“Ce ar fi cel mai simplu pentru noi: să alegem dintr-un munte de haine sau să căutăm produse de serie mică?“, întreabă retoric Alexandra Andriescu, fondatorul Maison Chouchou, un atelier de design care mizează pe vânzarea de produse unicat, de producţie redusă, cu un impact mic asupra mediului, realizate la comandă şi personalizate. Afacerea este formată în prezent dintr-un mic atelier de producţie în Iaşi (la care se adaugă colaborările cu alte ateliere) şi două magazine online, unul pentru piaţa locală, iar altul destinat pieţei din Germania (administrat de doi colaboratori ai antreprenoarei).
Anul trecut, după aproximativ trei ani de funcţionare, Maison Chochou a înregistrat vânzări aproximative de 60.000 de euro, iar pentru 2018, antreprenoarea şi-a fixat ca obiectiv dublarea cifrei de afaceri.
Alexandra Andriescu îşi descrie parcursul educaţional ca fiind unul atipic: a început să studieze la Universitatea de Arte George Enescu din Iaşi, iar după primul an a ales să experimenteze o altă formă de cunoaştere şi aprofundare a artei vizuale, astfel că a plecat în Spania cu o bursă. După cele câteva luni petrecute în Spania, a decis să continue studiile în Iaşi în paralel cu o altă facultate, École Européenne Supérieure d’Art de Bretagne – Rennes din Franţa.
S-a regăsit în situaţia de a studia concomitent pentru ambele facultăţi; avea examene atât în România cât şi în Franţa şi îşi aminteşte ca fiind permanent pe drum. ”Pe lângă studii, expoziţii de pictură sau desen, la sfârşitul orelor fugeam direct la restaurantul unde lucram până târziu în noapte pentru a putea susţine acest parcurs“, povesteşte tânăra. A continuat cu o specializare în pedagogia artei la Université Rennes 2 – Arts, Lettres et Communication, Rennes, unde a şi profesat ca asistent universitar. După ce a obţinut două licenţe în artele vizuale (domeniu ce implică pictura, video, fotografia şi designul), a urmat masterul la École Européenne Supérieure d’Art de Bretagne – Rennes, tot în arte vizuale.
Decizia de a începe o afacere la Iaşi, în defavoarea unei cariere internaţionale, a venit în perioada unei vacanţe, în 2013. ”A fost momentul cheie în care căutările începeau să se clarifice şi drumurile să se unifice“, descrie ea gândurile de atunci. Povesteşte că în Franţa se afla la un pas de titularizare, iar totul părea să evolueze înspre un parcurs sigur, în rolul de profesor, însă România i-a reamintit cum este să fii din nou acasă şi a recucerit-o. ”România este o piaţă tânără, în formare, cu foarte mult potenţial, iar eu am preferat să-mi pun în aplicare visul aici, acasă.“ A investit astfel în businessul de design 10.000 de euro, fonduri proprii, direcţionate înspre tehnologizarea şi utilarea atelierului de creaţie, dar şi în promovarea în mediul online.
O parte din producţie o realizează în prezent atelierul propriu, iar pentru a mări volumul externalizează în mai multe ateliere locale. Astfel, Maison Chouchu înregistrează în atelier aproximativ 50 de comenzi pe lună, iar prin externalizare producţia ajunge la aproximativ 100 de articole. Numărul acestora variază de la o lună la alta şi de la un sezon la altul. Preţurile produselor pornesc de la 450 de lei şi se încadrează, potrivit Alexandrei Andriescu, într-un buget mediu. Tânăra spune că până în prezent, investiţia iniţială s-a amortizat, însă ”într-un asemenea business investiţiile sunt permanente: de la a cumpăra noi maşini care să ducă la realizarea unor creaţii mai complexe, până la materia primă“.
Principalul canal de vânzare este mediul online, astfel că s-au extins şi către ţările germanice din Europa; anul trecut a lansat împreună cu doi colaboratori platforma online din Germania.
Strategia principală a fost promovarea coerentă la nivel internaţional, adaptând comunicarea la limba şi specificul pieţelor vorbitoare de germană. ”Berlinul este o capitală în plină dezvoltare socială, economică, de afaceri, artistică. |n tot acest boom, un aspect predomină însă foarte puternic stilul de viaţă «slow» şi «echitabil». Există o conştiinţă «green» foarte puternică la nivel local şi naţional, după renumita lor chibzuinţă şi conştiinciozitate, nemţii sunt interesaţi de un consum cât mai sustenibil.“ |n acest context, ideea de a cumpăra produse unicat, de producţie redusă, cu un impact mic asupra mediului, realizate la comandă şi personalizate, este mai mult decât binevenită în rândul germanilor. ”Considerând ca toate aceste calităţi premium vin la preţuri extrem de avantajoase pentru piaţe ca Germania, Austria şi Elveţia, suntem convinşi că brandul Maison Chouchou îşi va găsi cu uşurinţă propria nişă pe piaţa în cele trei ţări europene.“ Colaborează însă şi cu diverse magazine din Bucureşti şi Paris. |n ceea ce priveşte profilul clientelor cărora li se adresează, spune că acesta este reprezentat de femeia activă, ”indiferent că este vorba despre o tânără la începutul carierei sau o femeie cu experienţa reuşitelor şi eforturilor sale“.
Alexandra Andriescu descrie conceptul de slow-fashion, pe baza căruia şi-a construit afacerea, drept un fenomen care ar putea deveni revoluţia unui stil de viaţă, în contextul unei ere în care, spune ea, consumerismul a depăşit limitele. ”Sunt de părere că noţiunea de achiziţie îţi atribuie responsabilitate faţă de parcursul acelui produs. Consider că trebuie să cumpărăm la fel de conştiincios cum votăm.“ În opinia sa, fenomenul de slow-fashion este o manieră de recâştigare a încrederii în formele proprii deoarece se opune standardizării, consumatorul recăpătându-şi unicitatea, descrie Alexandra Andriescu viziunea sa asupra conceptului. Ea a observat că şi pe piaţa locală există o categorie interesată de ”creaţiile de designer“, de autenticitate şi diversitate, o categorie din care spune că produsele Maison Chouchou fac parte. |n schimb, observă că o mare parte din românce se raportează la brandurile mondiale fără să ţină cont de parcursul acelor produse (spre exemplu, calitatea materialului, condiţiile de lucru etc.)
Andriescu este de părere că, printr-un stil de cumpărare responsabil, consumatorul îşi redescoperă sensul critic şi conştientizează că atitudinea lui poate avea un impact social şi economic – ”Suntem ceea ce purtăm“. Antreprenoarea a observat din ce în ce mai mult dorinţa de a reveni la sursa elementelor de bază, la o producţie mai mică/medie şi la un consum controlat şi gândit. ”Reanalizăm modul în care consumăm, pentru a promova achiziţiile durabile şi relevante.“ În timpul perioadei petrecute în Franţa, a observat că francezii îşi acordă timp înainte de a achiziţiona un produs, iar această abordare amplifică plăcerea şi le confirmă bucuria de a avea acel produs, oricare ar fi el. ”Timpul este un lux, iar asocierea acestuia cu fabricarea personalizată a unui produs te fac să preţuieşti şi mai mult produsul respectiv.“
De aceea, ea şi-a propus să asigure o transparenţă totală asupra procesului de producţie: consumatorii au acces în atelierul de creaţie şi producţie, de pildă; a observat că tot mai mulţi clienţi sunt din ce în ce mai interesaţi să înţeleagă provenienţa produsului, povestea din spatele acestuia, nivelul de implicare, oamenii care au contribuit la realizarea acestuia, precum şi etapele de fabricaţie.
Spune că provocarea cea mai mare în dezvoltarea businessului se leagă de expunere. ”Suntem vizibili în online, la târguri şi în magazine. Nu toate canalele funcţionează pentru noi. Cea mai importantă formă de pătrundere pe piaţa românească a fost recomandarea, confruntarea directă a clientului cu produsul nostru.“ O altă mare provocare în ultimii ani se leagă, potrivit antreprenoarei, de a fenomenul de fast-fashion, care a luat amploare prin brandurile mass-market.
În ceea ce priveşte obiectivele de dezvoltare a afacerii, unul dintre acestea se leagă de alinierea la standardele internaţionale prin dezvoltarea unui centru de creaţie vestimentară şi design, cu comercializarea produselor atât în magazine proprii cât şi în mediul online, care să satisfacă o clientelă cât mai variată.
În acest sens, Alexandra Andriescu spune că strategia imediată vizează extinderea atelierelor de creaţie pentru a determina creşterea în competitivitate, creşterea producţiei, diversificarea produselor (prin dezvoltarea de articole vestimentare pentru bărbaţi şi copii), creşterea vânzărilor şi atragerea unei clientele cât mai variate la nivel naţional, dar şi internaţional. ”Îmi doresc să transform Maison Chouchou într-un hub creativ în domeniul designului vestimentar şi artistic prin atragerea altor antreprenori din regiunea Moldovei care realizează obiecte vestimentare, accesorii, produse de serie mică, unicat, pentru un public cât mai divers.“
Pentru viitor, şi-a mai propus ca Maison Chouchou să se vândă în cât mai multe locaţii din ţară dar şi din afara graniţelor, să deschidă un magazin în Bucureşti în aproximativ doi ani, să demareze colaborarea cu diverşi investitori, pentru realizarea unei fabrici de producţie cu departamente specializate pentru fiecare activitate.
