Tag: stare

  • 10 semne clare care îţi confirmă că maşina pe care o iei e o ţeapă. Cum recunoşti piesele care-şi spun vârsta

    Cum afli dacă spune adevărul? Chiar dacă te duci în service, poate că oamenii pe care îi mandatezi să-ţi confirme ce ţi-a spus vânzătorul, nu sunt atât de atenţi sau responsabili. Poţi să-ţi dai seama dacă eşti minţit în funcţie de starea anumitor piese şi subansamble la kilometrii pe care îi are maşina. De pildă, amortizoarele care nu mai sunt originale tradează vârsta de peste 150.000 de km pe care o are maşina.

    IATĂ AICI CELELALTE 9 SEMNE CARE-ŢI CONFIRMĂ CĂ MAŞINA ARE KILOMETRAJUL DAT ÎNAPOI

  • Bulgarii râd de turiştii români. Ce au fost în stare să spună despre noi

     
    Ca şi noi, bulgarii au moştenit o infrastructură rutieră care acum nu se mai adaptează cerinţelor numărului mare de turişti.
     
    ”Problema pentru noi în legătură cu românii este că vin cu maşina în staţiunile noastre de pe litoral, în condiţiile în care acestea au fost construite pentru un turism făcut cu avionul. Iar acum, cu valurile de români care ne vizitează în fiecare an, noi nu suntem pregătiţi să îi întâmpinăm. Avem planuri în acest domeniu pentru construirea unor parcări mai mari şi mai multe”, a declarat pentru Libertatea, Tihomir Patarinski, manager al Centrului de Informare Turistică al Primăriei Varna,scrie libertatea.ro
  • Bulgarii râd de turiştii români. Ce au fost în stare să spună despre noi

     
    Ca şi noi, bulgarii au moştenit o infrastructură rutieră care acum nu se mai adaptează cerinţelor numărului mare de turişti.
     
    ”Problema pentru noi în legătură cu românii este că vin cu maşina în staţiunile noastre de pe litoral, în condiţiile în care acestea au fost construite pentru un turism făcut cu avionul. Iar acum, cu valurile de români care ne vizitează în fiecare an, noi nu suntem pregătiţi să îi întâmpinăm. Avem planuri în acest domeniu pentru construirea unor parcări mai mari şi mai multe”, a declarat pentru Libertatea, Tihomir Patarinski, manager al Centrului de Informare Turistică al Primăriei Varna,scrie libertatea.ro
  • Secretele celui mai sănătos stil de viaţă din lume în 2017. Top 5 ţări în care să trăieşti

    “Cizma” Europei, înconjurată de cinci mări, este ţara cu cei mai sănătoşi oameni de pe Pământ. 163 de state au fost analizate de cei de la Bloomberg, iar concluzia a fost că un copil născut în Italia are cele mai mari şanse să ajungă octogenar.

    Un factor major care contribuie la starea excelentă de sănătate a locuitorilor acestei ţări este dieta.

    Care sunt secretele celui mai sănătos stil de viaţă din lume aflaţi pe www.gustarte.ro.

  • CEO ING Bank despre Darea în plată: Este foarte periculos că astfel de lucruri se pot întâmpla

    “Darea în plată este mai mult sau mai puţin consituţională şi a creat o stare de incertitudine în piaţă. Pentru noi a fost un impact marginal, circa 30-40 de cazuri, pe care le-am discutat cu clienţii noştri pentru a le rezolva. Este foarte periculos că astfel de lucruri se pot întâmpla”, a declarat miercuri Michal Szczurek, CEO ING Bank România.

    În ceea ce priveşte “Prima Casă” reprezentantul băncii a spus că banca a început târziu acest program. “Nu suntem dependenţi de acest program. Sigur, clienţii întreabă despre Prima Casă”.

    În cadrul acestui program ING Bank are o cotă de piaţă de 8%.

  • Suma fabuloasă pe care o cheltuieşte pe lună unul dintre cei mai cunoscuţi actori din lume

    Aceştia pretind că actorul a cheltuit sume precum 75 de milioane de dolari pe cele 14 case, 18 milioane de dolari pe un iaht sau 4 milioane de dolari pe o casă de discuri falimentară. „Deep este vinovat integral pentru haosul pe care îl trăieşte din punct de vedere financiar”, afirmă aceştia. „A refuzat să trăiască conform veniturilor sale şi avertismentelor repetate cu privire la starea sa financiară”, spun consultanţii care, la rândul lor, l-au dat în judecată pe Johnny Deep.

    Aceştia îl acuză că a cheltuit, în ciuda avertismentelor lor, sume precum: 300.000 de dolari pe lună pentru personalul de 40 de oameni, 200.00 de dolari pe lună pe avioane private, 150.000 de dolari pe lună pentru securitate non-stop sau 30.00 de dolari pe lună pe achiziţionarea sau importul de vinuri. De asemenea, a avut nevoie de 12 unităţi de depozitare pentru colecţia sa memorabilă de la Hollywood.

    Luna trecută, Deep şi-a acuzat grupul de administrare fiscală că îi datorează 25 de milioane de dolari. Printre capetele de acuzare se numără şi faptul că aceştia nu i-au depus impozitele la timp, fapt ce îl costă acum 5,7 milioane de dolari penalizări.

     

  • Donald Trump bifează majoritatea caracteristicilor unor boli mintale, ceea ce îl face incapabil să fie preşedinte. Diagnosticul psihologilor: “Narcisism malign”

    Psihologii americani sunt îngrijoraţi cu privire la starea mentală a noului preşedinte ales al SUA, Donald Trump. Ei au făcut publice diagnostice despre Trump care indică nu numai că este incapabil să îndeplinească responsabilităţile pe care le are, ci şi că starea lui nu îi permite să distingă între ceea ce e real şi ceea ce e fantezie, scrie The Independent.

    Psihologul John D. Gartner spune că Donald Trump “este bolnav din punct de vedere mental, iar temperamentul său nu îi permite să fie preşedinte”. El crede că Trump prezintă semne cum că suferă de “narcisism malign” ceea ce este definit în Dicţionarului Psihiatric Campbell drept un mix între narcisism, tulburări de personalitate antisocială, agresivitate şi aspecte sadice.

    Pentru o perioadă lungă de timp a fost ilegal ca psihologii să facă analize despre oamenii publici şi să vorbească cu jurnaliştii despre descoperirile lor. Dar cum această regulă s-a schimbat, experţii în sănătatea mentală au început să vorbesc despre starea lui Trump.

    Unul dintre cele mai comune diagnostice ale lui Trump date de psihologi este narcisismul. “Narcisismul îi afectează capacitatea de a vedea realitatea astfel încât să nu poţi să foloseşti logica pentru a convinge pe cineva cu aceste caracteristici”, spune psihologul Julie Futrell pentru NY Dailz News, citat de The Independent.

    De asemenea, în luna decembrie, trei profesori de psihiatrie i-au scris lui Barack Obama, exprimându-şi îngrijorările grave asupra stabilităţii mentale ale lui Donald Trump.
     
  • Donald Trump bifează majoritatea caracteristicilor unor boli mintale, ceea ce îl face incapabil să fie preşedinte. Diagnosticul psihologilor: “Narcisism malign”

    Psihologii americani sunt îngrijoraţi cu privire la starea mentală a noului preşedinte ales al SUA, Donald Trump. Ei au făcut publice diagnostice despre Trump care indică nu numai că este incapabil să îndeplinească responsabilităţile pe care le are, ci şi că starea lui nu îi permite să distingă între ceea ce e real şi ceea ce e fantezie, scrie The Independent.

    Psihologul John D. Gartner spune că Donald Trump “este bolnav din punct de vedere mental, iar temperamentul său nu îi permite să fie preşedinte”. El crede că Trump prezintă semne cum că suferă de “narcisism malign” ceea ce este definit în Dicţionarului Psihiatric Campbell drept un mix între narcisism, tulburări de personalitate antisocială, agresivitate şi aspecte sadice.

    Pentru o perioadă lungă de timp a fost ilegal ca psihologii să facă analize despre oamenii publici şi să vorbească cu jurnaliştii despre descoperirile lor. Dar cum această regulă s-a schimbat, experţii în sănătatea mentală au început să vorbesc despre starea lui Trump.

    Unul dintre cele mai comune diagnostice ale lui Trump date de psihologi este narcisismul. “Narcisismul îi afectează capacitatea de a vedea realitatea astfel încât să nu poţi să foloseşti logica pentru a convinge pe cineva cu aceste caracteristici”, spune psihologul Julie Futrell pentru NY Dailz News, citat de The Independent.

    De asemenea, în luna decembrie, trei profesori de psihiatrie i-au scris lui Barack Obama, exprimându-şi îngrijorările grave asupra stabilităţii mentale ale lui Donald Trump.
     
  • Video “Tinereţea e o stare de spirit, dar bătrâneţea ce o fi?”. Are 90 de ani şi e campioană mondială de veterani la 10 km marş

    La sfârşitul lunii octombrie, în Perth, Australia, Elena Pagu reuşea să câştige medalia de aur în proba de 5 şi 10 km marş. Nu sunt singurele medalii. Doamna Pagu are distincţii ce datează şi din 1991, dar şi mai îndepărtate. Le ţine pe toate expuse în holul casei sale, pe rafturi. În vitrina din sufragerie strălucesc în lumina soarelui o mulţime de trofee. Are pe măsuţa dintre fotolii, acoperită cu milieuri, cartea “Născuţi pentru a alerga”, de Christopher McDougall. Titlu parcă inspirat din povestea doamnei de 90 de ani. De-a lungul discuţiei pe care Elena Pagu a purtat-o cu ProSport, aceasta ne-a dezvăluit că toate întâmplările din viaţă au direcţionat-o către mişcare, că s-a apucat de alergat cu puţin timp înainte de a ieşi la pensie, încercând să scape de o depresie, dar şi că pentru un vârstnic este esenţial să aibă mereu ţeluri de atins. O poveste de viaţă impresionantă, plină de dinamism. Începem interviul.

    Pe aleile unui parc din cartierul bucureştean Vitan, Elena Pagu ne demonstrează, după cum chiar ea susţine, că se poate trăi foarte bine şi la 90 de ani, fără medicamente. Mai mult de atât. Se poate chiar face sport, dar nu oricum, ci câştigănd medalii de aur. Într-una dintre cele mai tehnice probe ale atletismului: marşul.  La sfârşitul lunii octombrie, în Perth, Australia, Elena Pagu reuşea să câştige medalia de aur în proba de 5 şi 10 km marş. Nu sunt singurele medalii. Doamna Pagu are distincţii ce datează şi din 1991, dar şi mai îndepărtate. Le ţine pe toate expuse în holul casei sale, pe rafturi. În vitrina din sufragerie strălucesc în lumina soarelui o mulţime de trofee. Are pe măsuţa dintre fotolii, acoperită cu milieuri, cartea “Născuţi pentru a alerga”, de Christopher McDougall. Titlu parcă inspirat din povestea doamnei de 90 de ani. De-a lungul discuţiei pe care Elena Pagu a purtat-o cu ProSport, aceasta ne-a dezvăluit că toate întâmplările din viaţă au direcţionat-o către mişcare, că s-a apucat de alergat cu puţin timp înainte de a ieşi la pensie, încercând să scape de o depresie, dar şi că pentru un vârstnic este esenţial să aibă mereu ţeluri de atins. O poveste de viaţă impresionantă, plină de dinamism. Începem interviul

    Ce a fost mai obositor, drumul până în Australia sau cursa propriu-zisă?
    Drumul este destul de lung. 18 ore, cu escală. Noutatea lumii de acolo, a oraşului, a condiţiilor de desfăşurare şi de trai al cetăţenilor cărora li s-a oferit un anumit spaţiu mai generos în amplasarea locuinţelor lor. O stare psihică şi o notă de bonomie a australienilor… N-am întâlnit cât am călătorit. Un zâmbet valoarează foarte mult. Am fost cam singura dintre cele mai vârstnice, pentru ei asta fiind o notă foarte preţioasă. La noi, această tradiţie de mişcare, de alergare, de deplasare şi efort de acest gen… Tradiţia asta la noi este mai nouă. De asta, după competiţiile pe care le aveam, în momentul când vedeau vârsta pe care o am, se adunau în jurul meu şi mă felicitau, mă îmbrăţisau, stăteau la rând să mă fotografieze. A fost ceva nou!

    Ce v-a impresionat?
    Organizarea şi exigenţa cu care s-au desfăşurat aceste probe, toate probele disciplinei de atletism au fost urmărite şi pretinse cu o exigenţă foarte mare. Ajungi acolo de peste ţări şi mări şi te trezeşti că la a treia avertizare te scoate în afara pistei de concurs. Sunt amabili, cumsecade, drăguţi, generoşi, primitori, dar până la perfecţiunea executării probei. Pentru mine Australia a fost cu totul ceva nou. Am fost în foarte multe oraşe de pe glob, dar aşa o grandoare, aşa o masivitate a tot ce este oferit pentru cetăţean…. Poate că n-am remarcat eu, cine ştie. Mi-am făcut proba ca de fiecare dată. Cu un antrenament susţinut. Cu patru luni înainte am început mai frecvent să fac. O zi da, una nu. Fac într-o zi trei kilometri, într-o zi opt. în altă zi cinci. Mai ajungeam şi la zece kilometri. Ăsta era un antrenament mai rar, cam la două săptămâni. Bineînţeles, de fiecare dată, un om de 90 de ani şi peste, când pleacă la un antrenament trebuie să facă un efort.

    În cât timp aţi terminat cursa şi câţi concurenţi au fost în total?
    Cursa mea a durat… Cursa de 10 km a fost de o oră şi 31 de minute, cu opt minute mai puţin faţă de recordul anterior. Nu m-am silit foarte tare pentru că am avut nişte emoţii foarte mari şi m-am temut de o descalificare. Foarte curios, aici în ţară am avut timpi mai buni, nu ştiu ce a contribuit. Am scos 44 de minute. În alt concurs balcanic am scos numai 43. Recent. Nu ştiu… N-am fost la cea mai înaltă cotă a mea acolo. Nu am fost, dar asta a fost. Am făcut ceea ce am făcut. N-am fost foarte încântată de rezultat, dar totuşi am fost foarte apreciată şi felicitată. Un fel de răsfăţ care se oferă câştigătorilor.

    INTERVIUL INTEGRAL ÎN PROSPORT

  • Ce spune utilizarea excesivă a reţelelor sociale despre utilizatori

    Prea mult Facebook de Crăciun, toate acele familii “perfecte” şi fotografiile de vacanţă. Care-i percepţia userului? Este posibil ca userii care navighează în exces pe social media de sărbători să devină mai degrabă nefericiţi, decât să se transpună într-o stare emoţională potrivită sărbătorilor.

    Un studiu realizat de Universitatea din Copenhaga sugerează că utilizarea excesivă a reţelelor de socializare poate genera sentimente de invidie. Studiul avertizează în special despre impactul negativ al navigării pe internet “din umbră” pe social media, fără conectarea cu persoane reale.

    Cercetarea sociologică a fost realizată pe 1,300 de participanţi, majoritar femei, şi afirmă că “utilizarea regulată a reţelelor sociale, cum ar fi Facebook, poate afecta negativ starea emoţională, bunăstarea şi satisfacţia cu privire la propria viaţă”. Cercetatorii avertizează şi în privinţa “deteriorării dispoziţiei”, atunci când un user petrece prea mult timp uitându-se la poveştile şi fotografiile postate pe reţelele sociale de alţi oameni. Se induc astfel “comparaţiile sociale nerealiste”.