BusinessMagazin

Tag: Schengen

  • Subiectul aderării României la Schengen se află pe agenda JAI, forma finală va fi stabilită miercuri

    Subiectul aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen se află pe agenda Consiliului JAI din 5-6 decembrie, dar urmează ca reprezentanţii permanenţi ai statelor membre UE, care se reunesc, miercuri, în COREPER II, să stabilească dacă se va discuta, ca şi la precedentele consilii, doar stadiul implementării acquis-ului sau va avea loc o dezbatere de orientare, urmată de un vot.

    Există însă puţine şanse ca Preşedinţia lituaniană să propună un vot privind aderarea celor două ţări la Schengen, în condiţiile în care nu există unanimitate.

    “Există posibilitatea, în momentul de faţă, de a avea doar o discuţie, dar Preşedinţia lituaniană a distribuit şi o propunere de decizie”, au precizat sursele citate.

    Preşedinţia lituaniană susţine că există mai multe ţări care se opun aderării României şi Bulgariei la Schengen, dar nu se ştie numărul exact. “Am fost informaţi că oficiali din România şi Bulgaria au avut consultări cu state membre care, în mod tradiţional, s-au opus aderării în trecut, dar rezultatele nu sunt cunoscute”, au spus aceste surse.

    Discuţia privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen, programată pentru reuniunea COREPER II de miercuri, a fost amânată pentru săptămâna viitoare după ce Bucureştiul a cerut mai mult timp pentru a discuta cu statele membre, a declarat, la 28 noiembrie, pentru MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei UE, Vykintas Pugaciauskas

    “Chestiunea aderării României şi Bulgariei la Schengen, plasată iniţial pe agenda COREPER II (reprezentanţii permanenţi ai statelor membre la Bruxelles – n.r.) de miercuri, a fost amânată pentru săptămâna viitoare, deoarece România a cerut mai mult timp pentru a discuta cu statele membre”, a precizat Vykintas Pugaciauskas.

    “România a cerut acest lucru, iar noi (Preşedinţia lituaniană) am spus «da», întrucât încercăm să facem tot ce putem pentru un răspuns favorabil”, a mai spus Pugaciauskas, adăugând însă că depinde de Bucureşti, în cele din urmă, să convingă statele membre să dea un vot unanim privind aderarea la Schengen, la Consiliul JAI din decembrie.

    Olanda este ţara care s-a opus în mod constant, în ultimul timp, la aderarea României şi Bulgariei la Schengen, iar Germania, care nu are încă un guvern după alegerile din septembrie, este puţin probabil să fie dispusă să dea un vot pozitiv pentru aderarea României şi Bulgariei la Schengen. Alte ţări care în trecut au avut poziţii oscilante privind intrarea celor două state în Schengen au fost Finlanda şi Franţa.

    (Corespondenţă de la trimisul MEDIAFAX la Bruxelles)

  • Luni intră în vigoare EUROSUR, noul sistem de supraveghere a frontierelor UE

    Sistemul urmăreşte consolidarea frontierelor externe, terestre şi maritime ale UE, inclusiv în Spaţiul Schengen. EUROSUR va permite statelor membre să transmită între ele informaţii operaţionale şi să coopereze cu Frontex, Agenţia europeană pentru securizarea frontierelor, pentru diminuarea numărului imigranţilor clandestini.

    Sistemul va contribui la salvarea vieţilor celor care îşi asumă riscuri pentru a ajunge pe ţărmurile Europei, oferind statelor membre UE instrumente mai bune pentru a detecta micile ambarcaţiuni cu migranţi aflate în primejdie şi a le furniza asistenţă, în conformitate cu obligaţiile europene şi internaţionale, inclusiv principiul nereturnării. De asemenea, statele UE vor putea lupta mai eficient contra infracţiunilor transfrontaliere, precum traficul de persoane sau traficul de droguri.

    “EUROSUR reprezintă un răspuns cu adevărat european pentru a salva vieţile migranţilor care călătoresc pe nave supraaglomerate şi nesigure, pentru a evita alte tragedii în Marea Mediterană şi, de asemenea, pentru a opri ambarcaţiunile rapide care transportă droguri. Toate aceste iniţiative depind într-o mare măsură de schimbul de informaţii în timp util şi de eforturile coordonate dintre agenţiile naţionale şi europene”, a declarat Cecilia Malmström, comisar UE pentru afaceri interne.

    EUROSUR este instituit treptat, începând din 2 decembrie, cu cele 18 state membre ale UE de la frontierele externe meridionale şi orientale şi cu Norvegia, ţară asociată spaţiului Schengen. Celelalte 11 state membre ale UE şi celelalte ţări asociate spaţiului Schengen vor participa la EUROSUR începând cu 1 decembrie 2014. Diferitele componente ale EUROSUR vor fi actualizate în permanenţă în anii următori.

    Potrivit reprezentanţei UE în România, structura de bază a EUROSUR este reprezentată de “centrele naţionale de coordonare”, prin intermediul cărora sunt obligate să coopereze şi să îşi coordoneze activităţile toate autorităţile naţionale care au responsabilităţi în ceea ce priveşte supravegherea frontierelor (de exemplu, poliţia de frontieră, poliţia, paza de coastă, marina militară). Aceste autorităţi naţionale fac schimb de informaţii privind incidentele care se produc la frontierele externe terestre şi maritime, privind situaţia şi poziţia patrulelor, precum şi rapoartele analitice şi de informare, prin intermediul “tablourilor situaţionale naţionale”.

    Graţie acestui schimb de informaţii, statul membru în cauză poate să reacţioneze mult mai rapid în cazul oricăror incidente legate de migraţia ilegală şi de infracţionalitatea transfrontalieră sau care prezintă un risc pentru viaţa migranţilor.

    Agenţia pentru gestionarea frontierelor UE, Frontex, joacă un rol important în reunirea şi analizarea informaţiilor din “tabloul situaţional european” culese de către statele membre, identificând eventualele schimbări ale rutelor sau noi metode folosite de către reţelele infracţionale. Acest tablou situaţional european conţine, de asemenea, informaţiile colectate în cursul operaţiunilor comune ale Frontex şi informaţii privind zona prefrontalieră. În plus, Frontex sprijină statele membre în detectarea navelor mici, cooperând îndeaproape cu alte agenţii ale UE, cum ar fi Agenţia Europeană pentru Siguranţă Maritimă şi Centrul Satelitar al UE.

    EUROSUR permite statelor membre să reacţioneze mai rapid nu numai în cazul unor incidente izolate, ci şi în cazul unor situaţii critice care au loc la frontierele externe. În acest scop, frontierele externe terestre şi maritime au fost împărţite în “secţiuni frontaliere”, fiecăreia dintre acestea fiindu-i atribuit un “nivel de impact” scăzut, mediu sau ridicat, similar cu un semafor. Această abordare permite identificarea punctelor critice la frontierele externe, determinând o reacţie standardizată la nivel naţional şi, dacă este nevoie, la nivel european.

    O atenţie deosebită a fost acordată asigurării respectării drepturilor fundamentale şi a obligaţiilor care decurg din dreptul internaţional. De exemplu, trebuie să se acorde prioritate persoanelor vulnerabile, cum ar fi copiii, minorii neînsoţiţi sau persoanele care au nevoie de asistenţă medicală de urgenţă. Regulamentul privind EUROSUR prevede în mod clar că statele membre şi Frontex trebuie să respecte pe deplin principiile nereturnării şi demnităţii umane în cazul persoanelor care au nevoie de protecţie internaţională. Deoarece schimbul de informaţii în cadrul EUROSUR este limitat la informaţiile operaţionale, cum ar fi localizarea incidentelor şi a patrulelor, posibilitatea de a face schimb de date cu caracter personal este limitată.
     

  • Barroso: Românii trebuie să înţeleagă cât de sensibil este subiectul Schengen în unele ţări UE

    Liderul Executivului european a precizat, într-o conferinţă comună de presă cu premierii român, Victor Ponta, şi moldovean, Iurie Leancă, că nu poate oferi “o dată precisă” privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen.

    “Poziţia noastră, a Comisiei, nu s-a schimbat. Ne-am menţinut poziţia de a sprijini Bulgaria şi România în acest demers. Dar, trebuie să fiu realist, decizia este luată de statele noastre membre şi, după cum ştiţi, din motive diferite, aceasta nu este încă posibilă. Acesta este, de asemenea motivul, pentru care nu mă pot angaja să avansez o dată precisă”, a spus Barroso, întrebat dacă cele două ţări vor adera la Schengen în 2014.

    Barroso a mai precizat că “din punctul de vedere al Comisiei ar trebui să fie posibil, dar nu depinde de instituţiile europene”. “Decizia depinde de poziţia unor state membre. Aceasta e realitate, e o apreciere foarte onestă. Cred este important ca opinia publică din România să ştie exact care sunt provocările”, a declarat preşedintele Jose Manuel Barroso.

    Acesta a subliniat că în unele state membre există “un amalgam, o confuzie” între libera circulaţie a muncitorilor, între Schengen, migraţie şi refugiaţi, provocate unele forţe extremiste care “exprimă îngrijorări privind migraţia în general”.

    “Forţele populiste încearcă să pretindă că Europa este un fel de continent complet deschis, fără reguli, fără graniţe. Asta nu e adevărat. Ceea ce se întâmplă foarte des este faptul că autorităţile nu aplică legile”, a spus Barroso, dând ca exemplu dreptul de şedere.

    “Există reguli dacă cineva abuzează de dreptul de şedere. Dacă cineva nu poate trăi într-o altă ţară pentru că nu are mijloacele (…) autorităţile acelei ţări au dreptul de trimite această persoană acasă”, a declarat preşedintele CE.

    Jose Manuel Barroso a subliniat că a făcut aceste precizări pentru a transmite opiniei publice din România “cât de sensibilă” este chestiunea Schengen în unele state membre.

    “Vă spun acestea pentru că este important pentru opinia publică din România să înţeleagă cât de sensibilă este această chestiune în unele state membre. Este o chestiune foarte sensibilă, pentru că forţele extremiste o folosesc împotriva unor state membre, împotriva unor parteneri şi vecini, împotriva unor principii ale UE”, a conchis oficialul european.

    Jose Manuel Barroso a declarat, luni seară, că România şi Bulgaria nu vor intra în spaţiul Schengen la 1 ianuarie 2014, din cauză că unele ţări se opun.

    “România şi Bulgaria nu vor intra în spaţiul Schengen la 1 ianuarie 2014. Această dezbatere presupune, ca de obicei, un amalgam incredibil între Schengen, imigrare, Lampedusa, lucrători detaşaţi. Un amalgam care trebuie denunţat; dacă nu, vom fi martorii intensificării mişcărilor extremiste care împing Europa să facă lucruri foarte periculoase. Pentru că noi am experimentat în istoria Europei această xenofobie, acest şovinism şi nu este un lucru bun. Europa a trecut prin perioade grele în aceste momente de ultranaţionalism, protecţionism sau şovinism. Trebuie să le evităm. Să luăm fiecare caz în parte. România şi Bulgaria nu vor intra în spaţiul Schengen deoarece există ţări care se opun; deci există o unanimitate care trebuie atinsă, chiar dacă, tehnic, îndeplinesc deja condiţiile”, a declarat preşedintele CE, pentru postul privat de televiziune din Franţa LCI.

  • Victor Ponta în chestiunea aderării la Schengen: Demagogie şi ipocrizie atunci când vine vorba de România

    “Ceea ce este important este dacă ne dezvoltăm economic şi dacă reuşim să creăm locuri de muncă şi dacă avem resurse financiare pentru a-i integra pe romi aici, în România. Altfel, însă, cei care muncesc, cei care exportă în UE, trebuie să ştie că încercăm împreună să luptăm cu ceea ce există şi în România şi în alte ţări: demagogie şi ipocrizie atunci când vine vorba de România”, a spus Victor Ponta, prezent la inaugurarea unei noi secţii a fabricii de acumulatori auto Rombat Bistriţa.

    “Poate că reuşim împreună să explicăm politicienilor – care, unii dintre ei, sunt la fel de demagogi şi de ipocriţi ca şi cei din România – că intrarea în Schengen înseamnă acces mai uşor al mărfurilor. Cei pe care se bat politicienii în Europa, romii, sunt acolo şi fără Schengen şi cu Schengen”, a declarat premierul. “Faptul că francezii vin la Otopeni şi trec pe la controlul de paşapoarte este o problemă pentru ei. Faptul că mărfurile care pleacă din România sau vin în România stau la vamă între România şi Ungaria, reprezintă o problemă pentru Europa.”

    Ministrul de interne francez, Manuel Valls, a afirmat că UE împreună cu autorităţile din România şi Bulgaria ar trebui mai întâi să rezolve problema repatrierii romilor din Franţa spre a dovedi că ţările respective sunt pregătite de Schengen. Presa franceză a publicat, de asemenea, declaraţii ale primarilor din diverse oraşe ale ţării care susţin declaraţiile ministrului de Interne Manuel Valls, explicând că le este imposibil să îi primească pe romi în comunităţile lor.

    Chestiunea romilor din România şi Bulgaria ca temă de campanie în perspectiva alegerilor municipale dn Franţa de la anul a stârnit critici la Bruxelles, unde purtătorul de cuvânt al CE a reamintit Parisului că romii au dreptul să circule liber în toate ţările UE, potrivit tratatelor europene în vigoare. 

    “S-au terminat alegerile din Germania, acum vin alegerile din Franţa. Există o mare ipocrizie şi o mare demagogie, din partea unora dintre politicieni din aceste ţări, care îi mint pe propriii lor cetăţeni şi spun că dacă România şi Bulgaria nu intră în Schengen, nu o să mai fie probleme cu romii. O să fie probleme cu romii. Romii sunt acolo. Noi nu suntem în Schengen şi romii sunt acolo, şi o să fie acolo, până când România şi UE nu vor avea suficiente resurse de a aplica strategia de integrare a romilor”, a continuat Victor Ponta, arătând că Guvernul României îşi asumă responsabilitatea de a aplica strategia de integrare a romilor. “Dar când o să rezolvăm cu romii, o să fie melcii, sau o să fie cine ştie ce altceva, că este campanie într-una din ţări.”

    La jumătatea lui septembrie, înainte să fi recurs la găselniţa cu integrarea romilor, ministrul Manuel Valls spunea că ţara sa nu a luat nicio decizie fermă privind accesul României şi al Bulgariei în spaţiul Schengen şi că problema nu este “pe ordinea de zi”, din moment ce niciuna dintre cele două ţări nu e pregătită. Atât ministrul Titus Corlăţean, cât şi Mircea Geoană, şeful Comisiei parlamentare speciale pentru aderarea la spaţiul Schengen, au invocat atunci, în replică, declaraţia de la Bucureşti a premierului francez Jean-Marc Ayrault, care spusese în iulie că Parisul susţine acordarea pentru România în câteva luni a undei verzi pentru aderarea la Schengen, mai întâi cu frontierele aeriene.

  • Pregătiri pentru Schengen: marfă de 1 mil. lei confiscată din TIR-uri

    În cadrul acţiunii pentru prevenirea evaziunii fiscale în domeniul achiziţiilor intracomunitare şi al transportului de mărfuri, au fost verificate 131 de TIR-uri cu mărfuri provenite din achiziţii intracomunitare din Bulgaria, Grecia, Germania, Olanda, Italia şi Spania, precum şi trei centre comerciale din municipiul Bucureşti.

    Au fost indisponibilizate 4 autotrenuri încărcate cu 100 de tone de carne de pui şi produse congelate şi un autotren încărcat cu 19 tone de struguri şi pepeni. Valoarea totală a mărfurilor depăşeşte 1.000.000 de lei.

    De asemenea, pentru 7 autotrenuri încărcate cu produse congelate, sunt continuate verificările faţă de reprezentanţii firmelor. Aceştia sunt cercetaţi în cadrul a 5 dosare penale, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani.

    Poliţiştii au instituit filtre rutiere în cinci zone de acces în Bucureşti, verificând TIR-urile care transportau produse achiziţionate intracomunitar, pentru a stabili dacă documentele de transport sunt conforme cu realitatea (datele referitoare la preţul, tipul şi cantitatea mărfii transportate). De asemenea, au verificat respectarea legislaţiei în domeniul transportului de mărfuri.

    Poliţiştii au verificat şi trei centre comerciale din Capitală, urmărind existenţa unei legături comerciale directe între firmele înscrise pe documente şi beneficiarii finali, în scopul depistării unor eventuale modalităţi de sustragere de la plata TVA intracomunitare.

    Acţiuni de acest gen au avut loc şi la data de 28 iunie şi 12 iulie, soldate cu 22 de dosare penale şi confiscarea a aproape 400 de tone de mărfuri, în special legume, fructe şi produse congelate.

  • Drumul nostru către un nou acord cu UE şi FMI

    El a mulţumit ambelor ţări pentru sprijinul dat “zilele trecute la Bruxelles” în obţinerea unui nou acord preventiv cu UE şi FMI pe doi ani, pentru care negocierile vor începe în această lună. Anterior, surse guvernamentale citate de Mediafax afirmaseră că este posibil ca oficialii Comisiei Europene să nu mai dorească să participe la un nou astfel de acord.

    De partea sa, premierul francez Jean-Marc Ayrault a încurajat autorităţile române să combată corupţia şi criminalitatea, afirmând că Franţa susţine aderarea României la Schengen – poziţie diferită de cea a Germaniei, care alături de Olanda şi Finlanda a cerut amânarea unei decizii în acest sens până la Consiliul JAI din decembrie.

    Pentru viitorul acord cu FMI, statul român va avea începând cu 17 iulie negocieri cu o delegaţie a Fondului condusă de nemţoaica Andrea Schaechter, cea care îi succedă lui Eric de Vrijer. Înainte de sosirea delegaţiei, directorul general al FMI, Christine Lagarde, se va afla la Bucureşti începând de luni, într-o vizită de două zile în care va prezenta un discurs despre identificarea unei “noi paradigme de creştere economică” în Europa Centrală şi de Est.

    Faptul că autorităţile române sunt în deplin consens în privinţa încheierii noului acord este cel mai important argument care demonstrează că în România coabitarea politică preşedinte-premier funcţionează şi că ţara este departe de a fi “neguvernabilă”, cum o cataloga recent comisarul UE pentru energie, Gunther Oettinger. “Decizia de a avea un nou acord cu CE şi FMI e o decizie pe care o asumăm cu toţii, şi guvernatorul BNR, şi Guvernul, şi preşedintele (…) Am trimis scrisoarea de intenţie, a fost aprobată de toată lumea, de guvernator, de Guvern şi de preşedinte şi ministrul de Finanţe, domnul Chiţoiu şi cu guvernatorul au semnat deja scrisoarea către Comisia Europeană şi către FMI”, a declarat premierul Victor Ponta.

  • O hârtoapă pe drumul spre Schengen

    Acest amendament, contestat de MJ şi CSM şi sortit să fie demolat la CCR dacă ar fi rămas în text, este ultimul vestigiu din planul USL de a demonta “sistemul băsist” din justiţie, un alt vestigiu pierdut pe parcurs fiind propunerea pesedistului Florin Iordache ca informaţiile obţinute de SRI în dosare de siguranţă naţională să nu poată fi folosite în dosare de corupţie.

    Cu acest vot ar urma să se încheie aprobarea pachetului de legi ale justiţiei asumate prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare, care condiţionează progresul spre aderarea la spaţiul Schengen. Până acum, PSD şi PDL au fost contra amendamentului Chiuariu, în timp ce PNL a continuat să-l susţină alături de UDMR, PPDD şi minorităţi.

  • Ţinte mişcătoare pe drumul spre Schengen şi zona euro

    Traian Băsescu a promis însă, în context, că nu ar accepta niciodată pentru România măsuri de genul celor luate în Cipru (afirmaţie fără sens, de altfel, întrucât sistemul bancar din România nu are nicio trăsătură comună cu cel din Cipru).

    În ce priveşte Guvernul, acesta măcar s-a limitat la lucruri pe care le ştie mai bine: premierul Ponta a pregătit pentru Comisia Europeană o scrisoare unde cere ţinte concrete pentru eliberarea de MCV, pe motiv că România nu poate îndeplini “ţinte generale şi în mişcare”.

    Cum unul dintre punctele nevralgice ale MCV este sistemul judiciar din România, lupta pentru desemnarea îndelung amânată a procurorilor-şefi de parchete continuă. Mona Pivniceru, Valer Dorneanu şi Daniel Morar au fost numiţi judecători la CCR, astfel încât premierul Victor Ponta a ajuns ministru interimar al justiţiei. Ponta a cerut ca şi Morar să demisioneze de la şefia Parchetului General, unde interimatul lui Morar a fost proaspăt prelungit, însă preşedintele Traian Băsescu l-a muştruluit rapid pe premier, recomandându-i să nu “se bage”.

    Dincolo de acest schimb de idei între cei doi, având în vedere că prioritatea pentru perioada următoare este numirea şefilor de la Parchet şi DNA, teoriile conspiraţiei au explodat, online şi offline. O parte dintre comentatori suspectează, ca de obicei, că preşedintele şi premierul s-au înţeles asupra numirii viitorilor şefi de parchete, caz în care Pivniceru (PNL) ar rămâne ţap ispăşitor pentru că n-a fost în stare să facă din vreme nişte propuneri mai bune pentru aceste funcţii. Alţii susţin că, dimpotrivă, Ponta şi Crin Antonescu s-au înţeles ca, prin aceeaşi Mona Pivniceru, să-l propună (tot) pe Tiberiu Niţu pentru Parchetul General, drept ghimpe în coasta băsesciană a justiţiei.

    Mona Pivniceru l-a desemnat pe Tiberiu Niţu pentru postul de procuror general şi pe Ioan Irimie pentru şefia DNA, însă ambii au primit aviz negativ de la CSM în noiembrie trecut şi au fost respinşi oficial de preşedintele Traian Băsescu în luna ianuarie.

  • Acesta este programul de guvernare pentru România

    Preşedintele a repetat bilanţul pozitiv al României în privinţa respectării criteriilor pentru Schengen, a integrării economice în UE şi a eforturilor de conformare la politicile europene de austeritate, dar a şi enunţat programul complet de politici pentru perioada următorilor ani. După Băsescu, patru sunt însă lucrurile care mai rămân acum de făcut pentru România în procesul de modernizare a statului: adoptarea legii sănătăţii care să introducă asigurările private de sănătate, reorganizarea administrativă a teritoriului, o nouă lege electorală şi revizuirea Constituţiei.

    Ca să primim însă în decembrie verde pentru Schengen, ar trebui însă încă patru lucruri, consideră şeful statului: demiterea miniştrilor cu dosare penale, desemnarea conducerii Parchetului General şi a DNA, aplicarea codurilor penal şi de procedură penală şi un cod de conduită al parlamentarilor. Cât priveşte adoptarea euro, preşedintele spune că termenul este nerealist şi că trebuie ajustat, însă obiectivul de aderare la zona euro trebuie menţinut pentru următorii 3-4 ani, “altfel riscăm ca următoarea revizuire a tratatelor Uniunii să ne găsească insuficient integraţi şi riscăm să rămânem aşa”.

    România deja se apropie de îndeplinirea tuturor condiţiilor pentru aderarea la zona euro, a justificat preşedintele: deficitul bugetar este sub 3%, fluctuaţia cursului de schimb este mai mică de 15%, dobânzile la creditele pe termen lung sunt în scădere către nivelul cerut de 3,7%, inflaţia medie este pe cale să se reducă la 2,8%, iar România a aderat deja la Pactul Euro Plus, la noua uniune bancară şi la Tratatul fiscal. Mai trebuie însă management privat în companiile de stat şi privatizarea celor nerentabile, întrucât, conform preşedintelui, “dacă nu vom înţelege că rentabilizarea companiilor de stat este cheia succesului în zona euro, atunci ne pregătim de pe acum pentru un eşec”.

  • Ambasadorul Ungariei la Bucureşti: Sprijinim intrarea României în zona Schengen. Au fost îndeplinite toate criteriile, restul e politică!

    „Sprijinim aderarea României la zona Schengen.  Credem că România a îndeplinit toate criteriile impuse. Restul este politică, sunt condiţii politice. Dacă se citeşte cartea regulilor, România le-a îndeplinit pe toate pentru aderarea la spaţiul Schengen“, a declarat pentru ZF Fuzes Oszkar. România a reuşit să îndeplinească crite­riile tehnice de intrare în Schengen şi a cheltuit peste 1,3 mld. euro din bani europeni şi publici pentru a securiza frontierele, după cum au declarat politicienii români. Cu toate acestea, nu a reuşit să îi convingă pe germani şi olandezi, care vor să blocheze aderarea. România şi Bulgaria ar fi trebuit să adere la Schengen în primăvara anului 2011, dar termenul a tot fost amânat. Germania respinge politic intrarea României în Schengen, ministrul federal de interne de la Berlin Hans-Peter Friedrich anunţând că îşi va folosi dreptul de veto împotriva aderării României şi Bulgariei la Schengen. Neintrarea în spaţiul Schengen înseamnă pentru România costuri de sute de milioane de euro pe an cu serviciile de control la frontieră ce trebuie menţinute, dar şi costuri ale transportatorilor şi companiilor de logistică.

    Toate stirile sunt pe zf.ro