BusinessMagazin

Tag: sport

  • S-a dezlănţuit Sorana! “România nu stă în Simona Halep. Avem destule jucătoare, ar trebui să jucăm cu echipa pe care o avem”. Declaraţie dură spre şefii sportului de la noi

    Sfert-finalista de la Roland Garros 2000 susţine că prima reprezentativă întruneşte toate calităţile pentru a se lupta de la egal la egal cu puterile lumii şi consideră că naţionala se poate exprima la un înalt nivel şi fără Simona Halep. Numărul 2 WTA nu va juca în oraşul de pe malul Someşului întrucât se recuperează după accidentarea de la Melbourne, unde a pierdut finala cu Caroline Wozniacki.

    “România poate face trei echipe de Fed Cup, România nu stă în Simona Halep, avem destule jucătoare şi cred că ar trebui să jucăm cu echipa pe care o avem. Toată lumea spune că putem face trei echipe de Grupă Mondială la Fed Cup, ceea ce e incredibil. Cred că ne-am tras una pe alta, iar în momentul ăsta tenisul feminin românesc trece printr-o perioadă excelentă şi va continua”, a precizat Sorana, situată pe 38 WTA (fost nr.21 WTA, pe 8.12.2013).

    Cîrstea a marşat apoi pe eforturile depuse de jucătoarele din România în cursa lor spre topul mondial. “Nu am avut niciodată în istoria tenisului românesc atâtea fete în TOP 100 WTA şi de o valoare aşa de bună. Nu ştiu de ce tenisul merge aşa de bine dintr-o dată!? Pentru că, am spus, nu ne-a ajutat nimeni! Ne-am tras una pe alta!

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Stil sportiv de seară

    Aceştia propun elemente ca fermoare şi şnururi, precum şi materiale care se regăseau până nu demult în sălile de fitness, pe terenul de sport sau în locurile unde se ţin şedinţe de yoga, aşa cum o arată colecţiile recente de la Miu Miu sau Valentino. Pentru cele care caută o ţinută de seară comodă, se recomandă acum poliester care arată ca mătasea.

    Căutatul inspiraţiei în garderoba sportivilor nu e o idee nouă, istoria modei consemnând utilizarea de către Coco Chanel, pasionată de tenis, a unor materiale pentru ţinute sport ca jerseul, în crearea unor ţinute elegante. La rândul său, un fost schior italian participant la Jocurile Olimpice de Iarnă din 1932, Emilio Pucci, şi-a folosit experienţa în confecţionarea de echipamente de schi pentru crearea de rochii mini foarte apreciate, iar designerul Geoffrey Beene uimea lumea în anii ’60 cu o rochie cu paiete ce arăta ca un tricou purtat de jucătorii de fotbal americani, lung până la pământ.

    Un rol important în apariţia ”hibrizilor“ dintre echipamentele sportive şi hainele de seară din ziua de azi îl reprezintă schimbarea obiceiurilor vestimentare dictată de lipsa de timp, multe femei ajungând la teatru sau operă direct de la birou fără a mai avea timp să treacă pe acasă ca să se schimbe şi având astfel nevoie de ceva care să se preteze pentru ambele ocazii. Aşa au apărut compleuri ce amintesc de treninguri, ca la Valentino, ori tunici de dantelă purtate peste tricouri şi asortate cu colanţi în culori metalizate, create de Nicolas Ghesquière pentru Louis Vuitton.

  • Turiştii din Poiana Braşov practică pe pârtiile de schi un sport interzis

    Speedfly-ul este un fel de parapantă pe schiuri, care poate să prindă o viteză de până la 70 de kilometri pe oră. Potrivit salvamontiştilor, cei care îl practică o fac pe proprie răspundere în Poiana Braşov şi pun viaţa schiorilor în pericol, pentru că până să prindă viteză mecanismul zboară la înălţime joasă, aproape de capetele turiştilor şi pot fi produse accidente fatale, scrie Mediafax.

    ”Speedfly-ul este o parapantă de mici dimensiuni, iar în momentul în care îţi dai drumul pe pârtia de schi, până prinzi sufiecientă viteză ajungi la gâtul schiorilor, iar riscul de accidentări este foarte mare. Acest sport se practică doar în afara pârtiilor de schi, dar turiştii îşi dau drumul de la telegondolă, deşi în regulament scrie foarte clar că este interzis. Problema este că schiroul nu trebuie să se intersecteze cu astfel de practicanţi ai speedfly-ingului, aşa cum se întâmplă şi în cazul săniilor, care sunt multe pe pârtiile de schi. Sunt sporturi diferite, cu abordări diferite, cu viteze diferite“, a declarat Sorin Păltânea, şeful Serviciului Salvamont Braşov, pentru MEDIAFAX.

    Potrivit aceleiaşi surse, în Poiana Braşov nu există locuri special amenajate pentru practicanţii speedflying-ului.

    În acest sezon de schi, autorităţile au aprobat un nou regulament de folosire a domeniului schiabil. Astfel, patrule mixte, alcătuite din poliţişti locali şi salvatori montani, sunt prezente pe pârtiile de schi din Poiana Braşov şi din Masivul Postăvaru, asigurându-se că noul regulament adoptat la începutul acestui an este asimilat şi respectat de către practicanţii sporurilor de iarnă. Amenzile pentru cei surprinşi cu speedfly-ul pe pârtiile de schi din Poiana Braşov sunt cuprinse între 500 şi 1000 de lei.

    ”Suntem în a doua săptămână de campanie de informare a acestui nou regulament şi încercăm să îi avertizăm verbal pe turişti în legătură cu acesta şi cu pericolele la care se pot expune. Deocamdată nu au fost aplicate amenzi, dar ele sunt cuprinse între 500 şi 2500 de lei pentru cei care nu respectă regulile“, a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Locale Braşov, Anca Lăutaru.

    De la începutul sezonului, salvamontiştii au intervenit pe pârtie în 263 de situaţii de urgenţă, în care au fost implicate 272 de persoane

     

  • Cine este milionara de 31 de ani ce va fi noul ministru al Tineretului şi Sportului. Este a 4-a generaţie de “pălincari”

    Ioana Bran a făcut PR pentru palinca produsă de familia sa, declarând că se află la „a 4-a generaţie de “pălincari”, „ca atare este normal ca secretul şi reţeta produselor noastre să se păstreze şi să se transmită din generaţie în generaţie”.
     
    Ioana Bran este absolventa Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca. Parlamentarul sătmărean deţine şi un masterat în audit şi expertiză contabilă, scrie presasm.ro
     
    A intrat în politică în 2010, iar în 2012 a fost aleasă consilier judeţean pe listele USL Satu Mare. De asemenea, Ioana Bran deţine funcţia de preşedinte al Tineretului Social Democrat din Satu Mare şi de vicepreşedinte al Organizaţiei Judeţene a PSD.

  • Motivaţia supremă: aplicaţia care-ţi ia bani din cont de fiecare dată când nu te ţii de cuvânt

    O soluţie pentru cei care vor să facă sport şi să se simtă motivaţi este aplicaţia Lazy Jar. Aplicaţia îţi cere să pui la bătaie o anumită sună de bani pentru a se asigura că utilizatorul se ţine de program. Dacă nu se întămplă asta, aplicaţia îţi ia din bani, iar 80% merge către organizaţii de caritate şi 20% către creatorii aplicaţiei.

    Utilizatorul îşi setează anumite obiective de îndeplinit, apoi alege penalităţile săptămânale pentru neîndeplinirea obiectivului (5 dolari de exemplu). Dacă te ţii de program 6 luni de zile atunci banii pe care-i pui în joc îţi sunt returnaţi.

  • Care este motivul ce a determinat-o pe Simona Halep să se apuce de tenis

     
    ”Datorită fratelui meu am ajuns la tenis şi îi mulţumesc pentru asta. El nu s-a ţinut de sport pentru că era un pic mai greu, mai dificil cu trezitul. Trebuie să ai un pic acea dorinţă să te dedici în totalitate, dacă nu te dedici în totalitate, nu prea poţi să faci performanţă de cel mai înalt nivel”, a declarat Simona Halep.
     
    “Am început să merg la tenis datorită familiei. Mă duceam cu mama să-l luăm pe fratele meu de la antrenamente, şi într-o zi am pus şi eu mână pe rachetă, îmi plăcea cum sare mingea, iar antrenorul Ioan Stan a zis ca ar trebui sa fac si eu tenis, pentru că lovesc bine. Aveam 4 ani şi jumatate”, a dezvăluit Simona Halep.

     

     

  • Discursul foarte dur al omului dezamăgit de ţara pentru care a scris istorie! Gică Hagi s-a DEZLĂNŢUIT: a făcut praf clasa politică românescă, a lăudat guvernul maghiar, apoi a vorbit despre multinaţionale

    “Regelui” i-a fost oferit exemplul academiei lui FK Csikszereda, proiect finanţat de guvernul maghiar, dar la care participă şi autorităţile din Miercurea Ciuc, iar cel mai mare fotbalist din istoria ţării noastre nu s-a ferit să-i feclicite pe vecini pentru iniţiativă: “Bravo celor din Ungaria pentru că susţin sportul. Prim-ministrul are şase discipline pe care vrea să le dezvolte la cel mai înalt nivel. Bravo lor!”, a transmis Hagi, înainte să dezvăluie o discuţie pe care a avut-o cu reprezentanţii Ministerului Tineretului şi Sportului.

    Supărat pentru situaţia sportului din România, antrenorul şi patronul de la Viitorul a propus ca un procent mic din profitul multinaţionalelor să fie investit în sport şi chiar a mers la MTS pentru a discuta problema. Rezultatul? O nouă dezamăgire pentru fostul decar al echipei naţionale: “Sunt societăţi mari în România care fac bani. Nu e posibil ca oraşele mari să nu aibă echipe, nu se poate aşa ceva! Multinaţionalele care fac milioane în România, pardon, miliarde, ar trebui să dea 2-3% din cifra lor de afaceri. Am fost la cei de la MTS să le spun asta, erau încântaţi, parcă descoperisem America. Dar tot nu s-a făcut nimic. În România vorbim, plecăm şi la revedere, nimic nu se face”, a dezvăluit Hagi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Campionul naţional care şi-a transformat pasiunea pentru motoare într-un business

    “Motociclismul este o pasiune, o portiţă de a scăpa din cotidian. Din ce în ce mai mulţi oameni îl vor practica, dar, sperăm noi, în condiţii cât mai sigure“, declară Adi Răduţă despre sportul care, spune el, îl defineşte de la 15 ani. Motocrosul era un sport practicat destul de mult înainte de Revoluţie, când existau numeroase cluburi, iar statul, unicul ”sponsor“, investea în ele şi în infrastructură, povesteşte antreprenorul. Ulterior, acest sport nu a mai avut continuitate, deoarece nimeni nu a mai investit, iar competiţiile au început să fie din ce în ce mai puţine, mai slabe, iar numărul celor interesaţi a tot scăzut.

    Când a început această afacere, în 2001, a investit iniţial aproximativ 150.000 de euro din surse proprii, însă de atunci se află într-o continuă schimbare şi modernizare din punctul de vedere al designului, al suprafeţei de rulare, al infrastructurii şi dotărilor. ”Ne putem lăuda că suntem singurul circuit de motocros din ţară împrejmuit cu sistem de irigare, reţea electrică pe toată suprafaţa lui, iar pe viitor avem în vedere o nocturnă“, declară Răduţă. Anul acesta, de pildă, a investit în 25 de motociclete Yamaha pentru şcoala de juniori – fiind noi şi de ultimă generaţie sunt mai uşor de pilotat – şi sistemul de irigaţie.

    În linii mari, o şcoală de motocros presupune un cadru sigur pentru antrenamente, concretizat într-un set de dotări mai complexe – motociclete de şcoală sigure, echipament de protecţie pentru cursanţi, mai multe circuite care să le ofere antrenamente variate, precum şi un antrenor care să îi ajute să se ferească de accidentări serioase. De altfel, preţurile reflectă în mod direct investiţiile enumerate mai sus, iar în medie un curs costă circa 200 de euro pentru copii şi 350 de euro pentru adulţi. Preţul variază, de asemenea, şi în funcţie de tipul de motocicletă ales, necesitatea sau nu a unui echipament, numărul de şedinţe, tipuri de antrenamente etc. Iniţial, se face o şedinţă de test, pentru a vedea nivelul şi feedbackul din partea participantului, fie el copil sau adult, profesionist sau începător. La mare căutare în acest moment sunt antrenamentele pentru copii, spune Răduţă.

    ”Avem foarte mulţi părinţi care ne caută şi programează o primă şedinţă. După această primă întâlnire lucrurile merg foarte lin, avem un grup unde programăm şedinţele în funcţie de vreme, cursele noastre, disponibilitatea elevilor etc.“, explică antreprenorul. De curând a introdus şi un curs dedicat exclusiv posesorilor de motociclete touring medii şi mari, ca de exemplu Yamaha Super Tenere, BMW R1200GS sau KTM 1290 Adventure. Un curs are zece şedinţe şi durează cel mult opt săptămâni, şedinţe pe parcursul cărora se poate vedea dacă respectivul cursant este apt pentru a merge mai departe, dacă vrea să mai continue şi în ce direcţie – motocros sau enduro.

    Publicul este format din copii şi adulţi, amatori şi profesionişti, dar şi persoane pasionate de pilotaj off-road, motociclete de viteză sau choppere, precum şi cei care îşi doresc să-şi perfecţioneze tehnica sau vor să capete mai multă experienţă, însă în condiţii dificile, cum sunt cele de pe un circuit, pentru a le facilita condusul pe stradă. ”Mulţi părinţi conştientizează că poate peste câţiva ani copiii lor vor dori motociclete, iar dacă încep pilotajul de la cinci, opt sau 12 ani, atunci când vor ieşi pe stradă vor avea un set de aptitudini care le va micşora riscul de a avea accidente. De  asemenea, având în spate atâţia ani de pilotaj, unii dintre ei chiar şi de curse, vor avea maturitatea necesară să evite «cascadorii» în trafic“, spune fondatorul şcolii.

    Lunar, la Rams Mx School se înscriu, în medie, 4-5 adulţi şi 5-6 copii; anul trecut au fost în total aproximativ 50 de cursanţi, iar ”anul acesta va fi o creştere care se datorează şi numărului de motociclete noi cumpărate“, spune Răduţă. Despre clienţii fideli, antreprenorul spune că sunt cei care vin de plăcere la antrenamente, vor să evolueze, să-şi perfecţioneze tehnica, să ducă mai departe sportul acesta. ”Important este să vină din plăcere şi să se relaxeze atunci când sunt pe motor, nu să facă asta doar pentru că este cool să postezi despre aşa ceva pe Facebook“, completează el. Rams Mx School a avut anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ 30.000 de euro, urmând ca în 2017 să ajungă la circa 45.000 de euro, conform estimărilor fondatorului. În prezent, alături de el lucrează în cadrul acestei afaceri patru mecanici, o persoană care se ocupă cu programarea antrenamentelor şi două care fac mentenanţa circuitului. Momentan nu are în plan o extindere, ci îşi doreşte să exploateze la maximum potenţialul actual şi să investească în continuare în infrastructura circuitului.

    Cele mai dificile momente de când a demarat acest business au fost accidentările sale, deoarece s-a văzut nevoit să stea pe bară câteva luni, deci nu a putut susţine cursurile. ”Sunt riscuri pe care ţi le asumi atunci când eşti şi concurent la campionate internaţionale, nu numai antrenor“, declară el. Adi Răduţă a fost de patru ori campion naţional, o dată campion naţional al Bulgariei şi de cinci ori campion est-european la motocros.

    La nivel naţional nu se poate vorbi despre un segment de piaţă raportat la acest sport, însă Răduţă speră să ia amploare şi să apară mai multe şcoli de acest tip. ”Suntem la început, dar uitându-mă la numărul de cursanţi pe care îl avem, văd că are potenţial“, declară el. Ca impediment în dezvoltarea domeniului stă şi prejudecata că motocrosul este un sport extraordinar de periculos. ”Ceea ce este adevărat, dacă se face fără îndrumare şi fără un antrenor cu experienţă. În acest sens, noi încercăm să educăm publicul prin filmări, poze şi postări pe reţelele de socializare de la antrenamente sau curse, unde avem copii de la 5 ani, aduşi de mână de părinţi“, spune Răduţă. Totuşi, deocamdată motocrosul reprezintă un sport destul de ”exotic“ în România, şcoala sa fiind singura de acest tip din ţară.

  • Campionul naţional care şi-a transformat pasiunea pentru motoare într-un business

    “Motociclismul este o pasiune, o portiţă de a scăpa din cotidian. Din ce în ce mai mulţi oameni îl vor practica, dar, sperăm noi, în condiţii cât mai sigure“, declară Adi Răduţă despre sportul care, spune el, îl defineşte de la 15 ani. Motocrosul era un sport practicat destul de mult înainte de Revoluţie, când existau numeroase cluburi, iar statul, unicul ”sponsor“, investea în ele şi în infrastructură, povesteşte antreprenorul. Ulterior, acest sport nu a mai avut continuitate, deoarece nimeni nu a mai investit, iar competiţiile au început să fie din ce în ce mai puţine, mai slabe, iar numărul celor interesaţi a tot scăzut.

    Când a început această afacere, în 2001, a investit iniţial aproximativ 150.000 de euro din surse proprii, însă de atunci se află într-o continuă schimbare şi modernizare din punctul de vedere al designului, al suprafeţei de rulare, al infrastructurii şi dotărilor. ”Ne putem lăuda că suntem singurul circuit de motocros din ţară împrejmuit cu sistem de irigare, reţea electrică pe toată suprafaţa lui, iar pe viitor avem în vedere o nocturnă“, declară Răduţă. Anul acesta, de pildă, a investit în 25 de motociclete Yamaha pentru şcoala de juniori – fiind noi şi de ultimă generaţie sunt mai uşor de pilotat – şi sistemul de irigaţie.

    În linii mari, o şcoală de motocros presupune un cadru sigur pentru antrenamente, concretizat într-un set de dotări mai complexe – motociclete de şcoală sigure, echipament de protecţie pentru cursanţi, mai multe circuite care să le ofere antrenamente variate, precum şi un antrenor care să îi ajute să se ferească de accidentări serioase. De altfel, preţurile reflectă în mod direct investiţiile enumerate mai sus, iar în medie un curs costă circa 200 de euro pentru copii şi 350 de euro pentru adulţi. Preţul variază, de asemenea, şi în funcţie de tipul de motocicletă ales, necesitatea sau nu a unui echipament, numărul de şedinţe, tipuri de antrenamente etc. Iniţial, se face o şedinţă de test, pentru a vedea nivelul şi feedbackul din partea participantului, fie el copil sau adult, profesionist sau începător. La mare căutare în acest moment sunt antrenamentele pentru copii, spune Răduţă.

    ”Avem foarte mulţi părinţi care ne caută şi programează o primă şedinţă. După această primă întâlnire lucrurile merg foarte lin, avem un grup unde programăm şedinţele în funcţie de vreme, cursele noastre, disponibilitatea elevilor etc.“, explică antreprenorul. De curând a introdus şi un curs dedicat exclusiv posesorilor de motociclete touring medii şi mari, ca de exemplu Yamaha Super Tenere, BMW R1200GS sau KTM 1290 Adventure. Un curs are zece şedinţe şi durează cel mult opt săptămâni, şedinţe pe parcursul cărora se poate vedea dacă respectivul cursant este apt pentru a merge mai departe, dacă vrea să mai continue şi în ce direcţie – motocros sau enduro.

    Publicul este format din copii şi adulţi, amatori şi profesionişti, dar şi persoane pasionate de pilotaj off-road, motociclete de viteză sau choppere, precum şi cei care îşi doresc să-şi perfecţioneze tehnica sau vor să capete mai multă experienţă, însă în condiţii dificile, cum sunt cele de pe un circuit, pentru a le facilita condusul pe stradă. ”Mulţi părinţi conştientizează că poate peste câţiva ani copiii lor vor dori motociclete, iar dacă încep pilotajul de la cinci, opt sau 12 ani, atunci când vor ieşi pe stradă vor avea un set de aptitudini care le va micşora riscul de a avea accidente. De  asemenea, având în spate atâţia ani de pilotaj, unii dintre ei chiar şi de curse, vor avea maturitatea necesară să evite «cascadorii» în trafic“, spune fondatorul şcolii.

    Lunar, la Rams Mx School se înscriu, în medie, 4-5 adulţi şi 5-6 copii; anul trecut au fost în total aproximativ 50 de cursanţi, iar ”anul acesta va fi o creştere care se datorează şi numărului de motociclete noi cumpărate“, spune Răduţă. Despre clienţii fideli, antreprenorul spune că sunt cei care vin de plăcere la antrenamente, vor să evolueze, să-şi perfecţioneze tehnica, să ducă mai departe sportul acesta. ”Important este să vină din plăcere şi să se relaxeze atunci când sunt pe motor, nu să facă asta doar pentru că este cool să postezi despre aşa ceva pe Facebook“, completează el. Rams Mx School a avut anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ 30.000 de euro, urmând ca în 2017 să ajungă la circa 45.000 de euro, conform estimărilor fondatorului. În prezent, alături de el lucrează în cadrul acestei afaceri patru mecanici, o persoană care se ocupă cu programarea antrenamentelor şi două care fac mentenanţa circuitului. Momentan nu are în plan o extindere, ci îşi doreşte să exploateze la maximum potenţialul actual şi să investească în continuare în infrastructura circuitului.

    Cele mai dificile momente de când a demarat acest business au fost accidentările sale, deoarece s-a văzut nevoit să stea pe bară câteva luni, deci nu a putut susţine cursurile. ”Sunt riscuri pe care ţi le asumi atunci când eşti şi concurent la campionate internaţionale, nu numai antrenor“, declară el. Adi Răduţă a fost de patru ori campion naţional, o dată campion naţional al Bulgariei şi de cinci ori campion est-european la motocros.

    La nivel naţional nu se poate vorbi despre un segment de piaţă raportat la acest sport, însă Răduţă speră să ia amploare şi să apară mai multe şcoli de acest tip. ”Suntem la început, dar uitându-mă la numărul de cursanţi pe care îl avem, văd că are potenţial“, declară el. Ca impediment în dezvoltarea domeniului stă şi prejudecata că motocrosul este un sport extraordinar de periculos. ”Ceea ce este adevărat, dacă se face fără îndrumare şi fără un antrenor cu experienţă. În acest sens, noi încercăm să educăm publicul prin filmări, poze şi postări pe reţelele de socializare de la antrenamente sau curse, unde avem copii de la 5 ani, aduşi de mână de părinţi“, spune Răduţă. Totuşi, deocamdată motocrosul reprezintă un sport destul de ”exotic“ în România, şcoala sa fiind singura de acest tip din ţară.

  • Opt firme care formau un cartel pe piaţa bateriilor auto au fost amendate de Consiliul Concurenţei

    Sancţiunile au fost aplicate în cadrul investigaţiei având ca obiect încheierea unor înţelegeri anticoncurenţiale pentru stabilirea preţului de revânzare a produselor şi împărţirea pieţelor de desfacere în perioada 2010-2015. Înţelegerile respective erau stabilite „între producătorul Caranda Baterii SRL şi distribuitorii săi Ani Auto Sport SRL, Uto-Ovarom SRL, Barady Services SRL, Beda Impex SRL, Marcat Invest SRL, Mecantu SRL, Stanciu-Service SNC)”, precizează Consiliul Concurenţei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro