrat vânzări record în ultimii doi ani ce au generat venituri de peste 800 de milioane dolari pentru Samsung Electronics la nivel global, iar dispozitivele flagship s-au detaşat cu peste 300.000 de bucăţi vândute în 2022 şi 2023: „Ne aşteptăm la o accelerare în vânzări care să ne menţină pe trendul ascendent”.

Carte de vizită

• Cu experienţă vastă în coordonarea echipelor de vânzări, Tiberiu Dobre este responsabil de strategia de vânzări a Samsung România şi Bulgaria pe divizia mobile şi accesorii şi de impactul pozitiv al acesteia în dezvoltarea industriei tech locale şi regionale;

• Prin viziunea sa orientată spre inovaţie şi deschiderea către o comunicare orientată pe client, Tiberiu a contribuit major la consolidarea poziţiei Samsung pe pieţele din România şi Bulgaria;

• În viziunea lui, tehnologia este parte integrantă din vieţile noastre şi face totul mai simplu şi mai relaxat – suntem norocoşi să trăim vremuri în care tehnologia ne salvează timp şi ni-l dă înapoi pentru a-l folosi exact aşa cum vrem.

Exerciţiu de imaginaţie

Cum va schimba inteligenţa artificială felul în care dvs. vă desfăşuraţi activitatea din rolul curent peste 5 ani? Complet. Peste 5 ani, ziua mea de muncă va fi foarte mult eficientizată de inteligenţa artificială, telefonul sau laptopul vor lua noţite singure din întâlniri prin Transcript Assist, colegii mei din Suedia sau Coreea vor avea rapoartele noastre trimestriale pe mail, automatizate şi traduse cu Interpreter – toate acestea sunt funcţii deja existente în noua serie Galaxy S24 despre care sunt încrezător că vor intra în realitatea noastră cotidiană foarte rapid. În timp ce eu intru dintr-un videocall în altul, uneori încep o şedinţă pe tabletă, apoi o mut cu o apăsare de buton pe smartphone şi mă plimb în jurul biroului sau al casei, dacă smartwatchul meu m-a anunţat că nu mi-am atins targetul pe partea de mişcare în ziua respectivă. Îmi place că odată ce am intrat în ecosistemul Samsung la început de zi gadget-urile mele au grijă de tot, inclusiv de sănătatea mea. Pot iniţia discuţii de pe un device ca să le închei de pe altul, îmi aduc aminte ce taskuri mă presează şi mai ales gadgeturile mele mă anunţă când e momentul să iau o pauză, să fac o plimbare, să respir adânc, poate chiar să îmi programez o sesiune de înot pentru seara respectivă. Trăim în era în care sănătatea e ca un joc cu challenge-uri şi targeturi şi trebuie să recunosc că îmi place să văd cum îmi bifez toate obiectivele zi de zi – cred că asta ne ajută pe toţi să avem conştient mai multă grijă de sănătatea noastră. Dacă asta se întâmplă deja, îmi imaginez că peste câţiva ani gadgeturile noastre vor şti şi când să ne trimită la medic. Trăim deja realitatea tehnologiei aşa cum nici nu îndrăzneam să visăm acum 5 ani şi sunt convins că aşteptările noastre pentru următorii 5 ani vor fi cu mult depăşite – acesta este farmecul AI.

Ionuţ Gherghe

Head of Customer Service, Samsung Electronics România şi Bulgaria

“Să avem toate datele la îndemână mereu înseamnă foarte puţin spre deloc timp pierdut între depozit, service şi livrare – de exemplu, către service încercăm să livrăm majoritatea componentelor de pe o zi pe alta, cu excepţia celor voluminoase, astfel încât reparaţia să fie făcută cât mai rapid.“

Cum poate deveni AI-ul un instrument pentru satisfacţia clientului? Pentru Ionuţ Gherghe, Head of Customer Service la Samsung Electronics, instrumentele aduse de inteligenţa artificială înseamnă, mai ales, un timp mai bun de răspuns pentru problemele clienţilor. În prezent, datorită integrării AI, în cadrul Samsung lucrează cu peste 40 de indicatori prin care măsoară zilnic activitatea de service de la parteneri şi din call center, timpul de reparaţie, calitatea reparaţiei, livrarea produselor şi gradul de satisfacţie a clientului. AI în activitatea departamentului pe care el îl conduce se traduce prin măsurarea în timp real, prin aplicaţii dedicate, a tuturor indicatorilor relevanţi, pe care să îi transmită către toate entităţile implicate pentru eficientizare şi rapiditate: „Să avem toate datele la îndemână mereu înseamnă foarte puţin spre deloc timp pierdut între depozit, service şi livrare – de exemplu, către service încercăm să livrăm majoritatea componentelor de pe o zi pe alta, cu excepţia celor voluminoase, astfel încât reparaţia să fie făcută cât mai rapid”.

De asemenea, folosesc sisteme online de update şi diagnostic pentru telefoane şi sunt atenţi mereu la indicatorii de customer satisfaction: „Acolo, pe cifre, măsurăm cu adevărat loialitatea faţă de brand. Avem, desigur, integrate şi softuri de tip chatbot care filtrează, structurează şi transmit mai departe către persoana potrivită din echipă fiecare solicitare, care ne ajută să ne menţinem performanţele pe timpul de răspuns”.

Pentru anul în curs, o prioritate pe care client
service-ul Samsung o are este menţinerea echilibrului între integrarea AI în tot ce înseamnă suport şi partea umană, accesul permanent la un agent pentru suport personalizat. „Suntem interfaţa dintre companie şi client, iar acesta este un privilegiu care ne aduce aminte că rolul nostru nu este doar unul funcţional, ci şi unul profund personal. Tocmai de aceea, am încercat mereu să păstrăm cât mai aproape de nevoile clienţilor relaţia noastră cu ei”, spune Ionuţ Gherghe. Bazându-se pe aceste principii, au fost primii care au lansat reparaţiile într-o oră, au echipe de intervenţie rapidă pe teren, dar şi suport la distanţă prin care ne conectează remote sau prin Visual Tool la produsul clientului (smartphone sau televizor) astfel încât să îl susţinem în a identifica problema. Iar în pandemie au oferit serviciul de chat pe Whatsapp. „Plănuim a în 2024 să fim şi mai agili pentru a ne adapta rapid la ce le este convenabil clienţilor noştri.”

O altă prioritate ţine de formarea permanentă a personalului şi de cultivarea unei culturi a empatiei – „deja suntem alături de persoanele cu deficienţe de auz şi le punem la dispoziţie un serviciu de comunicare prin apel video, cu agenţi dedicaţi şi vrem să integrăm pe viitor servicii pentru mai multe categorii vulnerabile. De aceea, susţinem traininguri frecvente cu echipa pe aceste aspecte, ca şi pe cele tehnice, legate de introducerea tehnologiilor inovatoare în procesul de reparaţie sau de produsele noi”. Ce urmează? „Deja de câţiva ani ne concentrăm pe reparaţii la nivel de componentă pentru a optimiza costurile (inclusiv cele din afara garanţiei), dar mai ales pentru a reduce numărul de deşeuri. Tehnologiile AI vor fi un real ajutor pentru a duce strategia noastră de sustenabilitate la nivelul următor – vom monitoriza atent reciclarea bateriilor, dar şi traseul altor produse sau componente care nu mai sunt reciclabile. În plus, pe măsură ce adunăm tot mai multe date şi tehnologiile AI devin tot mai performante ne vom putea ghida şi mai bine clienţii să repare acasă defecţiuni minore, iar diagnosticul pe care îl putem stabili de la distanţă pentru un dispozitiv cu o defecţiune va fi mai rapid şi complex.”

Carte de vizită

• Ionuţ Gherghe conduce echipa de Customer Service a Samsung România de peste 15 ani, timp în care a trecut alături de echipa sa prin multe premiere (primul centru service exclusiv Samsung) şi schimbări de paradigmă, pe măsură ce piaţa din România a adoptat tot mai multe tehnologii de top;

• De formaţie inginer specializat în telecomunicaţii, el a construit de la zero o reţea de peste 120 de parteneri în România şi Bulgaria şi are o abordare bazată pe adaptabilitate;

• În prezent, coordonează integrarea tehnologiilor AI în echipa de Customer Service a Samsung România, care a fost recunoscută timp de 2 ani la rând ca Best Contact Center în cadrul Romanian Contact Center Awards.

Exerciţiu de imaginaţie

Cum va schimba inteligenţa artificială felul în care dvs. vă desfăşuraţi activitatea din rolul curent peste 5 ani? Acum 5 ani eram departe de a-mi imagina realitatea de azi, în care colegul meu de birou e un chatbot care face treabă foarte bună, aşa că 5 ani pot fi echivalentul a câteva decenii în lumea actuală a tehnologiei care evoluează cu o viteză uimitoare. De exemplu, mă aştept la o evoluţie fantastică a indicatorilor de performanţă şi a felului în care îi interpretăm. Acum ne mândrim că răspunsul mediu la nivel de service este de 20 de secunde, în timp ce rata de răspuns depăşeşte 98% – îmi imaginez că integrarea AI va face aceşti metrici să fie doar un punct bun de start al unei monitorizări de call-center la un nivel mult mai bine centrat pe măsurători în profunzime care agregă în timp real date din mai multe surse. Peste 5 ani poate vom putea rezolva problemele clienţilor înainte ca aceştia să ne facă o solicitare, cu ajutorul inteligenţei artificiale care va putea să ne trimită notificări imediat cum există o problemă, fără să mai treacă printr-un filtru uman. Timp de răspuns: sub 1 secundă.

January 29, 2024
Un bancher atipic. Eleni Skoura, executive board member şi head of retail banking în cadrul ING Bank Romania, povesteşte care sunt elementele cheie în procesul de dezvoltare a unui produs bancar

Trei elemente cheie se regăsesc în dezvoltarea unui produs bancar: vocea clientului, calitatea procesului de codare şi designul produsului, dar şi monitorizarea şi îmbunătăţirea constantă, spune Eleni Skoura, executive board member şi head of retail banking în cadrul ING Bank Romania. Ea spune că echipa de 2.000 de oameni pe care o coordonează este formată din banktechs, specialişti în tehnologie bancară, un domeniu cu adevărat pasionant, subliniind că prezentul oferă oportunităţi fabuloase graţie avansului tehnologiei.

Eleni Skoura vorbeşte cu pasiune, repede, uneori ridică vocea, gesticulează, se animează când povesteşte despre ceea ce face ea, despre reuşitele echipei, despre faptul că „un cont bancar nu este doar un cont bancar pentru mine, am pus pasiune când am construit produsul ăsta”. Nu poartă nici costum sobru asociat de regulă cu un bancher, face glume, râde, argumentează că e grecoaică, deci 5 minute nu sunt considerate întârziere, când vorbim despre haosul provocat în trafic de ploaie, când ne-am întâlnit în sucursala de pe Calea Victoriei.

De aproape două decenii Eleni Skoura munceşte şi trăieşte în România, iar de circa doi ani şi jumătate deţine funcţia de executive board member şi head of retail banking în cadrul ING Bank Romania, iar unul dintre subiectele despre care vorbeşte cu pasiune este cel legat de dezvoltarea de noi produse. Povesteşte că instituţia are o metodologie numită Pace, folosită nu numai când sunt lansate produse noi ci şi noi funcţionalităţi. Iar reprezentanta instituţiei financiare dă şi exemple. De obicei, clienţii ING deschid contul curent pentru lei şi euro. Iar în urmă cu doi ani banca a lansat o funcţionalitate pentru contul de lei – dacă un client nu doreşte contul de euro, pentru că îl foloseşte doar o dată pe lună, înseamnă că nu are cu adevărat nevoie de el; acum are posibilitatea să facă schimb valutar şi să transfere sume din contul său de lei.

Acelaşi proces (Pace) a fost folosit şi în lansarea ING Young, explică reprezentanta băncii. Primul pas, povesteşte ea, pleacă de la client. Diverse studii de cercetare sunt derulate pentru a afla amănunte despre nevoile şi comportamentul de consum al clientului. În plus, sunt urmărite cu foarte mare atenţie ştirile. „Încercăm să luăm pulsul şi dacă există ceva pe alte pieţe care are mare succes, fiind ceva extrem de nou, analizăm să vedem dacă ar putea fi de interes pentru populaţia de aici. Sau avem propriile noastre idei despre produse ori funcţionalităţi şi testăm imediat idea. Mai întâi, discutăm cu clienţii, pentru a înţelege dacă este o nevoie reală”. Următorul pas în construcţia unui nou produs este design-ul, înante de a intra în faza de programare, iar clienţii sunt întrebaţi despre acest aspect. „Iată cum arată. Ai apăsa butonul acesta?” Când această fază ajunge într-un punct de plecare mulţumitor, începe faza de codare. Apoi sunt, din nou, întrebaţi clienţii ce părere au despre schiţa de produs, iar Eleni Skoura dă exemplul produsului ING Young (care vizează copii cu vârste între 10 şi 18 ani), pentru care instituţia financiară a derulat circa 2.000 de interviuri, „pentru a ne asigura că ceea ce vrem să punem pe piaţă este suficient de interesant, folositor, răspunde unei probleme, uşurează viaţa, are sens”.

Timpul necesar pentru dezvoltarea produselor variază de la caz la caz. În cazul ING Young, procesul a durat mai mult, pentru că a fost vorba despre ceva cu totul nou, fiind prima bancă din România care a lansat un concept pe care ING îl numeşte autonomie sigură pentru copii. Ceea ce înseamnă că părinţii ştiu ce face propriul copil, care este suficient de autonom pentru a-şi gestiona propria lume financiară, având deopotrivă aplicaţie şi card. Pentru a dezvolta prima variantă viabilă a acestui produs a fost nevoie de nouă luni. Dar în cazul altor produse procesul poate dura mult mai puţin – chiar şi şase săptămâni sau 9 săptămâni pentru dezvoltarea aşa numitului MVP (minimum viable produc – produs în variantă funcţională, n.red.) pe baza căruia începe construcţia până se ajunge la varianta care ajunge pe piaţă (marketable viable product – produs viabil pentru a fi pus pe piaţă, n.red.). La fiecare pas, banca priveşte produsul din toate unghiurile, pentru a vedea dacă este folositor şi relevant pentru clienţi. „De fapt, chiar acum, după interviu, voi avea o întâlnire cu echipa mea pentru a evalua cele 40 de proiecte dezvoltate în ultimii doi ani. Şi acestea sunt doar cele vizibile <deasupra nivelului apei>, ceea ce vede clientul, dar avem dezvoltări şi <sub nivelul apei> – în scopuri de reglementare, sisteme de rezilienţă, tehnologie, modernizări, pentru că trebuie să revizuim procesele pentru a rămâne <la zi>, tehnologia se schimbă în fiecare zi”.

Eleni Skoura coordonează activitatea a circa 2.000 de oameni, despre care spune că sunt banktechs, iar una dintre principalele preocupări se leagă de întrebarea despre felul în care se poate mixa bankingul cu viaţa reală a clienţilor, pe care îl numeşte real life banking. „Clientul (potenţial, român, oricine este) îşi trăieşte propria viaţă iar noi avem asta în centru atenţiei. Pentru asta ne trezim dimineaţa. Soţul meu râde de mine şi spune <Eleni, de ce vorbeşti aşa? Este doar un cont curent>. Pentru mine şi echipa mea, care am pus multă pasiune în dezvoltarea unui produs, nu este doar un cont curent! Ieri am avut o şedinţă de o oră şi jumătate cu colegii din sfera digitală şi am parcurs pas cu pas un produs, întrebându-ne dacă e mai uşor să facem într-un fel sau în altul – de pildă dacă să adresăm mai întâi întrebarea legată de numărul de telefon. Să verificăm dacă clienţii preferă varianta x sau y. Deci pentru noi este ştiinţă şi pasiune. Nu ştiu dacă aş fi la fel de pasionată de job dacă aş lucra într-o afacere cu pizza”, spune ea şi râde.

Care sunt elementele cheie în procesul de dezvoltare a unui produs bancar? Tot parcursul este important, dar Eleni Skoura spune că vrea să sublinieze trei aspecte. Unul este cercetarea, vocea clientului. A doua este calitatea din procesul de codare şi designul produsului, „pentru că poţi proiecta cel mai minunat produs, dar dacă nu merge bine… Când lansăm un produs, urmărim aşa numita cale fericită (happy path) care trebuie să funcţioneze din toate punctele de vedere, fără excepţii. Dar desigur, în primele două săptămâni după lansarea unui produs vom descoperi aspecte care nu funcţionează perfect”, admite reprezentanta ING Bank România. Al treilea element cheie în dezvoltarea unui produs bancar este monitorizarea şi îmbunătăţirea constantă, iar acesta este un proces care nu se încheie niciodată. În fiecare zi poate fi descoperit câte un aspect foarte mic care nu putea fi testat înainte de lansare şi dezvoltatorii nu s-ar gândit la el. „Dacă testezi totul, ajungi să nu mai lansezi niciodată un produs”, ceea ce ar fi împotriva ideii de agilitate, completează Eleni Skoura. Ca exemplu, adaugă ea, cu o zi înainte de interviul cu Business MAGAZIN, în timp ce echipa testa un produs, a fost descoperită o soluţie pentru un aspect la care trei-patru oameni nu reuşiseră, lucrând vreme de câteva luni la acel proiect. „Am văzut soluţia nu pentru că suntem mai deştepţi, ci pentru că aveam o perspectivă detaşată”.

Cel mai important aspect în privinţa noilor produse se leagă de gradul de adopţie. Dacă un produs nu este adoptat, ING investighează de ce se întâmplă acest lucru. În unele situaţii pricina se poate dovedi o promovare inadecvată, de pildă atunci când clienţii nu ştiu de o anumită funcţionalitate, de exemplu. „Ne întrebăm dacă ar fi trebuit să facem ceva mai bine, dacă promovarea a fost corectă, dacă am explicat cum trebuie. Uneori comunicarea trebuie targetată mai bine sau să aibă explicaţii mai clare”. Şi executivul ING dă un exemplu recent. ING Young a fost lansat în urmă cu mai bine de un an, iar soţul său, care este cetăţean român, s-a numărat printre primii clienţi. El i-a trimis invitaţia băiatului, care are certificat de naştere românesc. Dar până de curând doar unul dintre părinţi putea să vadă contul deschis pentru copil. Lucrurile s-au schimbat pentru că banca a lansat recent un nou produs, ING Together, un concept de servicii bancare adresate familiei, comunităţilor, poate prietenei – nu e necesar ca doi clienţi să fie căsătoriţi ca să aibă acces la acelaşi cont. Astfel, noul produs a făcut posibil ca eu al doilea părinte să vad contul dedicat copilului. Procesul este complet digital, nefiind necesară vizita într-o unitate bancară. Aşa că soţul său a adăugat-o la contul pentru copil şi ea a primit o invitaţie pe mail <Eleni, ai primit o invitaţie de la Daniel să te alături contului…>. „Emailul conţinea două paragrafe şi nu scria nicăieri că trebuie să merg la Home’Bank. Care este îndemnul la acţiune? Spuneam în comunicare <Deci aţi primit această invitaţie>, invitaţia nu era acolo. Pe de altă parte, nu vom trimite niciodată linkuri din motive de securitate, aşa că nu era un link şi nu doream să avem un link. Dar m-aş fi aşteptat să fie clar care este chemarea la acţiune. Ce trebuie să facă clientul? Nu vrem ca el să se gândească la asta, să sune la call-center. Aşa că imediat, în primele săptămâni, l-am corectat. De aceea spun că este un proces interactiv, pe care îl îmbunătăţim permanent”, explică Eleni Skoura.

Tot ea mai spune că în cadrul ING Bank România inovaţia este o prioritate, dar nu este singurul aspect urmărit. „Inovaţia este în ADN-ul nostru. Am dovedit-o. Cineva ar putea spune peste câteva luni: da, am făcut asta, dar cine îşi mai aminteşte? Eu îmi amintesc! De pildă în 2006, când a fost lansat ING Home’Bank, eu lucram la Piraeus Bank şi îmi amintesc că am primit o invitaţie pe email de la ING – nu o trimiteau către bancheri, ci către persoane fizice – şi la acel moment scria <căutăm bancheri>. De ce spunea < căutăm bancheri>? Pentru că ideea era că îţi poţi administra banii de acasă, iar această abordare era cu totul nouă, nimeni nu avea internet banking pe vremea aceea. Home’Bank făcea dintr-un simplu client bancher – cel care se ocupa de cont. Şi încă de pe atunci această idee mi s-a părut genială”, spune franc executivul băncii.

Şi chiar dacă inovaţia este parte din ADN-ul băncii, spune executivul, procesul este permanent şi uneori, punctează ea, uneori lucrurile ies mai bine decât alteori, dar o parte importantă a mentalităţii este apetitul pentru joacă. Inovaţia nu este urmărită doar de dragul de a inova, ci pentru a rezolva situaţii din viaţa reală, cazuri de utilizare şi într-un mod jucăuş, grijuliu. „Acum 100 de ani, dacă erau întrebaţi oamenii ce şi-ar dori pentru mobilitate, ar fi spus căruţe mai rapide, nu maşini. Aşa că uneori nu cunoşti nevoia, dar alteori construieşti ceva având o nevoie foarte reală, clar identificată şi câteodată reuşeşti să încânţi clientul cu ceva de care nu ştia că are nevoie. Iar acest lucru nu este legat de ideea de a face mai mulţi bani pentru bancă. De exemplu, am îmbunătăţit serviciul tranzacţiilor între conturi cu valută diferită şi am înţeles că o parte dintre clienţii noştri nu mai au nevoie de un cont în euro”. Aşadar, acum un an şi jumătate, ING Bank România a trimis la zeci de mii de clienţi – care pentru contul în euro care plăteau o taxă lunară de 2 euro – informări că nu au nevoie de cont în euro dacă au o singură tranzacţie pe lună. În astfel de cazuri pot face schimbul valutar direct din contul lor de lei pentru a trimite sau plăti euro. Şi, spune Eleni Skoura, au fost clienţi cărora nu le venea să creadă că banca lor le spune că pot să îşi închidă contul ca să nu plătească comisioanele.

Privind prin lentilele inovaţiei un produs ca ING Together, afirmă reprezentanta băncii, „nimeni nu avea triunghiul cu copilul sau cu toată familia fără să meargă la bancă. Acum puteţi începe totul şi puteţi termina totul online. Toată lumea spune că activitatea bancară este plictisitoare. Nu! Este cu adevărat foarte interesantă”.

O perspectivă optimistă

În prezent, una dintre zonele de atenţie în cadrul băncii este AI generativă, chatGPT, acesta fiind testat de luni bune, iar executivul spune că vor fi cazuri în care vor folosi tehnologia AI generativă. Care este impactul pe care îl are avansul rapid al tehnologiei? „În primul rând avem tehnologie nouă, precum cloud-ul, noi moduri de codare, de pildă codare folosind micro-servicii. În trecut proiectam un proces într-un mod monolitic, adică folosind un cod încapsulat pentru acesta, însă acest mod de abordare duce la limitarea agilităţii în livrarea pe care o aşteaptă clienţii noştri. Acum o putem face în bucăţi mici, ceea ce înseamnă că, dacă trebuie să schimbăm ceva, viteza de livrare este îmbunătăţită semnificativ. Acest lucru oferă multă flexibilitate; de exemplu, o componentă care se află la pasul zece într-un proces poate fi folosită şi într-o altă linie de afaceri, în pasul trei, în business banking. Utilizarea trebuie, de asemenea, monitorizată foarte bine şi necesită multă disciplină. Ajută să livrăm produse mai rapide şi soluţii mai bune pentru clienţi”, adaugă reprezentanta ING Bank România.

Cât priveşte inteligenţa artificială, Eleni Skoura preferă să privească fenomenul dintr-o perspectivă optimistă. Ea spune că sunt multe semnale de alarmă şi este de acord că trebuie să fim foarte atenţi, că există ameninţări variate. „Eu aleg să văd faptul că lumea se schimbă, că suntem foarte norocoşi să trăim în această eră în care a fost descoperită IA generativă. Este ca şi cum am retrăi momentul în care a fost descoperit internetul. Acestă schimbare adusă de IA ar putea fi şi mai mare. Şi mă uit la partea pozitivă, în special în medicină. Cred cu adevărat, sper, că va fi găsit leacul pentru cancer în curând”. Niciodată până acum cercetarea nu a avut posibilitatea de a fi atât de conectată în timp real, astfel încât să poată fi accelerată la acest nivel, punctează bancherul. Aceeaşi tehnologie va ajuta şi produsele, caracteristicile, identificarea nevoilor şi, în afară de aceasta, productivitatea umană va fi accelerată. „Ieri am avut o discuţie despre asta, despre modul în care astfel de tehnologii pot duce la pierderea sau la crearea de locuri de muncă. Dar eu încerc să văd partea pozitivă şi spun că generaţia noastră ar putea fi prima care, datorită IA generative, va avea zile de lucru mai scurte sau un program de patru zile pe săptămână”, punctează bancherul. Se declară foarte încântată de perspective şi povesteşte că a petrecut mult timp discutând cu colegii din sfera tehnică, căutând variante despre cum poate fi integrată IA în procese şi fluxuri pentru a face deopotrivă viaţa clienţilor şi a colegilor mai bună şi să cum pot fi folosite noile unelte pentru a îmbunătăţii şi activitatea bancară.

Chiar dacă există ameninţări, Eleni Skoura nu este pesimistă. „Prin natura jobului meu, trebuie să caut oportunităţi. Nu fac lucrurile de una singură în bancă, le facem împreună colegii responsabili de risc, conformitate, securitate. Şi pentru noi toţi acest proces este ca un dans. Dacă şi eu sunt pesimistă sau speriată, atunci cine va împinge evoluţia lucrurilor? Într-o organizaţie sănătoasă, toţi ne jucăm rolul. Eu <împing> agenda inovaţiei, IT la fel, dar IT se gândeşte şi la securitatea cibernetică; toţi îşi joacă rolul şi suntem o echipă grozavă în ING”. Cât priveşte modificările din domeniul bancar din ultimii ani, reprezentanta ING Bank România spune că sfera digitală atrage tot mai mulţi clienţi, pe fondul modificărilor apărute în comportamentul consumatorilor din perioada pandemiei. „Iar pe parcursul ultimului an a încetinit piaţa creditelor ipotecare, oamenii sunt mai prudenţi şi din motive întemeiate, aş spune. Acum vedem o revenire în acest sens, ne aşteptăm la o creştere a pieţei de creditare în 2024, deoarece credem într-un sentiment pozitiv al consumatorilor, deci nu doar pentru creditare, ci în general”. Reprezentanta ING Bank România se declară foarte mândră („ca şi cum aş fi româncă, născută şi crescută aici”), de felul în care reuşesc românii să traverseze dificultăţile. „Ştiu că ne plângem mult. Dar eu am şi perspectiva a ceea ce se întâmplă în Grecia. Nu există comparaţie! Adică aici este mult mai transparent, mai solid, ştii ce se întâmplă – chiar dacă ne plângem – iar industria bancară şi economia au mers într-o direcţie bună. Admir asta în România şi este unul dintre motivele pentru care am ales să rămân aici; cred că sentimentul de afaceri de aici, modul în care funcţionează lucrurile, este mult mai atractiv pentru mine”, conchide Eleni Skoura.

Interviu cu un bancher

Ce stil de management aveti?

Am un stil de leadership participativ foarte incluziv. Simt responsabilitatea de a conduce această afacere şi, la sfârşitul zilei, mă consider responsabilă pentru rezultat. Aşa cum le spun celor din echipa mea, dacă reuşim este succesul lor, dacă eşuăm este eşecul meu, aşa că vreau ca ei să se simtă încrezători; încerc să le facilitez capacităţile inerente de leadership, puterile înnăscute de conducere pe care le au. Nu mă văd doar supervizorul lor, ci şi facilitatorul lor. Vreau să fie curajoşi, vreau să cresc oameni lângă mine. Vreau ca ei la final, ori de câte ori este sfârşitul acesta, să se uite înapoi şi să spună „Mi-a plăcut să lucrez cu Eleni, ea m-a făcut mai bun, m-a ajutat să fiu un profesionist mai bun în timp ce eram fericit şi în viaţa mea personală”. Pentru că fericirea colegilor mei mă preocupă. Cred în echilibru şi cred că viaţa profesională şi viaţa personală trebuie să fie în armonie, mai ales pentru oamenii ambiţioşi care vor avea cariere foarte solicitante, care le oferă satisfacţii. Prin urmare, consider că sunt responsabilă ca oamenii mei să plece fericiţi acasă. Nu vreau ca oamenii care lucrează cu mine să se întoarcă acasă deprimaţi. Şi ieri seară, am eşuat. După o întâlnire în care eram foarte obosită, am mai avut o întâlnire online, eram puţin mai îndârjită şi le-am văzut feţele pe ecran. Dar aseară, la ora 11, mă gândeam cum aş fi putut reacţiona mai bine… Poate i-am făcut să se simtă inadecvaţi sau trişti. Cred că am un impact mare asupra echipei mele. Am încredere în echipa mea, avem oameni minunaţi şi un proces de selecţie grozav.

Nu mă văd ca membru al comitetului executiv, mă simt foarte mult parte integrantă din ceea ce facem, egală cu cei din echipă. Şi pentru că sunt foarte asertivă în felul în care vorbesc (vorbesc şi ca un grec), uneori nu îmi dau seama că unii dintre oameni nu sunt obişnuiţi cu mine, nu lucrează cu mine în fiecare zi pentru a înţelege felul meu de a fi. Ca să nu mai vorbesc despre 2.000 de oameni, unii ar putea să mă vadă, de exemplu, la un moment dat într-o întâlnire şi s-ar putea să creadă că am o zi proastă sau că sunt foarte obosită. Deci da, cred că este treaba mea ca limitările mele personale să nu-i afecteze pe oamenii cu care lucrez. Nu mă descurc întotdeauna, dar sunt foarte preocupată de acest aspect şi cred că de la an la an devin din ce în ce mai bună la asta.

Sunt oameni cu care am lucrat în urmă cu zece ani şi îmi spun că acum sunt diferită. Pentru că sunt foarte pretenţioasă cu mine însămi, am tendinţa de a transmite acest sentiment oamenilor din jurul meu, ceea ce este foarte greşit. Aşa că am lucrat mult cu mine şi pentru că simt responsabilitatea afacerii, dar nu doar a afacerii, ci a echipei pe care o conduc. Pentru că sunt responsabilă ca ei să fie bine ca părinţi, ca parteneri. Consider că acest lucru afectează şi societatea. 2.000 de oameni, dacă se duc acasă şi îşi afectează familiile cu o stare de spirit negativă… Prin urmare, simt o responsabilitate uriaşă. Consider că este o onoare şi nu iau această situaţie ca un dat.

Care a fost cel mai frumos moment din carierã?

Aceasta este o întrebare grea. Pentru că sunt atât de multe. O să menţionez una dintre cele mai recente: în urmă cu câteva săptămâni am fost prima organizaţie, prima bancă care a putut să interogheze, să obţină informaţii de la D.E.P.A.B.D. (Evidenţa Populaţiei), şi nu pot exprima în cuvinte ce lucru grozav este acesta. Acest lucru deschide orizonturi largi pentru fintech-uri, pentru instituţii financiare şi bănci. Pentru oricine are interes legitim de a verifica baze de date, de a face viaţa clientului mai uşoară şi de a proteja mai mult clienţii de impostori. Acest proiect mă face să fiu plină de speranţă în ce priveşte potenţialul în colaborarea cu statul, că devenim o naţiune mai digitalizată, iar acest lucru este foarte important. Şi ca să ajungem aici am avut ani de discuţii cu autorităţile, cu legiuitorii, cu autoritatea de protecţie. Şi am fost aleşi să fim în programul pilot trei bănci, pentru că avem acest profil de bancă inovatoare, foarte bună din punct de vedere tehnologic. Aşa cum v-am spus, suntem profesionişti în domeniul banktech, nu suntem profesionişti doar din domeniul bancar. Şi a fost o bucurie atât de mare, nu pentru că am fost primii sau pentru că suntem competitivi cu alte bănci, ci pentru încrederea echipei. În ING nu ne uităm la alţii, ne uităm la propriul nostru drum. Sunt mândră în special pentru cei doi colegi care conduc acest proiect: Ionuţ Stoica (Nic) şi Mădălina Marinescu. Sunt modeşti, foarte deştepţi, foarte muncitori. Îmi place mult să lucrez cu ei (Nic are 45 de ani, Mădălina are 41 de ani, el este tată, ea este mamă), dar si am fost foarte fericită să văd oameni muncitori şi dedicaţi în lumina reflectoarelor. Aşa că sunt atât de mândră că scriu istorie şi că sunt primii pe această piaţă. Acesta a fost cel mai fericit moment al meu din ultimele 12 luni din punct de vedere profesional, pentru că am investit şi în echipă. Este bine că am atins un obiectiv de business, dar nu a contat niciodată cel mai mult să fim primii, a fost vorba de „să facem şi să facem bine”.

Un sfat pentru pe cineva la începutul carierei în domeniul bancar?

Pot generaliza mai mult. Şi asta le spun celor din echipă: am făcut carieră punând întrebări stupide. Aşa că nu-ţi fie teamă să arăţi că nu ştii când nu ştii. Eu sunt persoana căreia, nici acum, nu-i este ruşine să fie într-o întâlnire plină de oameni cu senioritate şi să întrebe „ce înseamnă asta?” Când eram mai tânără, eu eram cea care ridica degetele şi spunea „pot să întreb ceva?”, pentru că îmi doream foarte mult să ştiu, să conectez punctele. Dacă aş veni ignorantă şi aş pleca la fel, n-aş primi nimic.

Şi de ce spun asta? Pentru că unii oameni nu reuşesc niciodată să-şi depăşească ego-ul şi este un exerciţiu constant să-ţi laşi ego-ul puţin deoparte, să arăţă vulnerabilitate şi să înţelegi că nu ai murit punând întrebarea care ar putea fi inteligentă sau uneori stupidă.

Devii mai puternic arătându-ţi vulnerabilitatea. Şi nu o spun într-un mod Brené Brown (profesor, autor şi gazdă de podcast american, cunoscută pentru munca ei despre ruşine, vulnerabilitate şi leadership – n.red.), privesc serios această abordare şi o exersez. Cred că nu sunt specialistul tipic în domeniul financiar, şi nici nu mi-am propus asta. La începutul carierei mele am petrecut mult timp încercând să fiu la fel ca şi ceilalţi din domeniu, iar acest lucru m-a epuizat, şi la un moment dat am renunţat şi mi-am îmbrăţişat autenticitatea. M-am gândit că dacă merge aşa e bine, dacă nu, poate ar trebui să schimb industria. Şi ghiciţi ce? Nu a trebuit să schimb industria. În plus, atunci când eşti tu însuţi, ai o energie uimitoare pentru a te implica în lucruri, pentru că nu îţi cheltui energia încercând să te gândeşti la modul în care te prezinţi. Eşti doar tu şi îţi foloseşti puterea pentru subiect şi nu pentru imagine.

Cum vedeti 2024?

Eu cred că sistemul bancar este foarte solid, matur. După crizele din anii precedenţi, toate economiile şi sistemul bancar sunt mult mai solide, mult mai sănătoase. Nu ştiu ce se întâmplă pe alte continente care ar putea fi mai puţin reglementate, dar cel puţin în Europa suntem foarte reglementaţi. Reglementată într-un mod sănătos, apropo, nu consider că reglementarea este un lucru rău. Nu mi-e frică de sistem.

Ce planuri aveti pentru ING si echipã?

Intenţionăm să lucrăm atât „deasupra nivelului apei”, pentru a livra câteva lucruri noi pentru clienţi, construind ca într-un joc lego, pe conceptul ING Together. Home’Bank pentru toată lumea, aplicaţia care face conexiuni între categoriile de clienţi, cu prietenii lor, conexiuni între familii. Mici comunităţi şi subcomunităţi. Şi, în paralel, lucrăm „sub nivelul apei” pentru a ne asigura că avem întotdeauna cele mai noi tehnologii, pentru a lucra la optimizări şi tehnologii care ne vor face mândri şi ne vor face cel mai bun model de operare pe care îl poate avea o bancă, într-un orizont de 2-3 ani.

Paşi în cariera de bancher

Născută în New York şi crescută în Grecia, Eleni Skoura a obţinut o diplomă în Business Administration, Marketing Management (1999) în cadrul The American College din Grecia, completându-şi apoi studiile cu Visa Business School – Bank Card Business School (2006), IESE Business School – Advanced Leadership Program (Barcelona, Spania, 2017). În perioada 2021-2022 a urmat cursurile Harvard Business School – Advanced Management Program AMP201, în Business Administration şi Management. Din cariera sa, dezvoltată în domeniul bancar, doar primii trei i-a petrecut în Grecia, iar din 2005 profesează în România.

2001 – 2003
(Atena, Grecia) – Sales Supervisor, General Cards S.A./ Societe General

2005 – 2008
Cards Manager, Piraeus Bank Romania

2008 – 2010
Cards Director, Piraeus Bank Romania

2010 – 2012
Retail Director, Piraeus Bank Romania

2012 – 2013
Cards & Marketing Director, Garanti Bank

2013 – 2016
Retail Business Director, Piraeus Bank Romania

2016 – 2018
Board Member / Supervisory Board, Erste Asset Management România

2016 – 2018
Executive Director, Private Individuals Products & Segments Division, BCR

2018 – 2021
Board Member / Supervisory Board, OMNIASIG Vienna Insurance Group

2018 – 2021
Executive Director, Retail Products & Segments Strategy Division, BCR

2021 – prezent
Executive Board Member şi Head of Retail Banking, ING Romania

„Toatã lumea spune cã activitatea bancarã este plictisitoare. Nu! Este cu adevãrat foarte interesantã.”

January 24, 2024
Transformare în HoReCa: asistenţii virtuali din restaurante

Tehnologia inteligenţei artificiale îşi face loc în fiecare industrie, venind să simplifice o serie de activităţi şi procese prin automatizare, iar industria HoReCa nu este nici ea ocolită de aceste noi soluţii menite să crească eficienţa şi productivitatea businessurilor. Start-up-ul TapTasty, desprins din compania 11 Digits din Oradea, care a dezvoltat până acum o serie de soluţii software pentru digitalizarea restaurantelor folosite de circa 100 de jucători din domeniul HoReCa, lucrează la astfel de soluţii.

Noi avem deja implementată, doar trebuie să o integrăm în serviciul nostru, şi partea de comandă sub formă de AI – Natural Language Processing. Pe româneşte spus, în aplicaţii, în kiosk, în comanda vocală inclusiv, poate în viitorul foarte apropiat şi din maşină, vei putea apăsa pe un buton şi să discuţi cu această entitate virtuală ca şi cum ai discuta cu un om. Avantajul este că această entitate virtuală funcţionează după un anumit set de reguli stricte şi nu oboseşte niciodată, poate fi tot timpul amabilă şi vorbeşte chiar şi 70 de limbi, deci va putea să vorbească nativ în toate limbile”, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Adorian Chiorean, CEO şi cofondator al TapTasty.

El a adăugat că tehnologia AI va fi integrată atât în soluţiile de vânzare, cât şi în soluţiile de marketing şi în cele de raportare şi de previziuni. „AI-ul va ajunge să facă analize legate de cum merg lucrurile în businessul restaurantului şi după anumiţi indicatori, cum ar fi prognoza meteo sau dacă sunt evenimente, va putea să îţi spună: «Uite, asta e campania pe care ţi-o sugerez să o faci» sau îţi va spune: «Cam atât vei vinde din produsul acesta». Şi ar putea să-ţi spună inclusiv, bazat pe reţete şi pe tot ce găseşte în sistem, ce comenzi să faci la furnizori – carne, legume etc. Va funcţiona ca şi cum ai avea un asistent foarte potent pentru businessul tău.”

Start-up-ul şi-a propus ca în primele două luni ale acestui an să integreze efectiv tehnologia AI în soluţiile sale. Echipa TapTasty a pornit în urmă cu circa trei ani cu dezvoltarea de aplicaţii mobile pentru restaurante care să le ajute să vândă online, însă treptat a dezvoltat mai multe soluţii pentru digitalizarea industriei HoReCa. „În momentul de faţă avem valenţe în zona de vânzare online – facem aplicaţii de mobil native şi website-uri pentru restaurante şi am început să dezvoltăm şi partea de comandă în locaţie, deci avem valenţe de vânzare şi în locaţie – prin scanarea unui cod QR de la masă şi plasarea unei comenzi. Şi totodată avem şi acele kioskuri pe care le ştim de la McDonald’s, de la KFC, de la Burger King ş.a.m.d. Avem şi noi dezvoltată o astfel de variantă şi chiar folosită de anumiţi clienţi ai noştri. De asemenea, între timp am dezvoltat mai multe variante de marketing, de fidelizare a clienţilor, atât în mediul online, cât şi în mediul offline şi am dezvoltat inclusiv foarte multe integrări. Avem integrări cu 20 de POS-uri în România, avem integrări cu firme de livrare, avem integrări chiar cu Glovo şi urmează să facem şi cu Tazz şi cu Bolt, atât pentru partea de livrare, cât şi pentru partea de inserare de comenzi. Deci practic suntem un serviciu all-in-one de vânzare şi de marketing pentru restaurante”, a explicat Adorian Chiorean.

Start-up-ul local miza pe venituri anuale recurente în valoare de circa 200.000 de euro la final de 2023, în creştere cu 40-50% comparativ cu nivelul din 2022, în condiţiile în care portofoliul său se îndreaptă către 100 de clienţi. Printre clienţii TapTasty se numără o serie de restaurante şi lanţuri de fast-food cunoscute precum Nuba, Tucano Coffee, Il Calcio, Piaţa9 din Oradea, Dristor Kebab şi Shaormeria Băneasa. „Noi am trecut până acum de 10 milioane de euro ca sumă generată pentru partenerii noştri în cei trei ani de când am semnat cu primul client. În sistem se plasează câteva zeci de mii de comenzi lunar pentru ei. Am reuşit să creştem recurenţa comenzilor pentru ei, pentru că asta e ceea ce facem noi foarte bine, prin strategiile şi prin funcţionalităţile pe care noi le oferim în sistem. Dacă, de exemplu, agregatorii, precum Glovo, Tazz ş.a.m.d., aduc tot timpul clienţi noi, noi fidelizăm clienţii“, a precizat Adorian Chiorean. Proiectul a luat naştere în 2020, dezvoltându-se ca un produs propriu în cadrul companiei 11 Digits din Oradea, iar ulterior soluţiile TapTasty au fost încorporate într-o firmă separată care a primit în 2023 şi prima investiţie în valoare de 70.000 de euro. „În 2023 am reuşit să ridicăm o rundă de finanţare din partea unui angel investor. Practic noi am dorit ca acest angel investor să fie membru în boardul nostru, dar el a zis de ce să nu şi investească. Este vorba despre Alin Mercheş. El are deja experienţă în antreprenoriat, având la activ trei exituri în zona de tech“, a punctat el. Modelul de business al TapTasty presupune plata unui abonament lunar de 99 de euro sau de 199 de euro, acesta din urmă incluzând toate serviciile şi funcţionalităţile dezvoltate până acum de start-up.

Rubrica „Start-up Pitch”

Invitat: Diana Ceresmis, fondatoare şi CEO al UpHave

Ce face? A dezvoltat o platformă de tip marketplace unde magazinele de fashion vintage şi second-hand îşi pot pune la vânzare articolele. Platforma a fost lansată sub formă de MVP (minimum viable product) în cursul anului 2023, iar în prezent înregistrează între 35.000 şi 40.000 de produse de la 10-12 magazine de articole fashion second-hand.

„În prezent, avem un trafic generat de 5.000 de utilizatori şi ne aşteptăm să avem cu adevărat boom de trafic şi de vânzări în momentul în care vom implementa partea de marketplace – momentan este în dezvoltare. Sperăm să ajungem la 10.000 de plătitori până la jumătatea anului 2024. În prezent, coşul mediu ajunge la valoarea de 40 de euro per comandă.“

Rubrica „Start-up Update”

1. Invitat: Alina Mitrică, director comercial Retargeting.biz – o platformă de marketing automatizat all-in-one pentru magazinele online.

Ce e nou? Compania locală Retargeting.biz va încheia anul acesta cu o cifră de afaceri relativ constantă – 10 mil. lei, dar cu o rată de profit mai mare, de circa 6,5% – 7%, în condiţiile în care în ultimii doi ani, businessul s-a orientat către atragerea de clienţi medii şi mari, schimbându-şi strategia de afaceri. La finalul lui 2021, Retargeting.biz a relansat platforma sa de marketing automatizat în urma unei investiţii de circa 3 milioane de euro, iar de atunci s-a concentrat pe magazine online medii – cu un trafic de peste 40.000 – 50.000 de vizite pe lună, şi mari – cu un trafic de sute de mii de vizite pe lună sau chiar un milion.

„Toată piaţa a avut creştere de preţuri, piaţa în sine, inflaţia în ultimii doi ani a fost crescută, însă noi am reuşit ca în ultimii doi ani să nu avem nicio ajustare a preţurilor ca să nu îngreunăm viaţa şi oricum destul de dificilă a clienţilor. Practic, schimbând structura portofoliului, am reuşit să ne păstrăm aceeaşi rată de profit şi chiar să creştem un pic şi să avem un an cât se poate de bun, având în vedere contextul care a fost mai delicat anul acesta pentru toată industria.“

2. Invitat: Adorian Chiorean, CEO şi cofondator al TapTasty – soluţii software pentru digitalizarea restaurantelor.

Ce e nou? Start-up-ul local estimează că va încheia anul acesta cu venituri anuale recurente în valoare de circa 200.000 de euro, în creştere cu 40-50% comparativ cu nivelul din 2022, în condiţiile în care portofoliul său se îndreaptă către 100 de clienţi. Printre clienţii TapTasty se numără o serie de restaurante şi lanţuri de fast-food cunoscute precum Nuba, Tucano Coffee, Il Calcio, Piaţa9 din Oradea, Dristor Kebab şi Shaormeria Băneasa.

Rubrica „Start-up Boost”

Invitaţi: Flavia Husar şi Daniel Rosner, cofondatori ai Innovation Labs şi Dan Călugăreanu, partener Early Game Ventures

Parteneriat între Early Game Ventures şi Innovation Labs

Daniel Rosner: „Innovation Labs a pornit în 2013 ca primul program de accelerare pentru start-up-uri tehnice din mediul universitar din România şi am avut de-a lungul timpului mai multe premiere. Acum suntem bucuroşi ca pentru ediţia 2024 să fim iarăşi primii în ecosistem, să fim primul program de preaccelerare pentru start-up-uri tehnice ce va încheia cohorta 2024 cu o investiţie semnificativă. Vorbim de o investiţie de 500.000 euro din partea Early Game Ventures, o premieră pentru ecosistemul românesc de start-up-uri tech în care avem numeroase oportunităţi, dar şi numeroase provocări, una dintre ele fiind cum finanţăm start-up-urile care au potenţial foarte mare, dar sunt la început de drum.“

Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
www.zf.ro/zf-it-generation

ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

January 18, 2024
Bursă: Compania de inginerie şi tehnologie Simtel Team cooptează trei executivi la conducerea departamentelor operaţionale, de vânzări şi marketing

Simtel Team (BVB: SMTL), companie românească de inginerie şi tehnologie listată pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti şi jucător în domeniul energiei regenerabile, anunţă cooptarea a trei executivi la conducerea departamentelor operaţionale, de vânzări şi marketing.

Astfel, Robert Lucian Dragotoiu a fost numit Director de Operaţiuni Inginerie şi Implementare, Florin Alpopi a fost numit Director de Vânzări, iar Ana Maria Mihăilescu a fost numită Director de Marketing.

În plus, în cadrul grupului au avut loc şi două promovări, Ana Nedea fiind numită Director de Strategie şi Dezvoltare de business şi PMO, în timp ce Alina Vilău preia funcţia de Director de Inovare şi Digitalizare.

„Schimbările strategice în cadrul echipei noastre de conducere reprezintă un pas crucial pentru Simtel în drumul nostru de a ne consolida rolul de lider în domeniul energiei regenerabile în România”, spune Mihai Tudor, CEO Simtel.

Robert Lucian Dragotoiu este un executiv cu peste 20 de ani de experienţă în implementarea şi coordonarea de proiecte diverse în companii naţionale şi internaţionale din sectoare precum energie, petrol şi gaze, utilităţi şi industria farmaceutică. Înainte de a se alătura Simtel, Robert Lucian Dragotoiu a deţinut diferite roluri de conducere în companii precum, Intec Energy Solutions, AECOM România, Honeywell, OMV Petrom sau Rompetrol. În cadrul Simtel, Robert Lucian Dragotoiu va fi responsabil de coordonarea tuturor operaţiunilor legate de proiectele de implementare şi inginerie.

Florin Alpopi, noul Director de Vânzări, deţine o experienţă de peste 20 de ani în business management, strategii şi dezvoltare de business, precum şi management de portofoliu. Florin Alpopi a activat timp de 18 ani în Canada, unde a dezvoltat afacerile unor companii din domenii diverse, precum construcţii, energie şi aviaţie. Printre acestea se numără Lafarge, TransAlta, North American Construction Group, Shell şi Westjet. Anterior Simtel, Florin Alpopi a deţinut funcţia de Director de Vânzări şi Marketing în cadrul Altur S.A. În cadrul Simtel, acesta va coordona activitatea comercială la nivel de grup.

Ana Maria Mihăilescu este un executiv cu peste 20 de ani de experienţă în coordonarea activităţilor de marketing şi comunicare în companii multinaţionale din sectorul financiar-bancar şi start-up-uri de tehnologie. De-a lungul carierei sale profesionale, Ana-Maria Mihăilescu a coordonat activitatea de marketing şi comunicare în companii precum BRD Groupe Société Générale, Raiffeisen Bank, Up România. Înainte de a se alătura Simtel, Ana Maria Mihăilescu a condus departamentul de Marketing şi Comunicare al start-up-ului de tehnologie din domeniul medical, Beesers.

În ceea ce priveşte promovările, noul Director de Strategie şi Dezvoltare, Ana Nedea, activează în cadrul Simtel de peste 11 ani, perioadă în care a construit departamentul de energie al companiei şi a transformat Simtel în opţiunea numărul unu în România pentru investitorii în energie verde. În noua sa poziţie, Ana Nedea va fi responsabilă de extinderea şi consolidarea parteneriatelor existente şi atragerea de noi clienţi în portofoliul companiei, precum şi lansarea de noi linii de business care vor completa ecosistemul Simtel.

Alina Vilău, care preia funcţia de Director de Inovare şi Digitalizare, activează în cadrul Simtel de peste 15 ani, perioadă în care a fost implicată în gestionarea şi asigurarea implementării cu succes a proiectelor de telecomunicaţii ale companiei în toate etapele aferente dezvoltării acestora. În noua sa poziţie, Alina Vilău va fi responsabilă de analiza tehnologiilor prezente şi a tendinţelor din piaţa de profil, pentru a propune soluţii inovatoare care vor automatiza şi digitaliza activitatea la nivel de grup, în vederea eficientizării operaţiunilor şi creşterea performanţei şi a calităţii serviciilor furnizate de Simtel.

Totodată, Bogdan Lebu a fost numit Director de Marketing la nivelul companiilor de tehnologie din portofoliul Simtel – ANT Energy, Custom Soft Solutions (CSS) şi Agora Robotics. Acesta va fi responsabil de elaborarea şi implementarea strategiilor de marketing pentru cele trei companii. Bogdan Lebu are peste 20 de ani de experienţă în marketing, dezvoltarea afacerilor, strategie, operaţiuni cu clienţi şi management CX dobândită în companii din sectoare diverse, precum Orange, Baxi, I.D. Sarrieri, Fortuna şi Creatopy.

Simtel este listată pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti din iulie 2021, iar în prezent, are o capitalizare de piaţă de aproximativ 450 de milioane de lei. Compania furnizează servicii de operare şi mentenanţă pentru parcuri fotovoltaice care însumează peste 275 MWp instalaţi şi produc anual 352.000 de MWh, corespondentul consumului a 106.000 de locuinţe într-un an.

January 18, 2024
Un nou val de concedieri face ravagii în multinaţionale

Giganţii din industria de tehnologie continuă să fie sub presiunea de a reduce costurile astfel că încep anul 2024 cu noi runde de concedieri, scrie presa americană.

Gigantul Google a concediat peste 1.000 de oameni, cea mai mare restructurare iniţiată în ultimul an, restructurarea vizând mai multe echipe – de la cele care gestionează produse precum Pixel, Nest sau Fitbit până la cele de inginerie din jurul unor produse precum Google Assistant, scriu The New York Times, The Information şi The Verge.

De asemenea, conform The Information, Google intenţionează să reorganizeze o mare parte a diviziei sale de vânzări de publicitate, care numără 30.000 de persoane, conform unor surse citate de The Information, provocând anxietate că unele departamente se vor confrunta cu reduceri de locuri de muncă.

Reorganizarea vine în contextul în care Google se bazează tot mai mult pe tehnici de învăţare automată pentru a ajuta clienţii să cumpere şi mai multe reclame pe motorul său de căutare, YouTube şi alte servicii. Google oferă astfel de unelte – care sugerează şi creează automat noi reclame – de ani de zile. Şi producătorul de jocuri video Unity Software are în plan să renunţe la 1.800 de oameni, circa 25% din forţa sa de muncă, cea mai mare operaţiune de acest tip din istoria firmei.

Şi gigantul Xerox a anunţat că va concedia 15% din forţa sa de muncă globală ca parte a unui plan de a implementa o nouă structură organizaţională şi un nou model operaţional. Xerox avea circa 20.500 de angajaţi la finele anului 2022, conform CNBC.

January 15, 2024