BusinessMagazin

Tag: sef

  • Şeful serviciului de informaţii MI5 susţine că echipamentele Huawei nu prezintă riscuri pentru schimbul de informaţii sensibile

    Andrew Parker, şeful serviciului britanic de informaţii MI5, susţine că nu există „niciun motiv pentru a crede” că schimbul de informaţii sensibile pe canalul Marea Britanie – SUA ar fi afectat în cazul în care Marea Britanie decide să permită chinezilor de la Huawei să participe cu echipamentele lor la construcţia reţelei mobile 5G, potrivit FT.

    Comentariile şefului MI5 pun presiune pe guvernul britanic şi stârnesc discuţii în cercurile din industrie, astfel încât este aşteptată decizia Londrei cu privire la participarea Huawei la construcţia reţelei naţionale 5G.

    Guvernul lui Boris Johnson se confruntă, luni, cu încă un val de lobby din partea Washingtonului – care pune presiune în vederea excluderii Huawei de la construcţia reţelei naţonale 5G, în contextul în care premierul britanic se pregăteşte să anunţe decizia, ce ar putea veni cu consecinţe majore din punct de vedere economic şi geopolitic.

    Washington a avertizat că dacă echipamentele chinezilor vor fi utilizate de Marea Britanie, schimbul de informaţii sensibile ar putea fi subminat. Totuşi, excluderea echipamentelor Huawei din construcţia reţelei ar aduce costuri mai mari pentru sectorul de telecom din Marea Britanie şi ar putea afecta evoluţia noilor tehnologii la scară largă.

    Pe de altă parte, Beijingul a pus presiune pe premierul britanic şi i-a atras atenţia să nu pericliteze relaţiile dintre China şi Marea Britanie – iar decizia finală va fi privită drept un indicator al apropierii dintre Boris Johnson şi Xi Jinping, într-o lume post-Brexit.

     

     

     

     

  • Ciprian Dascălu pleacă de la ING pentru a fi noul economist-şef al BCR

    Banca Comercială Română va avea un nou economist-şef şi director de cercetare, Ciprian Dascălu urmând să preia această funcţie începând cu 15 ianuarie. El îi succede lui Horia Braun-Erdei, numit la 1 noiembrie 2019 Preşedinte Executiv (CEO) al Erste Asset Management Romania.

    În vârstă de 40 de ani, Ciprian Dascălu lucrează în sistemul bancar încă din 2003, acumuland o experienţă consistentă în macro şi micro economie, pieţe financiare şi modele economice, dar şi în statistică, managementul riscului, retail & corporate banking.

    Anterior, Ciprian Dascălu a lucrat timp de mai mulţI ani ca economist şef al ING Bank România.

     

  • Compania creată de Boromir şi gigantul francez Kalizea caută şef pentru fabrica din Slobozia

    Kalizea Boromir, companie în care sunt acţionari grupul românesc Boromir şi gigantul francez din sectorul morăritului Kalizea, este în căutarea unui manager care să conducă fabrica din Slobozia (jud. Ialomiţa), conform datelor de pe reţeaua de socializare LinkedIn. Noul director îi va raporta direct directorului general Kalizea Boromir şi se va ocupa de gestionarea activităţii fabricii. Viitorii canditaţi trebuie să aibă minim 3-5 ani de experienţă în supervizarea activităţii unei fabrici.

    Compania a fost înfiinţată în anul 2016, însă, conform datelor de pe site-ul Kalizea, fabrica de mălai din Slobozia (jud. Ialomiţa) a fost deschisă la jumătatea anului trecut. Capacitatea de producţie a fabricii este aşteptată să ajungă la 70.000 de tone până în 2021.

    Kalizea Boromir a avut în 2018 o cifră de afaceri de 5 milioane de lei, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

    Kalizea face parte din grupul Vivescia Industries, cea mai mare cooperativă din Franţa şi a doua cea mai mare cooperativă din sectorul cerealelor din Europa. Vivescia are afaceri de 3,4 miliarde de euro şi are circa 11.000 de membri. Vivescia, care este prezentă pe 25 de pieţe de pe patru continente, are peste 7.000 de angajaţi, conform celor mai recente date.  Compania din România a avut în 2018 un număr mediu de 15 salariaţi, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

    Grupul Boromir este format din companiile Boromir Ind Râmnicu Vâlcea, Boromir Prod din Buzău (lista­tă până la începutul aces­tui an la BVB), Moa­ra Cibin din Sibiu (sim­­bol bursier MOIB) şi Amylon Sibiu (AMY).  Afacerea Bo­ro­mir a fost înfi­in­ţa­tă în 1994 de Con­stantin Boromiz, prietenul său Mircea Ureche, fratele său Gheorghe Boromiz şi de cumnatul George Frîntu. Boromir Ind, cea mai mare companie din grup,  a înregistrat în 2018 o cifră de afaceri de 267,7 mi­lioane de lei, mai mare cu 5% faţă de anul precedent.

     

     

     

     

  • Guvernul Orban nu mai iartă pe nimeni. Cine sunt noii bugetari care au fost daţi afară

    Ministrul de Interne, Marcel Vela, a decis, vineri, schimbarea şefilor Jandarmeriei Române, a anunţat acesta, într-o conferinţă de presă.

    „Am numit pe funcţia de inspector general pe domnul colonel Enescu Bogdan, în vârstă de 46 de ani, absolvent al Academiei de Poliţie Alexandru „Ioan Cuza”, are 23 de ani de activitate în cadrul Jandarmeriei Române. A îndeplinit mai multe funcţii în cadrul Jandarmeriei Române. În prezent, are funcţia de inspector şef în cadrul Inspectoratului de Jandarmi a judeţului Ilfov şi nu a avut nicio legătură cu evenimetele din 10 august 2018”, a spus ministrul de Interne.

    Demnitarul l-a ales în funcţia de şef adjunct al Jandarmeriei Române pe colonelul Câmpanu Ionuţ Gabriel.

    „Am avut astăzi de ales între cine să fie prim-adjunctul domnului Eenescu Bogdan şi am decis, având şi experinţa recentă din această săptămână de a cunoaşte jandarmii din Afganistan, să numesc la conducerea Jandarmeriei Române pe jandarmul care conduce trupele din Afganistan. Ese vorba de domnul colonel Câmpanu Ionuţ Gabriel, absolvent al Academiei de Înalte Studii Militare, Facultatea de Interarme, promoţia 1998, de 11 ani este în activitatea ministerului, în prezent ocupă funcţia de adjunct al adjunctului şef al Inspectoratului de Jandarmi al judeţului Harghita, este şeful contigentului de jandarmi aflaţi în misiune internaţională în Afganistan şi în acelaşi timp este şi consilierul Şefului statului major al Ministrului de Interne afgan. Deci are o recunoaştere profesională internaţională, conduce acest contingent şi consiliază un ministru din altă ţară. Am considerat că îndeplineşte toate criteriile pentru a reprezenta cu cinste Ministerul Afacerilor Interne, în conducerea Jandarmeriei Române”, a mai spus Vela.

    Ministrul Vela a mai spus că aşteaptă din partea noii conduceri a Jandarmeriei să „repare imaginea acestei instituţii”.

    Conform sursei citate, actuala conducere a Jandarmeriei se va întoarce la funcţiile pe care le deţinea înainte a conduce structura din Ministerul de Interne.

    „Domnul inspector general Florea (Constantin Florea – n.red.) se întoarce la unitatea din care a fost împuternicit la Bucureşti, este vorba de Craiova şi domnul Ceauşescu, unul din adjuncţi, se întoarce la Vâlcea”, a mai spus Vela.

    Ministrul de Interne a subliniat că, în ultima perioadă, nu „Jandarmeria Română nu a prea colaborat cu conducerea Ministerului Afacerilor Interne în mai multe domenii”.

    „Comunicarea cu Jandarmeria a lăsat de dorit în mai multe privinţe, şi la desecretizarea convorbirilor radio, de care aţi luat act că au fost desecretizate în etape, cu multe întrebări, cu multe dileme, şi evident că nu am pornit discuţii despre strategii în Jandarmerie, decizii în Jandarmerie sau reorganizarea Jandarmeriei, discuţii pe care evident le-am putut demara de când domnul Despescu este noul secretar de stat pe acest domeniu de competenţă şi de astăzi, de jumătate de ora de când a semnat ordinul, domnul Enescu va conduce destinele Jandarmeriei”, a conchis sursa citată.

     

  • OPINIE Ioana Matei, redactor-şef Business MAGAZIN: „S-a terminat anul cu cele mai multe „provocări”! Ce urmează?”

    Pregăteam ultimul număr din an când am primit un mail cu rezultatele unui studiu Bestjobs, din care reieşea că jumătate dintre angajaţii români cred că 2019 a fost mai obositor din punct de vedere profesional, „mai plin de provocări, efort şi cu mai mult stres comparativ cu anul precedent”. La polul opus, doar 14% simt că a fost un an mai calm şi mai liniştit, care le-a adus echilibrul necesar între viaţa personală şi job.

    Pe de altă parte, din acelaşi studiu reieşea că dacă Moş Crăciun ar putea să le îndeplinească românilor o dorinţă legată de profesie, pe primul loc aceasta nu ar fi să aibă mai puţin stres la locul de muncă (doar 7,9%) şi nici să le aducă mai mult timp liber şi echilibru între viaţa profesională şi cea personală (14%), ci „mai multă sănătate şi putere de muncă” (25% din angajaţi).

    Am sentimente conflictuale legate de acest rezultat, pe care îl văd şi eu în jurul meu, în rândul colegilor, colaboratorilor sau companiilor despre care scriem sau în rândul prietenilor mei mileniali (despre care un alt studiu, internaţional, spunea că sunt cel mai predispuşi la burnout). Mi se pare că aceste rezultate sunt caracteristice românului, pentru care „meseria e brăţară de aur”, chiar dacă ne referim la „meserie” în adevăratul sens al cuvântului sau îl traducem cu „profesie, carieră, management sau antreprenoriat”.

    În spatele cuvântului diplomat „provocare”, pe care nu există executiv sau antreprenor care să nu îl menţioneze la interviuri, stau, de fapt, nopţi nedormite, întâlniri cu familia sau prietenii programate peste din ce în ce mai multe săptămâni sau chiar anulate, poate chiar timp nepetrecut cu copiii în situaţia angajaţilor sau antreprenorilor care sunt şi părinţi. Cei mai mulţi dintre cunoscuţii mei prioritizează tot ceea ce este legat de muncă şi abia apoi îşi stabilesc întâlniri cu prieteni pe care nu i-au văzut de mult.

    Nu pot să nu mă întreb – asta este normalitatea pieţei actuale a muncii? Dacă eşti mai puţin stresat, înseamnă că eşti mai neimplicat? „Work-life balance” este doar o sintagmă inventată de o echipă de marketing sau HR? Nu ştiu care este răspunsul şi în niciun caz nu încurajez „lenea”. Totuşi, în pieţele mai „aşezate”, pe care noi le dăm ca exemple în materialele noastre, cum ar fi Germania, de pildă, magazinele alimentare se închid dupa ora 8 seara, iar majoritatea sunt închise duminica. Asta înseamnă că serile în care stai la birou după ora 8 nu pot deveni o normă.

    Astfel, pe lista de cadouri de la Moş Crăciunul pieţei muncii, alături de sănătate şi putere de muncă, îmi doresc şi vă doresc să avem o economie atât de dezvoltată şi de aşezată încât să avem timp să facem pe îndelete toate proiectele pe care ne dorim să le facem, să terminăm sarcinile din „fişa postului”, dar să lucrăm şi la proiecte şi idei noi, să întâlnim oameni noi şi vechi. Aş cere o zi de cel puţin 48 de ore, dar sper că este mult mai realistă dorinţa unei pieţe mai aşezate.

    În contextul acestei agitaţii care pare fără sfârşit, vă mulţumim că vă faceţi timp să ne şi citiţi – indiferent dacă preferaţi varianta tipărită, site-ul bmag.ro, pagina de Facebook sau, mai nou, Instagram –, să răspundeţi solicitărilor de interviuri şi invitaţiilor la evenimente (uneori, chiar de pe o zi pe alta). Iar pentru că anul 2019 a fost cel mai „plin de provocări“ – şi pentru colegii mei – le mulţumesc tuturor pentru eforturile depuse astfel încât, în momentele de răgaz pe care le aveţi, să citiţi, săptămânal, şi Business MAGAZIN şi să vă întâlniţi cu colegii voştri din business la evenimentele noastre. Sărbători fericite tuturor, să vă odihniţi şi să începeţi anul următor în forţă!

  • O fetiţă a trimis o scrisoare către Google în care cerea o zi liberă pentru tatăl său. Răspunsul a fost de milioane

    Dacă nu ştiţi cum să obţineţi o zi liberă, o idee bună ar fi să îi puneţi pe copii să trimită o scrisoare şefului. O fetiţă din Statele Unite a avut însă singură ideea, şi a trimis o scrisoare companiei pentru care tatăl său lucrează. Întâmplător, acea companiei este Google, relatează Business Insider.

    Textul scrisorii este următorul:

    “Dragă angajator Google,
    Poţi să te asiguri că atunci când tata vine la birou, va primi o zi liberă? Poate ar putea să primească liber miercuri. Pentru că tata are liber doar sâmbătă.
    De la Katie.
    P.S. Este ziua de naştere a lui tata.
    P.P.S. E totuşi vara.”

    Poate că scrisul fetiţei i-a impresionat pe cei de la Google, dar răspunsul nu a întârziat. În scrisoarea către Katie, Daniel Shiplacoff, senior design manager la Google complimentează munca tatălui său şi îi acordă acestuia o săptămână liberă drept bonus. Pentru că, totuşi, e vară. “Tatăl tău a muncit mult pentru ca milioane de oameni din jurul lumii să se bucure de produsele noastre. Cu ocazia zilei sale de naştere, şi pentru a recunoaşte importanţa concediului, îi vom acorda prima săptămână din iulie drept zile de vacanţă”, i-au transmis reprezentanţii Google fetiţei.

  • Financial Times a numit o femeie ca editor-şef, o premieră în istoria de 131 de ani a publicaţiei

    Barber a anunţat, marţi, că renunţă la funcţia sa de editor-şef, pe care a deţinut-o vreme de 14 ani, în ianuarie 2020. Barber lucrează de 34 de ani la publicaţia deţinută de compania japoneză Nikkei, care, în 2019, avea 1 milion de abonamente plătite, cele online asigurând peste 75% din tiraj.

    Khalaf a fost editor adjunct, pe politică externă şi pe Orientul Mijlociu în cele două decenii de când lucrează pentru FT. În ultimii ani a încercat să sporească diversitatea în ceea ce priveşte angajaţii din redacţii şi să atragă mai multe cititoare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ciprian Dascălu, economist-şef ING Bank România: În 2019 PIB-ul va creşte cu 4%, iar la finalul anului viitor cursul leu/euro ajunge la 4,85

    Creşterea economică a României pentru anul 2019 se va situa la 4%, în timp ce cursul leu/euro se menţine relativ stabil pentru anul în curs, dar poate ajunge la 4,85 lei pentru un euro spre finalul anului viitor, apreciază Ciprian Dascălu, economist-şef al ING Bank România, în cadrul conferinţei LEGAL & TAX, ediţia a II-a, organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu NNDKP.

     „Anul acesta vedem o creştere de 4%, dar efectele întârziate ale încetinirii economice globale se vor face resimţite. Inflaţia va rămâne în partea superioară, de 3-3,5%. (…) Cursul poate ajunge la 4,85 pe final de 2020 dar riscurile sunt asimetrice. Dacă mediul extern rămâne prietenos, dobânzile relativ joase, nu este un efort mare pentru banca centrală să ţină stabilitatea cursului”, spune Ciprian Dascălu în cadrul evenimentului.

    El atrage atenţia că principala vulnerabilitate a economiei româneşti, şi cea mai greu de abordat, este cea a deficitelor gemene, adică deficitul de cont curent şi deficitul bugetar.

    „Deficitele gemene rămân principala vulnerabilitate şi ţin costurile de finanţare ridicate nu doar pentru stat. (…) Deficitul bugetar are cheltuielile rigide (n.r: unde este foarte greu de umblat), cu un cost politic foarte mare, ca şi raport la venituri permanente fiscale este foarte mare. Este peste nivelul anului 2009-2010 când economia era în recesiune. Acesta va fi cel mai dificil lucru de făcut. Partea nefericită este că există acest gap de TVA şi sunt exemple precum Polonia unde prin infromatizarea fiscului au crescut încasările pe partea de TVA cu 30% într-un singur an”, explică economistul.

    În ceea ce priveşte dobânda de referinţă, economistul-şef al ING susţine că BNR ar menţine dobânda de referinţă până după alegerile generale din 2020.

    „Ne aşteptăm ca BNR să menţină dobânda-cheie până după alegerile generale. Probabil dacă vor vedea consolidare fiscală credibilă vom vedea costurile de finanţare scăzând. Vedem că guvernatorul când vorbeşte de managementul lichidităţii, prin scoaterea sau injectarea de lichidităţi în piaţă, banca centrală poate influenţa costul creditului legat de ROBOR fără a mişca dobânda-cheie

    Dascălu susţine că un „politician nu face ajustare de plăcere”, ceea ce ar putea împinge ajustarea fiscală până după alegeri.

    „Când se va face ajustarea fiscală? După alegeri probabil. Se va face indiferent de cum va arăta configuraţia guvernului după alegeri. De ce se va face? Nu cred că politicianul face ajustare de plăcere, ci din nevoia. Nevoia se reflectă asupra costurilor de finanţare. La 10 ani ne împrumutăm cu dobânzi de peste 4%, adică aproape dublul costului plătit de Polonia sau Ungaria. România se împrumută mai scump decât Serbia care este cu două trepte sub noi ca rating”, adaugă el.

    Mai mult, costul finanţării poate fi influenţat şi de agenţiile de rating.

    „Agenţiile de rating pot împinge costul de finanţare mai sus. Daăcă ne uităm la ce spun agenţiile de rating, în scenariile lor de bază nu este inclus impactul legii actuale în vigoare, şi-anume legea pensiilor şi legea salarizării unitare. Într-un fel sau altul ei consideră că vor fi luate măsuri pentru a menţine deficitul în limite rezonabile. Pânăă nu apar măsuri, perspectiva ratingului de ţară va fi în pericol”, spune Dascălu.

    Economistul-şef al ING România spune că execuţia bugetară pe 2019 este „o copie” după cea din 2011, caz în care economia se îndreaptă spre un deficit bugetar de 4%.

    „Execuţia bugetară arată până acum ca o copie după 2011, când s-a încheiat cu un deficit de peste 4% din PIB. Într-un scenariu în care nu se iau măsuri, mergem spre acelai nivel. Pentru a ţine deficitul în limita de 3% în ultimii ani s-a deteriorat compoziţia. Adică au crescut cheltuielile rigide cu pensii şi salarii în detrimentul investiţiilor. Principala problemă fiscală dacă ne aşteptăm la încetinire este raportul dintre cheltuielile rigide permanente şi veniturile senzitive la ciclul economic adică veniturile fiscale şi sociale. Raportul este la 82%. În ultimii ani s-a redus raportul investiţiilor, dar nu prea mai este loc de reducere acolo. Dacă economia încetineşte, raportul dintre cheltuielile rigide şi veniturile fiscale va merge către 100%. Atunci ori vor creşte taxele, ceea ce nimeni nu vrea să facă, dar se va încerca îmbunătăţirea colectării, sau se vor optimiza celelalte cheltuieli”, notează el.

     

     

     

     

  • Îţi urăşti şeful? Ce trebuie să faci dacă te afli într-o relaţie greu de suportat cu managerul tău

    „La început îmi iubeam locul de muncă, dar apoi entuziasmul meu a dispărut – atunci când ai un şef care pur şi simplu urăşte ceea ce faci – sau încearcă să subestimeze ceea ce faci – îţi ucide entuziasmul”, a spus Craig (numele este fictiv şi este folosit în articolul publicat de BBC pentru a descrie frustrările cauzate de şef ale unui angajat real).


    La început, lui Craig îi plăcea de managerul lui, dar acel lucru s-a schimbat când a văzut-o că ţipa la un asistent din echipă, scrie BBC.
    Ulterior, lucrurile s-au deteriorat din ce în ce mai mult şi şeful lui a început să ţipe şi la Craig în birou, subminându-i calităţile de faţă cu ceilalţi angajaţi.
    „Când lucrezi pentru un şef rău – cineva care te face să te simţi mic în fiecare zi – acest lucru îţi scade stima de sine.
    Nu mai lucrezi la randament maxim, nu te simţi fericit, nu vrei să faci mai mult decât trebuie pentru respectivul loc de muncă.”
    Experienţa lui Craig nu este singulară: potrivit unui studiu al Chartered Institute of Personnel and Development (CIPD), citat de BBC, 7% dintre angajaţi spun că nu se înţeleg cu şeful lor.
    De cele mai multe ori, angajaţii se ceartă cu managerul lor din cauza sentimentului de nedreptate sau volumului prea mare de muncă, este de părere Ben Willmott, şef de politici publice al CIPD.


    „Deseori, lucruruile mărunte se pot acumula şi să conducă la o cădere nervoasă”, adaugă el. Pentru a evita acest lucru, el îi încurajează pe angajaţi să aibă o conversaţie sinceră cu managerul lor în legătură cu o problemă, dacă se simt confortabili să facă acest lucru.
    „Managerul ar putea să nu fie conştient de modul în care este perceput comportamentul său, iar acesta ar putea fi un apel de trezire la realitate”, adaugă Willmott.Totuşi, el spune că în situaţii mai grave, precum bullying-ul sau hărţuirea, trebuie implicaţi reprezentanţi ai departamentului de resurse umane sau un alt manager.


    Willmott adaugă că un bun manager ar trebui să ştie câte ceva despre vieţile angajaţilor săi, cum ar fi dacă aceştia au copii sau nu ori unde îşi doresc să meargă în vacanţă. „Dacă nu îţi pasă de angajaţii tăi, atunci nu vei primi încrederea lor şi, fără încredere, construieşti o organizaţie pe nisip”, spune el.
    În afară de a decide să renunţe, îi încurajează pe oameni să gândească „mult şi serios” referitor la perspectivele de schimbare a culturii organizaţionale.
    Damian Beeley, un consultant în domeniul relaţiilor publice citat de BBC spune că dacă problema este prea personală, ar trebui să luaţi în calcul căutarea unui nou loc de muncă.


    „Dacă nu îl placeţi pe şeful vostru şi el nu vă place pe voi, probabil acest lucru nu se va schimba niciodată”, mai spune el.
    Companiile riscă foarte mult atunci când angajaţii nu se înţeleg cu managerii lor. Frustrarea creată între angajaţi şi echipele de management pot conduce chiar spre un comportament criminal, potrivit prof. Rosalind Searle, expert în încrederea în organizaţii la Universitatea din Glasgow.
    „Dacă frustrarea nu este gestionată, se poate transforma în furie”, adaugă ea. Angajaţii pot să fure bani din companie dacă sunt prost plătiţi sau să nu se dedice muncii în orele de serviciu,  spune ea.


    Craig, de pildă, a început să petreacă din ce în ce mai mult timp în sala de gimnastică sau în pub – „încercând doar să uite lucuri”. Şi-a găsit apoi un loc de muncă într-o altă companie, dar îşi aminteşte în continuare cum poate munca să se transforme „într-un loc de tortură”.

    Fostul lui şef îi spunea constant că de la un alt loc de muncă ar fi fost concediat. Acum ştie că acest lucru nu este adevărat.
     

  • Om de afaceri urmărit penal de DNA: Bărbatul ar fi oferit o sumă uriaşă unui şef din ANAF pentru influenţă

    Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au început urmărirea penală faţă de un om de afaceri pentru săvârşirea infracţiunilor de cumpărare de influenţă şi evaziune fiscală săvârşită în formă continuată.

    „În perioada ianuarie-februarie 2012, suspectul ar fi remis unui funcţionar public cu funcţie de conducere din cadrul A.N.A.F. suma de 3.020.588 lei, reprezentând preţul influenţei pe care acesta din urmă ar fi exercitat-o asupra colegilor săi cu atribuţii în procedura de achiziţie, în vederea adjudecării, de către o societate a omului de afaceri, a unei licitaţii având ca obiect achiziţionarea de către instituţia publică a unor produse software”, se arată într-un comunicat de presă al DNA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro