BusinessMagazin

Tag: spitale

  • 6 luni în care solidaritatea a fost cuvântul cheie şi în business

    Voia să transmită un mesaj important – că vrea să doneze 5% din cifra de afaceri a tuturor firmelor în care el şi membri ai familiei sale erau acţionari – sănătăţii româneşti, pentru lupta împotriva coronavirusului. „Credeam că vreţi îmi spuneţi cum va fi afectat businessul din HoReCa”, i-am spus. „Nu, asta este evident, dar trebuie să facem ceva şi să transmitem un mesaj ca să ne urmeze şi alţii”, spunea el, după ce a menţionat că se inspirase din iniţiative de acest gen din Italia.
    Pe atunci, proporţiile coronavirusului nu ajunseseră la dimensiuni epidemice în România –  eram convinşi că măsurile de telemuncă erau temporare – iar aceasta era prima ştire de „fapte bune” care ajunsese la noi. Şi publicul nostru a fost surprins – după cum reiese din faptul că aceasta a fost citită de peste 40.000 de oameni pe site-ul Business MAGAZIN.
    Ştirile de acest gen au continuat apoi din ziua care a urmat, iar odată cu intensificarea situaţiei pandemice, remarcam în fiecare zi discursul diferit al oamenilor din mediul privat, care se desfăşura în paralel cu cel al autorităţilor. La o discuţie video într-o conferinţă de presă cu un executiv din telecom aflasem că pentru cei aproximativ 2.000 de angajaţi ai companiei care nu pot lucra de acasă, au reuşit să obţină măşti şi mănuşi în perioada în care acestea erau greu de obţinut şi, mai mult decât atât, de cel puţin două ori echipamentele lor au fost redirecţionate către spitale de autorităţi. Şi când vine vorba de fonduri, mediul privat s-a mobilizat rapid pentru a dota spitalele, de la mic la mare – totul a culminat cu construcţia spitalului modular ridicat într-un ritm în care nu credeam că se poate construi în România, la iniţiativa Asociaţiei Dăruieşte Viaţă – 650 de companii şi 250.000 de persoane au făcut donaţii, iar construcţia efectivă a acestuia s-a realizat în doar două luni.
    Cu businessurile afectate, închise în unele domenii, venituri zero, ştirile despre solidaritate au dominat cele 6 luni de pandemie.
    Dar nu doar în contextul pandemic implicarea companiilor în probleme ale societăţii devine din ce în ce mai importantă şi în România. În iniţiativele lor – chiar dacă o bună parte sunt orientate în lupta împotriva COVID-19, veţi găsi şi multe alte soluţii pentru probleme mai vechi ale societăţii româneşti.
    Cât de responsabile sunt, de fapt, companiile din România, vă lăsăm să descoperiţi chiar voi prin intermediul fişelor trimise de reprezentanţii acestora la solicitarea noastră şi reprezentanţilor platformei de resurse umane undelucram.ro, care ne-au sprijinit în propagarea mesajului referitor la acest proiect.
    Nu avem pretenţia că am cuprins în acest catalog toate iniţiativele private de îmbunătăţire a societăţii (un astfel de demers ar fi fost imposibil) – însă cele prezentate sunt cu siguranţă o parte importantă a acestora. Pe restul, sperăm să le descoperim în ediţiile viitoare fiindcă este evident că solidaritatea a devenit mai importantă ca niciodată în strategia de business a oricărei companii, iar noi suntem aici să scriem despre aceasta.

    Am început cu o ediţie specială a revistei, publicată săptămâna aceasta, iar în zilele următoare veţi regăsi şi pe site proiectele incluse aici.

     

  • Când se termină pandemia. Răspunsul prof. dr Adrian Streinu Cercel

    ”Eugenia Foarfecă: Întrăm într-o eră a pandemiilor şi în acest context aş întreba ce ar trebui să facă România pentru a fi la o eventuală nouă pandemie mai pregătită? Unde vedeţi schimbarea majoră?

    Streinu Cercel: În primul rând spitalele nu vor mai semăna cu ce au fost spitalele înainte. Ele vor fi modificate cu circuite total diferite de tip triaj, covid, non covind. Nu mai seamănă nimic cu nimic. Relaţia medic-pacient nu mai seamănă cu ce era până acum.Dacă până acum medicul vorbea faţă în faţă cu pacientul, de acum se impune distanţa între cei doi parteneri de discuţie, pentru că un lucru deosebit de important în diagnosticul unei boli este anamneza, adică discuţia cu pacientul în aşa fel încât să diseci evoluţia în dinamică ca să îţi dai seama despre ce este vorba. Lucrurile se vor schimba foarte mult. O serie de investigaţii sunt amânate tocmai că nu există acces imediat în zonele care sunt non-covid sau în zonele covid. Lucrurile se schimbă esenţial. Practic, toată lumea va avea de clădit un nou sistem sanitar bazat pe cu totul alte modalităţi de circulaţie în interiorul acestor spitale.

    M. Tucă: Când se va termina epoca aceasta a coronavirului?

    Streinu Cercel: În 2023.”

    Vezi interviul complet AICI

  • Câţi bani au făcut clinicile şi spitalele din România într-o singură luna din teste pentru COVID

    Românii au făcut 192.000 de teste la cerere pentru a afla dacă au sau nu COVID-19, un serviciu nou din piaţa medicală, atât unităţile private, cât şi cele de stat oferind posi­bili­tatea de testare pacienţilor care nu se încadrează în criteriile de testare gratuită.

    ♦ Începând cu 15 mai, de la ridicarea stării de urgenţă, clinicile private au fost primele care au deschis listele pentru teste de depistare a coronavirusului la cerere ♦ 12% din numărul total de teste făcute în România de la începutul pandemiei sunt la cerere.

    Românii au făcut 192.000 de teste la cerere pentru a afla dacă au sau nu COVID-19, un serviciu nou din piaţa medicală, atât unităţile private, cât şi cele de stat oferind posi­bili­tatea de testare pacienţilor care nu se încadrează în criteriile de testare gratuită.

    Ziarul Financiar a adunat numărul de teste din informările autorităţilor cu privire la numărul de teste la cerere din 23 iulie, prima zi de la începutul pandemiei când reprezentanţii Grupului de Comunicare Strategică au oferit această cifră.

    Astfel, numărul maxim de teste la cerere pe zi a fost de 9.700, însă sunt zile unde numărul nu depăşeşte 2.000 de teste, în condiţiile în care labo­ratoarele private nu lucrează probe în weekend.

    Testele la cerere au început să se con­tureze ca o industrie pen­tru operatorii priv­aţi mai ales după 15 mai, când restricţiile impuse în starea de urgenţă au fost ridicate.

    După ce ţări pre­cum Grecia sau Austria au anunţat că românii nu mai pot intra fără test negativ la infecţia cu noul virus, cererea de teste a explodat, mai ales în sezonul de vară, cele două state fiind o destinaţie turistică frec­ventată de ro­mâni.

    Preţul mediu pentru un test PCR care depistează in­fec­ţia cu noul virus este de 300 de lei, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la clinicile şi spitalele private. La privat un test costă între 300 şi 450 de lei, iar la stat sunt mai ieftine, între 200 şi 300 de lei.

    Astfel, la un preţ mediu de 300 de lei, pacienţii români au scos din buzunar din 23 iulie până în prezent 57,7 mil. lei, adică aproximativ 12 mil. euro.

    Preţurile diferite sunt atât în funcţie de zonă, cât şi de rapiditatea cu care vine rezultatul sau dacă acesta este tradus sau nu în engleză, pentru persoanele care călătoresc în alte ţări fiind nevoie de traducere.

    Pacienţii care vor să se testeze la cerere trebuie să plătească pentru a afla dacă au sau nu virusul pentru că nu se încadrează în condiţiile de testare gratuită. Pentru persoanele care se încadrează în condiţiile impuse de Institutul de Sănătate Publică, adică au simptome sau au avut contact cu un caz pozitiv, testul este gratuit.

    Decontarea testului pentru pacienţii cu simptome se face printr-un program al Ministerului Sănătăţii, în care sunt incluşi atât operatorii privaţi, cât şi spitalele de stat. Decontarea unui teste este 200 de lei.

    Ministerul Sănătăţii a alocat o finanţare de 124 mil. lei pentru testare PCR, potrivit unui raport al Curţii de Conturi privind gestionarea fondurilor în timpul pandemiei.

    În contextul în care tot mai mulţi operatori privaţi au început să ofere acest serviciu de testare la cerere, Consiliul Concurenţei analizează companiile din piaţa privată de sănătate care fac teste pentru depistarea COVID-19 la cerere pentru pacienţi.

    Consiliul Concurenţei se află momentan în etapa de analiză preliminară, iar conform procedurilor, dacă vor exista indicii care să arate o posibilă încălcare a legii concurenţei, va urma o investigaţie din partea autorităţii competente. Vizaţi de analiza Consiliului Concurenţei sunt jucătorii privaţi care fac astfel de teste la cerere, cea mai importantă piaţă fiind cea din Bucureşti, unde sunt de altfel şi cele mai multe clinici şi laboratoare medicale acreditate.

     

  • Un oraş mare din România primeşte finanţare europeană pentru patru spitale COVID

    O finanţare europeană de peste 15 milioane de lei pentru spitalele COVID a fost câştigată de Consiliul Judeţean Cluj.

    Reprezentanţii CJ Cluj anunţă că banii de la UE vor fi folosiţi pentru decontatea unui număr de 238 de aparaturi medicale. Acestea vor deservi cele patru spitale clujene implicate în lupta cu noul coronavirus

    Reprezentanţii CJ Cluj anunţă că banii de la UE vor fi folosiţi pentru decontatea unui număr de 238 de aparaturi medicale de înaltă tehnologie şi a 358.189 de echipamente de protecţie achiziţionate din bugetul judeţului.

    Acestea vor deservi cele patru spitale clujene implicate în lupta cu noul coronavirus, şi anumle Spitalul Clinic de Recuperare, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie „Leon Daniello” şi Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal (ICUTR).

    „Continuăm să mobilizăm şi să alocăm toate resursele necesare pentru a îmbunătăţi infrastructura medicală şi pentru a limita răspândirea noului coronavirus. Cu siguranţă, noile dotări vor sprijini considerabil eforturile medicilor clujeni în ceea ce priveşte diagnosticarea şi tratarea pacienţilor COVID-19”, a declarat preşdintele CJ Cluj, Alin Tişe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Olimpia Enache, COO, Reţeaua de sănătate Regina Maria: „Pentru mine a fost mereu mai important să acţionez corect şi responsabil”

    Cu o experienţă de aproape două decenii în domeniul medical, Olimpia Enache spune că printre cele mai importante realizări pe care le-a supervizat în ultima vreme au fost recentele acreditări internaţionale pentru spitalele companiei, ultimele achiziţii din zona spitalelor şi clinicilor, precum şi întregul proces de extindere a unor locaţii existente. Pentru anul acesta şi-a propus să continue alături de echipa Regina Maria dezvoltarea reţelei şi consolidarea echipelor şi a specialităţilor nou-intrate în reţea. „De asemenea, ne vom concentra eforturile pe forţa de muncă necesară unei asemenea creşteri. În plus, tot anul acesta lansăm şi Academia Europeană a Asistenţilor Medicali, în parteneriat cu Educativa şi cu Coventry University din Marea Britanie.” COO-ul companiei spune că de-a lungul anilor de activitate în acest domeniu nu a simţit niciodată diferenţe, cu atât mai puţin de gen, între femei şi bărbaţi, mai ales că în cadrul reţelei de sănătate Regina Maria senior şi top managementul sunt formate cu precădere din femei. „Este adevărat însă şi că, pentru a face faţă unei poziţii de top management, o femeie trebuie să împrumute anumite calităţi, care pot fi considerate tradiţional masculine, cum ar fi forţa argumentaţiei sau stăpânirea de sine în situaţii tensionate. Latura feminină, despre care se spune că e mai empatică, ajută mult în managementul echipelor ori gestionarea posibilelor crize.” 

    Profilul Olimpiei Enache a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

  • Pacientă cu leziuni pulmonare, refuzată de trei spitale, vindecată la Timişoara

    Ergica Ştirban a fost diagnosticată cu coronavirus, în luna martie şi a stat trei săptămâni în Spitalul Judeţean Suceava. A avut o formă gravă a bolii, iar după externare, a rămas cu sechele pulmonare

    A încercat să facă recuperare la patru spitale, însă toate au refuzat-o. Ergica şi-a încercat norocul şi la Timişoara, unde a fost primită, a făcut recuperare şi a plecat acasă perfect sănătoasă. 

    Erjica Ştirban este una dintre pacientele confirmate cu COVID-19, în focarul de la Suceava. La ea boala s-a manifestat sever, a făcut pneumonie bilaterală şi nu credea că mai scapă cu viaţă. A stat internată în infernul de la Spitalul Judeţean Suceava, trei săptămâni. Femeia spune că în fiacare zi a trăit cu frica morţii. După externare a continuat să se simtă rău.

    Noul coronavirus a lăsat urme adânci în plămânii femeii. Ergica avea dificutăţi de respiraţie şi de concentrare, obosea repede şi simţea dureri permanente în spate. Îi era teamă că va avea nevoie de oxigen toată viaţa. A vrut să înceapă şedinţele de recuperare post COVID-19, însă a fost refuzată la toate cele trei spitale la care a bătut la uşă. Într-un final a trimis un mail la Spitalul Victor Babeş din Timişoara unde spre surprinderea ei a fost acceptată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Jumătate dintre judeţele ţării au sub zece medici infecţionişti pentru sute de mii de pacienţi. În total, sunt 700 de medici infecţionişti în toată ţara, în plină pandemie de COVID-19

    ♦ Doar 1% din totalul medicilor din România sunt infecţionişti, specialişti importanţi în tratamentul pacienţilor cu COVID-19 ♦ Sunt 20 de judeţe cu sub zece medici infecţionişti, iar cele mai afectate sunt Ialomiţa, Giurgiu, Mehedinţi ♦ Capitala adună 25% din totalul de medici infecţionişti din ţară.

    Zeci de spitale funcţionează fără infecţionist sau cu un deficit major de personal în această specialitate me­dicală, iar problema lipsei medicilor în plină pandemie de COVID-19 pune şi mai mare presiune pe sistemul medical de stat, dincolo de numărul în creştere de cazuri de infectare cu noul virus.

    Ilfov, Ialomiţa, Tulcea, Giurgiu, Mehedinţi sunt judeţele unde există un medic sau doi infecţionişti, specialişti vitali în buna gestionare a protocoalelor din spitale astfel încât să fie limitată răspândirea virusului, dar şi a tra­tamentului pacienţilor cu Covid. Datele sunt furnizate de Colegiul Medicilor din România (CMR), la solicitarea ZF, şi cuprind medicii cu drept de liberă practică, pe specialitatea de boli infecţioase.

    „A crescut foarte mult necesarul, cu atât mai mult cu cât nu avem acoperire la nivel naţional, sunt încă spitale care nu au propriul infecţionist sau au even­tual contracte de colaborare şi atunci este clar o nevoie crescută în acest domeniu“, a spus medicul infecţionist Valeriu Gheorghiţă, de la Spitalul Militar Carol Davila din Bucureşti.

    Sunt spitale care au găsit soluţii în cadrul altor secţii din spitale, cum ar fi cea de epidemiologie sau pneumologie, medicii specialişti din aceste ramuri ocupându-se de pacienţii suspecţi sau confirmaţi cu noul virus.

    „În mo­men­tul de faţă este o situaţie la nivel de ţară pentru că s-a suplimentat foarte mult nu-mă­rul de paturi. Avem patru medici infecţionişti încadraţi, avem şi medicul nostru epidemiolog din cadrul spitalului care şi-a luat specialitatea boli infec­ţioase. Din păcate în această perioadă nu avem cum să atragem alţi colegi pentru că toţi care au specialitatea într-un fel sau altul sunt blocaţi în alte spitale. Deocamdată stăm bine, noi ne asi­gurăm, dar creşte foarte mult n­umărul de cazuri, trebuie să supli­men­tăm numărul de paturi şi este mai greu de gestionat“, a spus pentru ZF Elena Bololoi, director de îngrijiri la Spitalul Judeţean de Urgenţă Drobeta- Turnu Severin.

    Mehedinţiul de altfel este la coada cla­samentului privind numărul de me­dici infecţionişti, iar în Spitalul Judeţean din Drobeta-Turnu Severin s-a luat mă­sura ca me­di­cii de la pneu­mo­lo­gie să facă parte din echi­pa cu medicul de boli infec­ţioase. Ju­de­ţul Mehe­dinţi are 241.000 de lo­cuitori, po­tri­vit celor mai recente date.

     

    „În această perioadă me­dicul infecţionist este vital pentru că de la momentul în care se prezintă un pacient cu suspiciune trebuie să fie consultat, testat de un medic de boli in­fecţioase, apoi se continuă conduit tera­peutică în funcţie de diagnostic“, a mai spus Elena Bololoi.

    Şi Brăila se confruntă cu un deficit de medici infecţionişti, doar patru medici infecţionişti asigurând asistenţa medicală, potrivit datelor CMR.

    „În spital există patru medici de specialitate boli infecţioase şi un medic pediatru“, a transmis pentru ZF Mihaela Ra­soveanu, managerul Spitalului Ju­de­ţean Brăila. Oficialul spitalului a răspuns că se descurcă „greu“ cu deficitul de medici pe această specializare.

    Spitalul orăşenesc Găeşti de exemplu, unitate transformată recent în spital care preia doar pacienţi cu COVID-19, nu are medic infecţionist, din informaţiile din presa locală. În plus, spitalul funcţionează cu deficit de medici pe mai multe specialităţi.

    La polul opus, marile centre univer­sitare atrag ca un magnet medicii, iar Bu­cureşti de exemplu are un sfert din totalul me­dicilor infecţionişti din ţară, 180 de specialişti. Capitala este urmată de Cluj, Iaşi şi Timiş în topul celor mai bine pre­gătite zone cu medici infecţionişti.

    De altfel, polarizarea din ramura bolilor infecţioase este o replică a diferenţelor dintre zone la tot ceea ce înseamnă sistem sanitar, de la număr de spitale, la număr de medici pe fiecare specialitate.

     

    De unde vine deficitul de medici infecţionişti?

    Din calculele ZF pe baza datelor dis­ponibile, 1,1% din totalul de medici din România sunt infecţionişti, o spe­cia­litate medicală de care este însă nevoie permanent pentru a ţine sub con­trol infecţiile, fie că este vorba de cele nosocomiale, fie că este cazul unei pan­demii ca în situaţia actuală. În total, sunt 60.000 de medici în România, po­tri­vit celor mai recente date de la Statistică.

    Totuşi, organizarea sistemului medical nu a încurajat studentţii la medicină să aleagă această specialitate, secţiile de boli infecţioase fiind separate de spitale. În acest timp însă, nevoia de medici infecţionişi a crescut, lucru care a dus la acest deficit din prezent.

    „Fiind specialităţi mono­disci­pli­nare, ele nu erau integrate din cauza contextului epidemiologic într-un spital pentru că erau acele boli contagioase şi era mai greu de creat circuite. A crescut necesarul de specialişti în boli infec­ţioase pentru că în momentul de faţă, con­form legislaţiei, fiecare spital ar trebui să aibă măcar un medic infec­ţionist la 400 de paturi, integrat în ser­viciilor de prevenire a infecţiilor aso­ciate asistenţei medicale“, a spus pentru ZF medicul infecţionist Valeriu Gheor­ghiţă, de la Spitalul Carol Davila Din Bucureşti. În plus, mai explică medicul, specialitatea de boli infec­ţi­oase nu este dezvoltată în sistem privat, nefiind atrac­tivă pentru stu­denţi, fiind o ra­mură a medicină complicată, aşa cum o arată şi actuala situaţie sanitară.

    „România în mod particular are această specialitate de sine stătătoare pentru că în foarte multe ţări, inclusiv în Europa, specialitatea de boli infecţioase este cumva o supra-specializare din specialitatea de medicină internă. Nu poţi să faci ca atare boli infecţioase. Trebuie să faci medicină internă şi ulterior te poţi supra-specializa“, a mai spus medicul.

    El a explicat că medicul infecţionist par­ticipă alături de ceilalţi specialişti în epi­demiologie, management, terapie intensivă, pneumologie la crearea de circuite ale pacientului, de la primire, triaj. Tot specialistul infecţionist ela­bo­rează protocoalele locale de diagnostic şi tratament, se ocupă şi de moni­torizarea şi tratamentul pacienţilor.

    georgiana.mihalache@zf.ro

     

     

     

  • Firea: În Bucureşti, sunt suficiente paturi de spital şi există personal care să trateze COVID-19

    În Bucureşti, sunt suficiente paturi de spital şi există personal care să trateze pacienţii cu COVID-19, susţine primarul general, Gabriela Firea, care răspunde vocilor care spun că nu mai sunt locuri la ATI în spitalele din Capitală.

    „20 din cele 25 de ventilatoare mecanice mobile recent achiziţionate de Primăria Capitalei, prin ASSMB, le punem la dispoziţie, pe perioada pandemiei, Ministerului Sănătăţii, care zilnic transmite că nu mai sunt paturi de ATI în spitalele din Bucureşti şi nici ventilatoare mecanice. Subliniez încă o dată faptul că raportările Ministerului Sănătăţii se referă doar la numărul de paturi normale şi de ATI alocate în martie pentru tratarea infecţiei COVID-19 în spitalele de linia 1, 2 şi suport, adică şase la număr (Victior Babeş, Matei Bals, Colentina, Marius Nasta, Carol Davila, Maternitatea Bucur) şi nu la toate paturile normale şi de ATI din spitalele bucureştene, în număr de 45”, a scris, sâmbătă, pe Facebook, Gabriela Firea.

    Conform sursei citate, „este de neacceptat dezinformarea pe care o face guvernul prin ministerul de resort”.

    „Şi azi, sunt spitale de linia 1 şi 2 care deţîn 600-700 de paturi normale şi 50-60 de paturi de ATI care au alocat pt tratarea COVID-19 doar 200-300 de paturi normale şi câte 20 de paturi de ATI, pe motiv că nu au personal. Dar acestea există fizic. De ce nu se extind aceste secţii cu resursele existente? Şi de ce nu se preocupă imediat (însemnând acum) Ministerul Sănătăţii să transfere medici de ATI de la alte spitale din Bucureşti, pentru a putea răspunde prompt nevoilor pacienţilor? Sau le convine să anunţe la televizor că au trimis un pacient la Ploieşti, pentru că nu mai erau paturi ATI libere în Bucureşti?! Mai mare ruşinea! Sunt şi suficiente paturi de spital, de toate categoriile, există şi personal medical foarte bine pregătit!”, conform primarului Capitalei.

    Potrivit secretarului de stat în MAI Raed Arafat, în spitalele din Bucureşti, pentru tratarea bolnavilor de COVID-19 nu mai era, vineri după-amiază, niciun loc liber la terapie intensivă.

  • Cum au reuşit spitalele private de la noi să se ferească de COVID-19, în timp ce spitalele de stat au devenit adevărate focare

    Cele mai mari focare de Covid-19 au fost spitalele publice. La Spitalul Judeţean Suceava s-au infectat cu SARS COV 2 peste 1000 de pacienţi şi cadre medicale. Peste 3000 de angajaţi din sistemul sanitar sunt infectaţi cu Sars Cov 2

    Oficial nu se ştie cât personal medical din spitalele de stat este testat. Dr. Andrei Rogoz, medic la spital privat: imediat ce am avut testele, am testat toţi medicii şi pacienţii

    Dr. Andrei Rogoz, medic de boli infecţioase la Spitalul Sanador, explică de ce în unitatea privată nu au existat focare de Covid 19 în cele 4 luni de epidemie.

    Dr. Rogoz spune că au existat încă de la început circuite clare, şi că imediat ce au apărut pe piaţă testele de diagnostic a luat decizia alături de echipa sa de a testa tot personalul medical şi toţi pacienţii, chiar dacă nu aveau simptome de boală.
    În spital toţi medicii purtau deja măşti, pe când acest lucru era doar o recomandare.

    Asta în vreme ce la Suceava, Braşov  sau Deva, conducerea militară a stabilit reguli stricte pentru traseul pacienţilor, abia după ce în spitale s-au infectat sute de medici şi pacienţi.

    În spitalele de stat sunt testate oficial cadrele medicale simptomatice, conform protocoalelor Ministerului Sănătăţii. În realitate însă, Grupul de Comunicare Strategică nu anunţă câţi medici şi asistenţi  sunt testaţi, sau de unde sunt pacienţii infectaţi, ci doar numărul total de teste făcute.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum au reuşit spitalele private de la noi să se ferească de COVID-19, în timp ce spitalele de stat au devenit adevărate focare

    Cele mai mari focare de Covid-19 au fost spitalele publice. La Spitalul Judeţean Suceava s-au infectat cu SARS COV 2 peste 1000 de pacienţi şi cadre medicale. Peste 3000 de angajaţi din sistemul sanitar sunt infectaţi cu Sars Cov 2

    Oficial nu se ştie cât personal medical din spitalele de stat este testat. Dr. Andrei Rogoz, medic la spital privat: imediat ce am avut testele, am testat toţi medicii şi pacienţii

    Dr. Andrei Rogoz, medic de boli infecţioase la Spitalul Sanador, explică de ce în unitatea privată nu au existat focare de Covid 19 în cele 4 luni de epidemie.

    Dr. Rogoz spune că au existat încă de la început circuite clare, şi că imediat ce au apărut pe piaţă testele de diagnostic a luat decizia alături de echipa sa de a testa tot personalul medical şi toţi pacienţii, chiar dacă nu aveau simptome de boală.
    În spital toţi medicii purtau deja măşti, pe când acest lucru era doar o recomandare.

    Asta în vreme ce la Suceava, Braşov  sau Deva, conducerea militară a stabilit reguli stricte pentru traseul pacienţilor, abia după ce în spitale s-au infectat sute de medici şi pacienţi.

    În spitalele de stat sunt testate oficial cadrele medicale simptomatice, conform protocoalelor Ministerului Sănătăţii. În realitate însă, Grupul de Comunicare Strategică nu anunţă câţi medici şi asistenţi  sunt testaţi, sau de unde sunt pacienţii infectaţi, ci doar numărul total de teste făcute.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro