BusinessMagazin

Tag: sector

  • Îmbătrânirea forţei de muncă, viitoarea mare piedică a sectorului de transport feroviar

    ”Companiile din acest sector trebuie să pună accentul pe cursuri de formare şi pe mediatizarea lor pentru a atrage forţă de muncă tânără, în special în zonele unde există sau urmează un deficit acut de personal.”

     

    Companiile active în sectorul transportului feroviar de marfă şi de călători se  confruntă cu o îmbătrânire a forţei de muncă, fenomen ce va cauza provocări în a atrage personal specializat nou în următorii ani, când mare parte din angajaţii care lucrează acum în sector se vor pensiona.

    Îmbătrânirea forţei de muncă şi nivelul redus de înlocuire a personalului pot afecta puternic dinamismul sectorului feroviar, unul care depinde şi de calificarea şi motivarea angajaţilor.

    De exemplu, în sectorul de transport feroviar de călători, în 2016 ponderea angajaţilor cu vârsta de peste 50 de ani din totalul angajaţilor era de 34,3%, în 2017 a depăşit 43%, iar în 2018 a fost de circa 57%, conform datelor de la Consiliul Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar, parte a Consiliului Concurenţei.

    ”Principalele provocări din industria transportului feroviar sunt legate de vârsta ridicată a forţei de muncă existente şi lipsa noilor generaţii de muncitori calificaţi. Dacă vorbim de sectorul public, în ultimii 10 ani au plecat mulţi angajaţi de până în 35 ani, optând pentru un domeniu privat. De asemenea, CFR a trebuit să fie subvenţionat în ultimul deceniu de stat şi atunci nu a putut oferi stabilitate şi siguranţa unui loc de muncă. Muncitorii calificaţi sunt din ce în ce mai greu de găsit. Nici companiile private din acest domeniu, care sunt mai bine focusate şi organizate pe partea de recrutare, nu stau foarte bine la identificarea candidaţilor potriviţi pentru că muncitorii calificaţi au rămas foarte puţini”, afirmă Sorina Faier, managing partner în cadrul companiei de recrutare Elite Searchers.

    Faptul că forţa de muncă în sectorul de transport feroviar ajunge rapid către vârsta retragerii din activitate este una dintre provocările majore ale industriei, alături de lipsa noilor generaţii de muncitori calificaţi în domeniu, crede ea.

    ”Media de vârstă în cadrul companiei CFR este de 53 de ani, iar peste 5 ani compania ar putea intra în colaps din cauza pensionării a 30% din personal. Pe lângă acestea, se mai adaugă şi restructurările şi interesul scăzut faţă de sectorul acesta şi astfel ajung în situaţia unui deficit major de personal. Companiile din acest sector, atât cele private, cât mai ales CFR, trebuie să pună accentul pe cursuri de formare şi pe mediatizarea lor pentru a atrage forţă de muncă tânără, în special în zonele unde există sau urmează un deficit acut de personal. La fel de importantă este promovarea beneficiilor unui astfel de loc de muncă în rândul comunităţilor şi stimularea tinerilor să aleagă o calificare în domeniu”, crede expertul în resurse umane.

    Din discuţiile avute de Consiliul Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar cu principalul operator de transport de călători pe calea ferată, CFR Călători, companie cu 12.782 de angajaţi în 2018, meseriile deficitare din sectorul de transport feroviar de călători sunt: mecanic de locomotivă, revizor tehnic vagoane, lăcătuş montator agregate energetice pentru mijloace de transport, electrician şi electronist întreţinere şi reparaţii vagoane, strungar şi conductor de tren.

    Raportat la numărul de salariaţi care au urmat cursurile de perfecţionare sau calificare pentru toate aceste meserii specifice domeniului în ultimii ani, instituţia de supraveghere constată că meseria de mecanic de locomotivă va fi slab reprezentată în viitor.

    ”Un mecanic de locomotivă poate avea un salariu net între 4.500 şi 7.000 de lei, iar candidaţii disponibili au peste 45 – 50 de ani. Tinerii, în general, preferă un job de birou şi nu se mai orientează către astfel de joburi”, explică Sorina Faier.

    Există companii private din sectorul transportului feroviar din România care organizează cursuri de calificare şi asigură un loc de muncă în domeniu după absolvire, spune ea.

    ”Nu este singura industrie în care companiile şi-au organizat centre de formare profesională pentru că se confruntă cu lipsa de personal, iar statul nu le ajută. Avem situaţia aceasta şi în industria auto. De aceea, este importantă corelarea programelor educaţionale cu nevoile reale ale industriilor, iar aici este necesar un dialog mai strâns între companii şi autorităţi şi formarea claselor de învăţământ profesional după cerinţele pieţei”, crede expertul în resurse umane.

    Numărul mediu de salariaţi din sectorul de transport feroviar de călători a evoluat de la 13.661 în 2016 la 13.939 în 2017 şi a ajuns la 14.017 în 2018, ultimul an pentru care există date disponibile la Consiliul Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar. Salariul mediu brut lunar câştigat de angajaţii din acest sector a crescut şi el, de la 3.141 în 2016 la 4.534 de lei în 2018.

    În anul 2018, comparativ cu anul 2016, numărul angajaţilor din sectorul de transport feroviar de călători a înregistrat o uşoară creştere, cu aproximativ 2,6%. Concomitent, salariul mediu brut lunar din sector a crescut cu aproape 45%, de la 3.142 de lei/lună la 4.534 de lei/lună, sub acţiunea a doi factori determinanţi: măsurile fiscale adoptate de guvern şi criza de personal calificat, conform sursei citate.

    ”Pentru ca această industrie să devină atractivă pentru tineri, sunt necesare investiţii în infrastructura feroviară şi modernizarea mediului de lucru pentru a fi unul sigur, eficient şi atractiv”, concluzionează Sorina Faier.

    Numărul angajaţilor din sectorul de transport feroviar de marfă a înregistrat o creştere continuă în perioada 2016-2018, astfel că în anul 2018 comparativ cu anul 2016 creşterea a fost de 2,8%. Astfel, în 2016 numărul mediu de salariaţi din acest sector a fost de 11.817, în 2017 a crescut la 12.021, iar în 2018 a ajuns la 12.152.

    Salariul mediu din sector a crescut şi acesta continuu în perioada analizată, astfel că în anul 2018, faţă de anul 2016, creşterea a fost de aproximativ 62%.

    Salariul mediu lunar brut din sectorul de transport feroviar de marfă era de circa 3.534 de lei în 2016, a crescut la 4.171 de lei în 2017 şi a ajuns la 5.725 de lei în 2018.

    CFR Marfă, cel mai mare operator din sectorul de transport feroviar de marfă, companie deţinută integral de stat, cu afaceri de 716 mil. lei în 2018, a avut  5.800 de salariaţi în 2018. Numărul de angajaţi ai companiei de transport feroviar de marfă a scăzut de la peste 17.000 în 2009 la 5.800 în 2018.

    Principalul concurent al companiei de stat este Grup Feroviar Român (GFR), cel mai mare operator privat feroviar din România, parte a grupului Grampet, controlat de Gruia Stoica. GFR a avut 2.400 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 674 mil. lei în 2018, ultimul an pentru care există date publice.

  • Nicuşor Dan, conferinţă bruiată de claxoane ale firmei de salubritate din Sectorul 5. Candidatul PNL-USR, împiedicat din nou să susţină declaraţii

    Nicuşor Dan a avut din nou dificultăţi să susţină o conferinţă de presă în stradă, de data aceasta într-o zonă din Sectorul 5.

    Joi, în timp ce candidatul susţinut de PNL şi USR a început să vorbească, şoferii camioanelor firmei de salubritate din Sectorul 5, inscripţionate cu iniţialele primarului Daniel Florea, au început să claxoneze.

    Candidatul susţinut de PNL şi USR pentru Primăria Capitalei, Nicuşor Dan, a organizat, joi, o conferinţă de presă în aer liber, pe o stradă din sectorul 5. În zonă au ajuns camioane ale firmei de salubritate, inscripţionate cu iniţialele lui Daniel Florea.
    Utilajele au circulat pe tot parcursul declaraţilor şi au claxonat încercând să acopere vocea acestuia, deşi la scenă asista un poliţist local. Candidatul PNL şi USR a anunţat, la final, că va depune plângere pentru tulburarea ordinii publice.

    Nicuşor Dan a justificat că a ales Sectorul 5 pentru declaraţii întrucât pe ordinea de zi a CGMB se afla un PUZ Sector 5. El a explicat că se află lângă o cale ferată din sector care poate fi transformată în metrou de suprafaţă.

    Deşi a încercat să ridice vocea pentru a se face auzit, Nicuşor Dan a fost continuu bruiat de claxoanele camioanelor de la firma de salubritate din Sectorul 5. La un moment dat, o autoutilitară cu un tun cu substanţe dezinfectante a trecut şi le-a răspândit peste participanţi.

    La finalul conferinţei, Nicuşor Dan a purtat o discuţie cu poliţistul de la Poliţia Locală, care deşi asista la desfăşurarea evenimentelor nu a intervenit pentru a opri vacarmul creat. Poliţistul i-a atras atenţia candidatului PNL-USR că se află pe domeniul public şi că ar trebui să treacă pe trotuar, în timp ce Nicuşor Dan i-a reproşat că nu a intervenit pentru a opri perturbarea ordinii publice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Pentru că o duceţi bine, schimbările pe care le cereţi de la Guvern/stat nu au cum să se facă


    4 milioane de salariaţi din companiile private muncesc jumătate de an pentru a susţine 1,2 milioane de angajaţi în sectorul public şi 5 milioane de pensionari.
    Toţi banii din taxele şi impozitele plătite de sectorul privat se duc într-o groapă neagră, se pierd şi la suprafaţă nu se întâmplă nimic.
    Unii dintre voi cereţi ca românii să-şi schimbe mentalitatea pentru ca România să fie mai bună!
    Cu toţii sunteţi nemulţumiţi de politicile publice, de administraţie, de sistemul de sănătate (în spitalele de stat te duci să te faci bine şi pleci de acolo bolnav, infectat de bacterii), de sistemul de educaţie (companiile private se plâng că şcoala de stat livrează numai analfabeţi funcţionali care nu ştiu nimic din ceea ce au ele nevoie), de infrastructura de transport, de atitudinea instituţiilor publice, care se protejează cu afişe de genul „Astăzi nu lucrăm cu publicul” etc.
    Peste 2 milioane de români au plecat din ţară invocând o parte din aceste motive şi mai ales faptul că nu se va schimba nimic în România.
    În România ultimilor douăzeci de ani s-au schimbat foarte multe lucruri în economie, în business, în societate, dar pe care le vedem greu.
    La conferinţa Confidex – Despre încredere în economie în vremuri de criză, Dan Ştefan, cofondator şi director executiv al grupului Autonom, a spus că-l macină două întrebări: cum putem avea, concret, instituţii publice mai puternice care să fie un motor în economie şi cum pot companiile româneşti să colaboreze între ele.
    La prima întrebare am un răspuns, dar nu ştiu câţi dintre voi îl veţi accepta.
    Cu toţii o ducem bine, chiar prea bine, mai mult decât aşteptările noastre de acum 20 sau 30 de ani, şi de aceea problemele cu care ne confruntăm cu toţii nu sunt atât de mari astfel încât să ieşim în stradă, să dărâmăm gardurile Guvernului şi ale Parlamentului şi să cerem schimbări peste noapte.
    Spitalele publice au fost înlocuite cu clinicile private, şcolile publice au fost înlocuite cu şcoli private, aproape 2 milioane de joburi se desfăşoară în clădiri de birouri curate, cu cafeteria la parter şi cu mallurile aproape.
    Datorită ofertelor aeriene low-cost vacanţele sunt făcute în afară, plecările în city-break-uri sunt ceva curent, iar piaţa muncii era şi va fi în favoarea angajatului pentru poziţiile superioare.
    Pentru că mulţi o duceau bine, prezenţa la vot în alegeri era de
    +/- 50%. Dacă Dragnea şi PSD nu aveau problemele cu justiţia, şi acum erau la guvernare, mai ales după scăderile de taxe pentru antreprenori şi facilităţile oferite mediului de business.
    În ultimii 10 ani, de la criza precedentă, salariile în IT, asigurări, sănătate, administraţie publică s-au triplat, iar celelalte s-au dublat. Dobânzile la lei au scăzut de trei ori, inflaţia nu mai reprezintă o problemă, iar cursul este stabil. Preţurile la locuinţe sunt rezonabile.
    De ce ar ieşi lumea în stradă, de ce s-ar bate la propriu şi la figurat pentru schimbarea sectorului de stat, pentru alte politici publice?
    Cele mai multe lucruri se schimbă în criză, iar criza de acum un deceniu şi chiar şi aceasta de acum nu ne-au lovit atât de tare.
    În America şi chiar în Europa, în aceşti ultimi zece ani, salariile nu au crescut cu mai mult de 10%, în timp ce preţul bunurilor şi serviciilor s-a dublat.
    Revoltele de acum din SUA, dincolo de motivul rasial, au în spate şi foarte multe probleme financiare, care vor ieşi din ce în ce mai mult la suprafaţă. Polarizarea la americani este foarte mare.
    Schimbările majore, inclusiv în România, nu se produc atunci când economia creşte, când e linişte pe stradă, când guvernul are bani de împărţit şi de dat.
    Schimbările pe care le cerem cu toţii se produc atunci când nu mai sunt bani, nu mai sunt creşteri salariale ci scăderi, când oamenii nu au alternative (în criza precedentă, românii puteau să meargă la muncă în străinătate dacă nu găseau joburi în ţară), când le sunt atacate bunăstarea şi liniştea personală.
    În România schimbările, cel puţin economice, se întâmplă atunci când vin FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană şi cer guvernului să facă ceva.
    Deşi sectorul privat a trimis 1 milion de oameni în şomaj tehnic, guvernul Orban nu s-a atins de niciunul dintre cei 1,2 milioane de bugetari.
    La polul opus, antreprenorii români au câştigat destul de mult de-a lungul anilor pe cont propriu, şi de aceea asocierea cu alţi antreprenori pentru rezolvarea unor lucruri comune nu este pe primul plan. Fiecare crede că se poate descurca în continuare aşa cum a făcut-o până acum.
    Numai crizele îi adună pe antreprenori împreună pentru a găsi soluţii. În vremuri de creştere economică fiecare îşi vede de drumul lui, banii intră în cont, iar problemele se văd doar din maşină.
    Pentru ca anumite lucruri să se schimbe, trebuie ca problemele publice să ne doară atât de tare, încât să nu mai putem/să nu mai puteţi.
    Încă nu suntem acolo. 

  • Cum a reuşit un medic veterinar din România să îşi deschidă o afacere vânzând un produs altfel

    „Toată povestea a început în urmă cu şapte ani, când, însărcinată fiind, am fost depistată cu o aluniţă malignă, pe care am fost nevoită să o scot de urgenţă. Atunci, medicul mi-a recomandat să fiu foarte atentă ce produse cosmetice folosesc şi astfel am început căutarea de produse fără «prostii» în ele”, povesteşte Corina Ujeniuc.

    A constatat însă că multe branduri aveau în componenţa produselor lor ingrediente sintetice cu potenţial cancerigen sau alergen. Aşa că a început să-şi facă singură cremele de care avea nevoie. În 2017, a trecut de la producţia în scop propriu la una artizanală, de cosmetice hand-made, dedicată şi altor persoane atrase de cremele ei. Nuca Organic presupune cosmetice de origine 100% naturală, fără nimic sintetic în compoziţie.

    „Am apelat la o chimistă din Marea Britanie, specializată în formularea produselor cosmetice naturale, deoarece am considerat că este absolut necesar ca produsele să fie formulate de un specialist în domeniu. Sursele din care provin ingredientele am încercat să fie cât mai mult din România, astfel că mierea o luăm de la un producător român din judeţul Mureş, uleiul de cătină îl luăm din judeţul Buzău şi tot aşa.”

    A investit la început 65.000 de euro, dintre care 25.000 de euro au fost surse proprii, iar 40.000 de euro au fost obţinuţi prin programul de finanţare Start-Up Nation. În cele din urmă, în decembrie 2018, afacerea a fost gata de lansare. „Cifra de afaceri pentru 2019 a fost de aproximativ 90.000 de lei, însă despre profit nu se poate vorbi, deoarece în continuare acoperim cheltuielile iniţiale. Avem doi angajaţi”, spune Corina Ujeniuc.
    Cosmeticele Nuca Organic sunt produse într-un laborator din Bucureşti şi de acolo pleacă mai departe spre cumpărători – femei, într-o proporţie covârşitoare. „Vindem online, atât prin intermediul site-ului nostru, cât şi pe alte platforme, dar şi în magazine tip plafar, farmacii şi magazine specializate.” Preţurile pornesc de la 35 de lei, cât costă un balsam de buze cu acid hialuronic, şi urcă în funcţie de produs, astfel că o cremă hidratantă pentru corp costă 120 de lei, iar una anti-aging cu peptide şi ulei de cătină ajunge la 160 de lei.

    Cum însă 70% din vânzări sunt generate de magazine fizice, ultimele două luni nu au fost prea bune pentru Nuca Organic, pentru că multe spaţii s-au închis şi oricum oamenii au stat mai mult în case. Ca mulţi alţi antreprenori însă, Corina Ujeniuc şi-a canalizat eforturile către online, un pas pe care oricum îl avea pus pe hârtie. „Aveam planuri mari pentru 2020, precum participarea la expoziţii internaţionale de produse cosmetice sau târguri tematice, însă din păcate nu am mai putut lua parte la astfel de evenimente.” Sunt însă şi veşti bune: va lansa două produse noi, va participa la un concurs internaţional de produse cosmetice şi îşi va duce brandul mai departe pe piaţa europeană, mai exact în ţările francofone.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    FermierBun – platformă pentru producători agricoli locali (Bucureşti)
    Fondator: Costin Simion
    Investiţii iniţiale: 7.000-8.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată: 150.000-200.000 de euro
    Prezenţă: online

    Hbebe – brand de haine pentru copii (Iaşi)
    Fondatoare: Flavia Hriţcu
    Investiţie iniţială: 44.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 180.000 de lei (38.000 de euro)
    Prezenţă: online şi la târguri

    PrimeRenting – platformă online pentru închirieri de echipamente (Bucureşti)
    Fondatori: Ana şi Dragoş Preda şi Răzvan Popa
    Investiţie iniţială: 20.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 1 mil. euro
    Prezenţă: online

    Greenarium – producţie de terarii cu plante (Sibiu)
    Fondatori: Anton Balint, Paul Bondane şi Raluca Mitea
    Investiţie iniţială: 3.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 10.000 de euro
    Prezenţă: online

    Big Books for Little Hands – librărie cu cărţi pentru copii (Bucureşti)
    Fondatoare: Mădălina Cociorbă
    Investiţii: 150.000-200.000 de lei (peste 30.000 de euro)
    Cifră de afaceri în 2019: 80.000 de lei (circa 17.000 de euro)
    Prezenţă: online şi cu un spaţiu fizic în Bucureşti, în zona Moşilor

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Încotro merg autorulotele pe timp de pandemie

    Turismul este unul dintre sectoarele cel mai afectate de pandemia de Covid-19, ceea ce se vede pe toate nişele acestuia. Dacă la începutul anului în curs Florin Hriţuliac, fondatorul grupului Haff, care închiriază şi vinde autorulote şi rulote, credea că în 2020 va bifa afaceri de 7 milioane de euro, după cele două luni de stare de urgenţă se aşteaptă ca businessul să realizeze doar 5% din previziunile iniţiale.  

    Piaţa de autorulote şi rulote se numără printre cele mai afectate de noul coronavirus şi de măsurile implementate de autorităţi, iar actorii economici care formează întregul sector al turismului îşi regândesc planurile de acţiune, astfel încât businessurile lor să reziste în faţa noilor provocări şi să depăşească această criză cu cât mai puţine pagube.

    „A trebuit să regândim întreaga strategie de dezvoltare a activităţilor pentru următorii cinci ani. Întreg sectorul de camping – vânzare, închiriere, service rulote şi autorulote, locuri de campare – a fost închis ca urmare a măsurilor de prevenţie. Pe termen scurt vom reprograma toate vacanţele suspendate, astfel încât turiştii care deja au achitat să sufere cât mai puţin. Concomitent vom cere suspendarea ratelor către bănci şi societăţi de leasing, conform OUG37/2020”, a spus într-un interviu pentru BM Florin Hriţuliac, managing partner în cadrul Haff Premium Campers, companie ce face parte din grupul Haff. Având în vedere că vacanţele cu rulota sau autorulota sunt încă un trend în dezvoltare în România, Florin Hriţuliac consideră că „vom vedea autorulote circulând doar cu turiştii care au avut rezervările amânate din cauza pandemiei. Cred că vom vedea o revenire a interesului pentru turismul cu autorulota doar peste doi sau trei ani”.

    El spune că restricţiile de călătorie în Europa vor avea un efect negativ în acest sector, având în vedere că doar 10-12% dintre cei care închiriau autorulote nu treceau graniţele ţării, „de regulă, aceşti turişti închiriau doar pentru un weekend”.
     „S-a observat în anii trecuţi o creştere a numărului firmelor de închiriere, lunar apărând noi firme în domeniu. Multe vor dispărea în acest an din păcate. Acest gol rămas se va acoperi în timp de către mari firme de închiriere europene, afiliate de regulă producătorilor, în mod direct. Clienţilor români li se vor oferi tarife aliniate celor europene, cu garanţie de închiriere de câteva mii de euro. În contextul scăderii economiei acest lucru va duce la scăderea atractivităţii turismului cu autorulota în România”, crede antreprenorul.

    Un alt factor decisiv care stă la baza călătoriilor cu autorulota este reprezentat de partea financiară a turiştilor. Spre comparaţie, tariful de închiriere a unei autorulote poate fi mai mare cu circa 100 de euro pe zi, comparativ cu preţul de cazare într-o cameră de hotel. „În condiţiile în care tariful mediu de cazare în România va scădea undeva la 20-30 euro/zi, foarte puţini vor fi cei dispuşi să achite între 120 şi 180 euro/ziua de închiriere pentru o autorulotă, în sezonul de vârf. Un tarif minim de închiriere a unei autorulote este în jur de 70 euro/zi, pe parcursul unui grad de ocupare medie anuală de 70%, astfel încât deţinătorul autorulotei să îşi poată acoperi costurile”, a explicat Florin Hriţuliac.
    Nici în ţările dezvoltate, unde vacanţele cu autorulota şi rulota sunt deja o tradiţie, precum America şi ţările din Europa Occidentală, turiştii nu vor fi la fel de atraşi de închirierea unui astfel de vehicul, afirmă reprezentantul grupului Haff.
     „Din păcate sunt doar încercări ale entităţilor interesate în atragerea turiştilor care călătoreau cu avionul şi stăteau în hoteluri să le combine în turismul cu autorulota, este o abordare de tipul win-lose care nu este sustenabilă. Firmele americane şi, mai nou, şi cele europene, încearcă această abordare. Specialiştii în turismul cu RV-ul (recreational vehicle) au atras atenţia că acesta este o formă alternativă de turism, de nişă, care se îndestulează după ce turiştii au bifat celelalte forme de turism tradiţionale. De asemenea este şi mai scump decât turismul tradiţional, chiar şi în statele dezvoltate. O strategie de creştere pe conversia turistului tradiţional nu este realizabilă.
    Cele două luni de stare de urgenţă şi-au pus amprenta pe finanţele grupului Haff, astfel că dacă în anii trecuţi în această perioadă a anului compania realiza deja aproximativ 35% din cifra de afaceri şi avea peste 70% din întreagă capacitate anuală deja rezervată, în acest an încasările sunt pe zero. „Mai mult decât atât, avem multe cereri de anulare sau amânare a rezervărilor, ceea ce practic ne plasează pe încasare minus, încasarea zero ar fi fost fericită. Pe partea de rezervări pentru restul anului mai avem active 679 de zile de închiriere, faţă de 9.801 de zile anul trecut, înregistrând astfel o scădere de 93% a activităţii de închiriere.”
    Pe partea de vânzări de autorulote şi rulote, piese de schimb şi accesorii, Florin Hriţuliac spune că anul trecut grupul a realizat afaceri de aproximativ 3 milioane de euro până în această perioadă din an, iar „în acest moment suntem pe zero. Vânzările se fac de regulă între lunile aprilie -iunie ale fiecărui an, avem peste 180 de vehicule noi în depozite logistice pentru care nu avem cumpărători, în valoare de aproximativ 7 mil. euro. Aproape toate achiziţiile de rulote şi autorulote au fost amânate atât din cauza posibilităţilor reduse de finanţare, cât şi a conservării resurselor disponibile de către cei ce aveau lichidităţi.”
    El spune că întreaga industrie, la nivel global, şi-a tras obloanele în urma pandemiei şi a stării de urgenţă, iar producătorii internaţionali de autorulote şi rulote aşteaptă ca piaţa să îşi revină să reapară cererile de achiziţie. „Toţi dealerii de autorulote din Europa, în special cei de volum mare, sunt într-o poziţie delicată, cu stocuri uriaşe destinate vânzării, însă cu o piaţă cu cerere zero. Lucrăm în special cu producători germani, lideri în Europa (Buerstner, Hobby), care, au o bază foarte solidă din punct de vedere financiar, dar în curând vom asista la primele cereri de protecţie împotriva creditorilor dacă statul german nu intervine în acest domeniu, aşa cum a făcut-o şi în 2008-2009. Un alt producător din nordul Italiei, cu care am avut volume importante de vânzări, este paralizat complet, afectând astfel tot lanţul de aprovizionare.”
    Grupul Haff a înregistrat afaceri de peste 6 milioane de euro la finalul anului trecut, iar pentru anul în curs bugeta o cifră de afaceri de peste 7 mil. euro. Însă, având în vedere efectele negative ale pandemiei, Florin Hriţuliac estimează că grupul va realiza doar 5% din „ce planificaserăm pentru 2020”.
    „Veniturile din vânzări vor fi zero, iar pe partea de închiriere vom avea cifre cu minus. Pe întreg anul îmi este dificil să mă pronunţ, dar cred că vom avea cifre de afaceri incredibil de mici şi foarte mari presiuni din partea tuturor creditorilor clienţi, bănci, firme de leasing, salariaţi. Nu cred că vom depăşi o cifră de afaceri mai mare de 300.000 de euro.”
    Grupul gestionează o flotă de 140 vehicule, atât proprii, cât şi deţinute de alţi proprietari şi gestionate prin intermediul unei interfeţe automate de rezervare Haff, „în mod similar cu booking.com. Estimăm aproximativ 60 de unităţi noi pe platforma de închiriere în acest an. Sperăm că vom ajunge la aproximativ 200 unităţi destinate închirierii în acest sezon de vară”.
     Planul pe termen mediu prevede relansarea unor pachete de vacanţă de vară într-o formulă atractivă, astfel încât „să reuşim menţinerea unui cash-flow suficient pentru acoperirea cheltuielilor curente. Activitatea de vânzare vehicule se va relua cred cu mare greutate, majoritatea clienţilor noştri fiind flote comerciale de închiriere care sunt şi ele afectate, la rândul lor, de aceste scăderi”. Florin Hriţuliac consideră că pentru relansarea acestui sector, statul trebuie să ofere acces facil la finanţare (garantată de stat) pentru achiziţia de vehicule de acest tip, să inlcudă turismul cu autorulota sub umbrela Ministerului de Turism, să dezvolte campinguri şi spaţii de alimentare, parcare specializate pentru rulote şi autorulote.
     „Se poate oferi şi posibilitatea plăţii vacanţelor – închirierii de autorulote cu vouchere de vacanţă acordate gratuit de către stat bugetarilor. Iar antreprenorii trebuie să găsească soluţii de supravieţuire. România are o şansă uriaşă să reactiveze industria textilă şi cea alimentară, întrucât Europa va înlocui producţia din China cu cea în Europa de Est.” În noul context, compania şi-a amânat şi planurile de dezvoltare. Cu ajutorul partenerilor din Germania şi mentorilor din SUA, au cooptat un investitor asiatic spre sfârşitul anului trecut. Prin achiziţia pachetului de acţiuni al societăţii lor de către acest investitor voiau astfel să înceapă producţia de autorulote în România, la Braşov, cu o capacitate maximă de 800 unităţi pe an. „Însă, pandemia de COVID-19 a afectat China în primul rând şi apoi a ajuns şi la noi, astfel că fondurile necesare acestei investiţii vor fi deblocate mult mai târziu decât anticipam. Sperăm că o eventuală scădere a preţurilor terenurilor şi a spaţiilor de producţie să compenseze această întârziere, însă producţie de autorulote vom face, mai devreme sau mai târziu, la Braşov”, spune antreprenorul. 

  • Un CEO din sectorul auto german se plânge: „Este un dezastru total pentru industria auto. Ne chinuim ca în iad.“

    Industria auto mondială se chinuia să înain­teze chiar şi înainte de criza provocată de pan­demia de COVID-19. Prăbuşirea pie­ţe­lor şi a economiilor îi aduce pe constructorii de maşini într-o situaţie şi mai disperată, ei având în faţă perspectiva unei staţionări îndelungate, iar aceasta înseamnă perturbări considerabile ale fluxurilor de investiţii străine peste tot în lume.

    Sectorul auto este unul dintre principalele gene­ratoare de fluxuri de investiţii străine, marii cons­tructori de autovehicule contribuind masiv la rein­dus­trializarea ţărilor est-europene şi a altor eco­nomii în curs de dezvoltare. Cum blocajul economic cauzat de pandemia de COVID-19  loveşte dur aceste companii, lumea trebuie să se pregătească de blocaje şi în fluxurile de investiţii străine directe (ISD), scrie just-auto.com.

    Cel mai mare constructor de maşini din India nu a reuşit să vândă nimic în aprilie. India este cea mai numeroasă democraţie din lume. În Germania, CEO-ul Volkswagen Herbert Diess insistă pe faptul că pen­tru revenirea economiei ţării sale este nevoie de un pa­chet de stimulare pentru sectorul auto. Cu alte cuvinte, el cere guvernului să subvenţioneze achi­zi­ţiile de ma­şini – un ajutor mascat dat companiei sale. VW, care este cel mai mare producător auto din lume, a avertizat asupra unei scăderi „severe“ a profitului operaţional anul acesta, dar nu renunţă la plata dividendelor pentru 2019. Însă VW cere, alături de alte mari com­panii auto, bailouturi de la statul brazilian pentru a-şi finanţa uzinele de acolo, potrivit Reuters. Daimler a anunţat scăderea cu 6% a vânzărilor în primul tri­mestru. Ford estimează pentru trimestrul II pierderi de peste 5 miliarde de dolari. Renault, cel mai mare fabricant de maşini din Franţa, a primit de la guvernul francez un bailout de 5 miliarde de euro. Compania are 73.000 de angajaţi în Europa şi a introdus program scurt de lucru pentru peste 90% din personal. Însă grupul francez a renunţat la plata dividendelor. Vânzările Renault s-au prăbuşit cu 25% în primul trimestru. Cons­tructorii auto sunt în declin şi pentru că ei sunt conductori de capital pentru mulţi furnizori, pro­blemele lor vor zgudui întregul lanţ valoric global, cu efecte asupra proiectelor ISD şi locurilor de muncă. Analiştii de la Globaldata au calculat pierderile la nivelul vânzărilor auto produse de COVID-19 la

    3,6 milioane de unităţi. Pierderile financiare ale industriei au crescut accentuat în ultimele săptămâni, la 113,3 miliarde de dolari. Companiile îşi redeschid uzi­nele, însă perspectivele sunt întunecate. „Este un de­zastru total pentru industria auto. Ne chinuim ca în iad“, a declarat pentru just-auto, sub rezerva ano­ni­ma­tului, un executiv al unui producător de com­po­nente auto din Germania.

    Deocamdată, jucătorii nemţi privesc cu speranţă spre China, unde activitatea fabricilor se apropie de normal. Dar şi acolo piaţa îşi revine greu. În prima jumătate a lunii februarie, vânzările de maşini din China s-au prăbuşit cu 92%. Declinul s-a temperat la 33% în ianuarie. S&P atrage atenţia că industria se îndreaptă spre un mediu de vânzări transformat radical.

    Presupunerile vechi despre ceea ce doresc şoferii şi modul în care aceştia vor plăti pentru maşini ar putea deveni depăşite pe fondul incertitudinilor economice uriaşe şi al schimbărilor în stilul de viaţă aduse de pandemie. SUV-urile mai mari, mai puţin economice, au fost printre cele mai populare modele din ultimii ani şi au înlesnit marje de profit mai mari pentru producătorii de automobile.

    Însă companiile vor remarca schimbarea prefe­rin­ţelor către maşinile mai ieftin de rulat ca urmare a crizei financiare globale din 2007-2008, o repetare a mo­dificărilor de comportament observate în timpul cri­zelor petroliere din anii 1970 când producătorii auto au lansat pe piaţă produsele „econobox“. „Oa­me­nii se vor întreba: «De ce am nevoie de fapt? Chiar am nevoie de o maşină mai mare?» Piaţa este încă dominată de SUV-uri“, spune Jim Saker, di­re­c­­torul Centrului pentru Managementul Auto­ve­hi­cu­­lelor de la Universitatea din Loughborough, M­area Britanie.

    „Oamenii vor păstra probabil maşinile mai mult timp. Nu vor dori să schimbe sau să vândă. Ultima dată când am avut un astfel de şoc, în 2007/08, oamenii au cumpărat maşini mai mici sau rulate.

    Au făcut un pas înapoi. Prin urmare, companiile care se vor descurca mai bine sunt cele care au produse de la capătul inferior.“

    Criză actuală loveşte când industria auto se află în mijlocul unei transformări marcate de o schimbare a preferinţelor clienţilor către autovehicule electrice şi o îndepărtare de proprietatea maşinii, permisă de leasing, abonamente şi servicii de mobilitate comună. Aceste modificări se adaugă la complexitatea planificării unei rute înapoi spre normalitate în afaceri.

    Se estimează că vânzările de autovehicule noi la nivel mondial vor scădea cu 20-30% în 2020 şi puţini se bazează pe o descătuşare a cererii atunci când măsurile de izolare vor fi retrase, având în vedere amploarea incertitudinilor economice, spun analiştii. Producătorii auto nu se aşteaptă ca vânzările să se apropie de nivelurile normale mai înainte de a doua jumătate a anului şi mulţi intenţionează să majoreze cu atenţie producţia pentru a proteja lucrătorii şi pentru a evita umflarea stocurilor.

  • În timp ce zeci de companii fac concedieri, un business din România a ieşit „la vânătoare” de angajaţi. Despre ce meserie este vorba

    În România, Computaris a intrat în urmă cu aproape două decenii, în 2001, odată cu deschiderea unui sediu central la Bucureşti. Un moment cheie în parcursul companiei pe piaţa locală a venit în 2009, când businessul s-a extins cu un centru de dezvoltare din Galaţi. Potrivit Ralucăi Rusu, CEO al Computaris România, una dintre cele mai mari provocări din ultimii 3-4 ani s-a legat de piaţa forţei de muncă, unde cererea de specialişti IT depăşeşte oferta. „Deja acesta este un subiect foarte discutat.

    Ca să depăşim acest obstacol, organizăm în fiecare an Academiile Computaris, un program de internship în care implicăm atât studenţi, cât şi proaspăt absolvenţi din facultăţi cu profil tehnic. Timp de trei luni, experţii noştri tehnici sunt alături de juniori, ajutându-i să-şi dezvolte abilităţile tehnice şi să-şi valorifice potenţialul. Este un program care oferă satisfacţie atât seniorilor, cât şi juniorilor, şi care creează legături strânse între participanţi.”

    Grupul are prezenţă tehnică şi/sau de vânzări în Marea Britanie, SUA, România, Polonia, Moldova, India, Elveţia, Malaezia şi Filipine, iar la sfârşitul anului 2019 a înregistrat, la nivel global, o cifră de afaceri de peste 14 milioane de euro, estimările pentru anul în curs vizând o creştere de până la 16 milioane de euro. Pe plan local, cifra de afaceri a companiei a ajuns, anul trecut, la 44 de milioane de lei, cu un profit de 1,18 milioane. „Credem că rezultatele de anul acesta vor depinde şi de evoluţia situaţiei economice locale şi globale în a doua parte a anului. Rămânem optimişti şi, în acelaşi timp, urmărim îndeaproape această evoluţie”, spune Raluca Rusu.

    În prezent, aproximativ jumătate din echipa de 300 de angajaţi ai grupului la nivel internaţional este reprezentată de personalul celor două birouri locale, care, de la începutul lunii martie, lucrează de acasă. „Din punct de vedere tehnic eram deja pregătiţi, deorece politica noastră internă permite acest mod de lucru ocazional. Atât managerii de proiecte cât şi echipa de HR sunt în strânsă legătură cu fiecare membru al echipei Computaris, pentru a ne asigura că toţi colegii sunt într-o stare bună, au resursele necesare să îşi continue activitatea şi le suntem alături atunci când au nevoie”, explică executivul.
    Deşi, în noul context de piaţă, multe businessuri sunt acum într-o situaţie critică, Raluca Rusu spune că, din fericire, la Computaris au norocul de a activa într-una din acele industrii care nu a fost afectată negativ în această perioadă. „IT-ul şi tehnologia au fost pârghiile care au conectat lumea întreagă şi au permis transpunerea majorităţii activităţilor normale într-un mediu virtual. Avem câţiva clienţi care au înregistrat creşteri ale volumului de activitate în ultimele două luni, însă, în general, lucrurile s-au încadrat în cote normale.” În plus, compania încă recrutează angajaţi, printr-un proces transferat 100% în online, „pentru că avem nevoie de colegi noi care să completeze echipa şi astfel să putem menţine ritmul ascendent al businessului”.

    Portofoliul Computaris cuprinde peste 20 de companii locale şi internaţionale. „Avem parteneri cu care lucrăm de peste 10-15 ani, precum şi clienţi cu care am început colaborarea în urmă cu mai puţin de doi ani. Abordarea noastră este însă întotdeauna aceeaşi, orientată spre crearea unui parteneriat pe termen lung.” Din rândul acestora fac parte nume ca Swisscom, Metaswitch, Nokia sau subsidiare ale grupurilor Vodafone, T Mobile şi Orange. Serviciile companiei încep în zona de consultanţă, unde – alături de clienţi – reprezentanţii businessului identifică nevoile acestora şi găsesc soluţiile cele mai potrivite: de la soluţii tehnice la soluţii de organizare a echipelor şi moduri agile de livrare a proiectelor. „Odată ce proiectele intră în producţie, preluăm de cele mai multe ori responsabilitatea menţinerii lor în sistemele live, oferind suport 24 de ore pe zi/şapte zile pe săptămână, cu timp foarte scurt de răspuns. Prin politica noastră asigurăm servicii de calitate ridicată în raport cu preţul oferit.”

    În ceea ce priveşte competiţia, spune executivul, aceasta vine atât din direcţia firmelor de servicii de nearshoring (practica prin care operaţiunile unei afaceri sunt transferate într-o altă ţară – n.red.), cât şi dinspre companiile mari care oferă servicii de integrare IT. „Se întâmplă adesea să ne aflăm într-o relaţie de cooperare şi totodată de competiţie, ajungând să livrăm proiecte împreună cu firme care la un moment dat ne-au fost competitori.”

    Pe termen mediu şi lung, reprezentanţii Computaris îşi doresc să atingă, anual, o creştere de 10- 15% la nivel de grup, să extindă cooperarea cu clienţii existenţi, să aducă 2-3 clienţi noi în fiecare an, care să devină clienţi de lungă durată, şi să crească departamentul de implementări de soluţii în cloud. „De asemenea, dorim să ne asigurăm că echipa creşte într-un mod sustenabil, cu oameni motivaţi care îşi găsesc în Computaris locul unde pot creşte profesional şi unde pot vedea rezultatele frumoase ale muncii lor”, adaugă şefa companiei.

    Un alt obiectiv este extinderea serviciilor dincolo de sfera telecom, în zona de implementare de soluţii în cloud public şi hibrid. „Avem deja proiecte de cloud privat livrate cu succes în telecom, mai ales în afara României, şi vedem avantajele concrete pe care tehnologia le poate aduce organizaţiilor. Considerăm că acum este momentul oportun să contribuim la dezvoltarea acestei pieţe şi în România şi să ajutăm companiile locale să utilizeze tehnologiile cloud pentru a-şi accelera creşterea şi a-şi întări relaţiile cu clienţii şi angajaţii.”

    În opinia Ralucăi Rusu, această criză va accelera digitalizarea multor organizaţii. „Multe organizaţii au fost prinse nepregătite să lucreze 100% de acasă, deşi natura activităţii lor le-ar fi permis asta, dacă se pregăteau cu infrastructura, sistemele software şi procesele necesare. De asemenea, din păcate, multe industrii au fost afectate; cele care au capital necesar să treacă peste această perioadă cu siguranţă îşi vor regândi modelul de business, iar această regândire va include digitalizarea unora dintre serviciile oferite.” În ceea ce priveşte industria de IT, adaugă ea, firmele care lucrează cu sectoarele afectate vor avea probleme să asigure necesarul de muncă pentru angajaţii existenţi „şi pesemne că trec printr-o perioadă dificilă”.
    Un alt segment afectat, crede Raluca Rusu, este cel al start-up-urilor româneşti care depind de finanţare şi de succesul în a câştiga o parte a segmentului de piaţă pe care îl deservesc. „Cred că aici va depinde de la caz la caz, în funcţie de segmentul de piaţă deservit şi de stadiul acestor start-up-uri. Din punctul de vedere al angajaţilor în IT, spre deosebire de perioada 2008- 2009, avem mult mai multe firme internaţionale care au deschis birouri de dezvoltare în România şi multe firme de outsourcing care au crescut într-un mod sustenabil în ultimii ani. Cred că aceste firme vor putea absorbi excedentul de candidaţi IT din piaţă, avînd în vedere lipsa acută de resurse IT din ultimii ani.”

  • Retailul s-a prăbuşit în Marea Britanie: Vânzările de haine sunt la pământ, în timp ce vânzările de carburanţi se confruntă cu scăderi masive

    Vânzările sectorului de retail din Marea Britanie au înregistrat cea mai abruptă scădere înregistrată până acum de la o lună la alta, întrucât închiderea businessurilor non-esenţiale a generat un efect puternic, care nu a fost combătut de creşterea istorică resimţită pe zona de alimente, potrivit FT.

    Volumul vânzărilor de retail a scăzut cu 5,1% în luna martie, în comparaţie cu luna anterioară, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică din Marea Britanie – reprezentând cea mai abruptă scădere din 1996, când instituţia a început să publice datele.

    Rezultatul a înregistrat efectul închiderii magazinelor non-esenţiale începând cu data de 23 martie.

    Vânzările sectorului de retail au înregistrat cea mai mare cădere lunară de când a început publicarea datelor în urmă cu peste 30 de ani, cel mai mare declin fiind înregistrat în zona de haine şi în zona de carburanţi, acestea fiind temperate în rezultatu final doar de vânzările puternice ale sectorului alimentar”, a notat Rhian Murphy, şeful pentru segmentul de retail în cadrul Biroului de Statistică.

    Volumele tranzacţionate pe segmentul alimentar au înregistrat o creştere puternică de 10,4% în martie, în comparaţie cu luna anterioară, aceasta fiind cel mai puternic avans înregistrat.

    La polul opus, vânzările de carburanţi au scăzut cu 18,9%, pe datele ajustate. În acelaşi timp, vânzările de îmbrăcăminte au scăzut cu 35%.

    Dimensiunea declinului nu a putut fi diminuată nici măcar de trecerea consumatorilor către comerţ online – care a ajuns la o pondere istorică de 22,3% din totalul volumelor tranzacţionate în sectorul de retail.

  • Cum poate o decizie pe care Trump a luat-o pentru a proteja populaţia să distrugă unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei americane

    Un număr mare de angajaţi migranţi, mai ales din Asia, s-au îndreptat spre Statele Unite să muncească în Silicon Valley.
    Alături de Mexic, China şi India oferă acum o mare parte din forţa de muncă noii generaţii de angajaţi din America.

    Talentul extra din aceste pieţe ar putea să dispară sub interdicţia temporară a preşedintelui Trump, ţintită înspre oprirea răspândirii coronavirusului şi protejarea joburilor american, potrivit unui articol BBC.

    Potrivit datelor Pew Research Center citate de BBC, mai mult de un milion de imigranţi au sosit în Statele Unite în fiecare an, deşi această cifră a scăzut în anii recenţi.

    În 2017, India a fost responsabilă de generarea celei mai mari părţi a noii forţe de muncă, fiind urmată de Mexic, China şi Cuba.

    „Această măsură va avea cu siguranţă un impact asupra mişcărilor de migraţie din secctorul IT din India şi China, în contextul în care cele două ţări oferă mare parte din angajaţii migranţi de la nivel global”, a spus Latha Olavatth, specialist în imigraţie la Newland Chase.

    Potrivit Pew Research Center, aproape jumătate dintre migranţi locuiesc în doar trei state – New York, Texas şi California – casa Silicon Valley, unde giganţii tech precum Google, Facebook şi Cisco îşi au bazele.

    „Acum, cu interdicţia de imigraţie, mai mulţi angajaţi de top din China, India şi alte ţări străine vor căuta joburi în huburi tech precum Shenzen, Seul şi Bangalore, mai degrabă decât în Silicon Valley”, a spus pentru BBC şi Shauna Rein, managing director al China Market Research Group.

    Preşedintele Donald Trump a anunţat anterior o interdicţie de 60 de zile pentru angajaţii cu origini în alte ţări care vin să muincească în Statele Unite, ca măsură de limitare a răspândirii coronavirusului.

     

  • Jumătate din angajaţii sectorului privat din Franţa au trecut pe banii statului: 9,6 milioane de muncitori beneficiază de schema de şomaj tehnic

    Numărul angajaţilor din Franţa care beneficiază de schema de „şomaj temporar” gândită de stat pentru a salva locurile de muncă afectate de pandemie s-a ridicat la 9,6 milioane de oameni, adică aproape jumătate din angajaţii sectorului privat, a anunţat Muriel Penicaud, ministrul Muncii, citată de FT.

    Ea a declarat pentru un post de radio francez că situaţia este „complet anormală şi fără precedent în Franţa”.

    Schema de şomaj va costa circa 24 miliarde euro, din pachetul economic bugetat de guvernul francez la 110 miliarde euro. Aceasta va rămâne activă şi după data de 11 mai, când guvernul ar trebui să înceapă relaxarea restricţiilor pentru a evita „o catastrofă”, a spus Penicaud.

    Cu toate acestea, ea punctează că sprijinul va fi retras treptat, pe măsură ce companiile îşi reiau activitatea.