Tag: scandal

  • Simina Tănăsescu, prima reacţie după scandalul provocat de întâlnirea cu judecătorul CCR Petre Lăzăroiu: Comunicatul Administraţiei Prezidenţiale e mai mult decât clar

    “Sper să nu mi-o luaţi în nume de rău, dar ce a fost declarat, s-a declarat în comunicat. Chiar nu am nimic în plus de adăugat”, a declarat Simina Tănăsecu, consilier prezidenţial, pentru MEDIAFAX.

    Totodată, Simina Tănăsescu a fost reticentă să comenteze şi o posibilă intervenţia a sa, în 2015, asupra membrilor Comisiei de Revizuire a Constituţiei, aşa cum a relatat duminică preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

    “Nu confirm nimic, nici că a fost, nici că nu a fost. Chiar nu intră în discuţia aceasta. În această discuţie (întâlnirea cu judecătorul CCR, Petre Lăzăroiu – n.r.), comunicatul Administraţiei Prezidenţiale e mai mult decât clar, în opinia mea. Ori alte speculaţii nu fac obiectul discuţiei acesteia”,a mai spus Simina Tănăsescu, pentru MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A renunţat la Bucureşti pentru un oraş din Ardeal! Mihaela Miroiu: „Oraşul nu e copleşit de scandaluri de corupţie, nici de mizerie morală şi materială

    Pe Facebook, Mihaela Miroiu a scris: „Din martie sunt cetăţeana de liberă voinţă a acestui oraş.
    Aici vor merge taxele şi impozitele mele. De ce am ales Sibiul, după 44 de ani de Bucureşti? Fiindcă mă simt bine în bun simţ, lipsă de ostentaţie, seriozitate, activism civic şi cultural. Este un oraş colonizat de cultură, istorie şi natură.

    Aici “Firea” e cu totul alfel. Are o primară femeie, Astrid Fodor, o preşedintă a Consiliului judeţean, Daniela Cîmpean, o prefectă, Adela Maria Munteanu.

    Sibiul nu e copleşit de scandaluri de corupţie, nici de mizerie morală şi materială. Dacă vreţi să vedeţi cum putem trăi chiar şi în România, deschideţi pagina primăriei. Da. Se poate.

    PS. Lucrez încă în Bucureşti. Dar libertatea mea e aici.”

     

  • Cine este ”baronul pădurilor” din România. El controlează firma fondată de familia sa în urmă cu 400 de ani şi are o avere de peste 1,15 mld. euro

    Compania lui Gerald Schweighofer, cu afaceri pe piaţa locală de 1,9 miliarde de lei în 2016, potrivit ultimelor date furnizate de Ministerul de Finanţe, este în mijlocul unui scandal după ce Procurorii DIICOT şi poliţiştii au făcut percheziţii, la sfârşitul lunii mai, la fabricile din Rădăuţi şi Sebeş ale firmei Schweighofer Holzindustrie, cercetând mai mulţi directori. Procurorii au efectuat percheziţiile în cadrul unui dosar privind comerţul ilegal cu lemne, prejudiciul fiind estimat la 25 milioane de euro.

    Proprietar al Palatelor Herberstein şi Carl Ludwig, austriacul Gerald Schweighofer era cunoscut în România în special drept „baronul pădurilor”. El controlează grupul austriac Holzindustrie Schweighofer, considerat cel mai mare producător de cherestea din România şi chiar unul dintre cei mai mari din lume.

    Familia Schweighofer a pus bazele grupului în urmă cu mai bine de 400 de ani, însă businessul a luat amploare abia după ce a fost preluat de părinţii lui Gerald, Franz şi Maria, în 1956. Ei sunt cei care au început strategia de expansiune; între primii paşi: preluarea, în anii ’50, a unei fabrici de cherestea de la o altă familie de austrieci, familia Brand.

    Potrivit celor mai recente informaţii publicate de presa din Austria, publicaţia Advantage Austria estima averea lui Gerald Schweighofer la 1,15 miliarde de euro în 2014. În România, grupul Holzindustrie Schweighofer avea pe piaţa locală, la sfârşitul anului 2016, o cifră de afaceri netă de 1,9 miliarde lei (aproximativ 420 milioane euro), la care a obţinut un profit de 193,7 milioane lei (aproximativ 43 mil. euro) cu 2.170 de angajaţi, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

    În 1975, Gerald a luat afacerea familiei în propriile mâini şi a continuat politica de expansiune începută de părinţii săi. Astfel, în 1977, el a deschis o linie de profilare a buşteanului de mici diametre, unică în lume la acea vreme. Şapte ani mai târziu, el a inaugurat cea mai mare fabrică de cherestea din Europa acelor ani, în Ybbs an der Donau, Austria.

    Dezvoltarea a continuat, iar în 1991 grupul Holzindustrie Schweighofer a preluat şi extins fabrica de cherestea din Sollenau, în încercarea de a ajunge liderul mondial în această industrie. Cinci ani mai târziu, industriaşul prelua cea mai mare fabrică de cherestea din Republica Cehă, în localitatea Zdirec.

    Deja în 1997 grupul austriac avea şase fabrici de cherestea, după ce le-a preluat pe cele din Bad St. Leonhard (Austria) şi Plana (Republica Cehă), iar capacitatea anuală de debitare depăşea 3 milioane de metri cubi. 1977 şi 1998 au reprezentat o perioadă de cotitură în dezvoltarea companiei lui Gerald Schweighofer; în acest interval a fost construită fabrica de grinzi lamelare Lamco în cooperare cu japonezii de la Meiken; tot atunci a fost înfiinţată şi Schweighofer Privatstiftung (Fundaţia Privată Schweighofer).

    Într-o piaţă din ce în ce mai puternică şi mai concurenţială, într-o lume din ce în ce mai liberă în care regimurile totalitariste picau pe capete de la an la an şi lăsau pieţe noi deschise, Gerald Schweighofer a făcut alegerea care a schimbat direcţia de dezvoltare a grupului: în 1998, Holzindustrie Schweighofer fuzionează cu Enso Timber şi creează ceea ce era pe atunci a treia cea mai mare companie de prelucrare a cherestelei din lume.

    Însă, în 2001, în contextul în care antreprenorul începe să se confrunte cu legislaţiile statului austriac în continuă schimbare, alege să vândă, prin Schweighofer Privatstiftung, participaţia către asociatul majoritar Stora Enso şi, totodată, toate fabricile de cherestea din Austria şi Republica Cehă. Website-ul companiei marchează „2003 – Un nou început în România”; intrarea companiei pe piaţa locală s-a făcut prin intermediul fabricii de cherestea de la Sebeş.

    În 2007, industriaşul a deschis pe plan local un hotel de patru stele, în Rădăuţi: The Gerald’s. În 2008, activităţile grupului pe plan local se extind prin punerea în funcţiune a celei de-a doua fabrici de cherestea, în Rădăuţi, în apropierea noului hotel.

    Politica de expansiune, care a fost condusă în secolul XX la nivel european, a fost aplicată acum de Schweighofer la nivelul pieţei locale. În 2009, acesta a preluat unitatea de producţie Swedwood din Siret, situată la 12 kilometri de fabrica din Rădăuţi. După ce s-a investit în modernizarea şi extinderea acestei fabrici, ea a servit pentru producţia de panouri din lemn masiv.

    În 2010, când România, Europa şi lumea întreagă se confruntau cu criza economică globală, austriacul continua să cumpere şi să se extindă, de pildă preluat Finnforest BACO. Holzindustrie Schweighofer BACO produce panel şi panel cu film în fosta fabrică Finnforest din Comăneşti, iar în 2011 preia grupul M-real Hallein GmbH din Austria. Întreprinderea, care şi-a continuat activitatea sub numele Schweighofer Fiber GmbH, i-a oferit lui Schweighofer o intrare pe piaţa producerii de celuloză de înaltă calitate şi a energiei din surse regenerabile. După o analiză a pieţei, această fabrică se îndepărtează de producţia de celuloză pentru hârtie şi se reorientează spre cea de vâscoză.

    În 2014 Schweighofer decide să extindă fabrica din Comăneşti şi o transformă în cea mai mare fabrică de panel din lume ce activează într-o singură locaţie. Modernizarea devine un trend, iar în 2015 este necesară punerea în funcţiune a unei noi instalaţii pentru grinzi lamelare în fabrica din Rădăuţi. Aici se realizează produsele pentru piaţa japoneză, unde compania sărbătoreşte o prezenţă de peste 20 de ani. În 2015, austriacul pune în funcţiune ceea ce compania susţine a fi „a cincea fabrică de cherestea cu prelucrare avansată din România a grupului”, de data aceasta inaugurată în localitatea Reci. În acest moment, deja totalul investiţiilor austriacului în România se ridică la aproape 800 milioane euro.

    Austriacul s-a confruntat în România cu furia opiniei publice după ce a fost acuzat, în urmă cu trei ani, că achiziţionează lemn tăiat ilegal din pădurile ţării. Pe 17 februarie 2017, FSC (Forest Steward Council) a retras afilierea companiei din cauza implicării acesteia în achiziţionarea şi comercializarea lemnului recoltat ilegal din România, acest lucru având un impact negativ asupra zonelor naturale protejate ale ţării.

    În luna iulie a anului trecut, retailerul Leroy Merlin a anunţat că a exclus din lanţul său de aprovizionare 25 de furnizori printre care şi producătorul austriac, deoarece nu avea certificare de la FSC. Anterior, şi alte lanţuri de bricoaj precum Hornbach sau Brico Dépôt România anunţaseră că au redus sau sistat aprovizionarea cu produse din lemn provenind de la Holzindustrie Schweighofer.

    În încercarea de a îndepărta aceste acuzaţii, compania austriacului a prezentat un plan de acţiune pentru o industrie durabilă. Acesta vizează un sistem de urmărire prin GPS numit Timflow. Astfel, Holzindustrie Schweighofer înregistrează traseul camioanelor care livrează masă lemnoasă către fabricile de cherestea. Aceste date, împreună cu fotografiile camioanelor încărcate, sunt făcute publice pe www.timflow.com. Holzindustrie Schweighofer doreşte să demonstreze prin aceste date că nu primeşte lemn de origine ilegală şi respectă, de asemenea, angajamentul său voluntar de a nu accepta lemn din parcurile naţionale.

    La sfârşitul lunii martie 2018, austriacul anunţa că vinde cele 14.283 de hectare de păduri pe care le deţine în România companiei suedeze Green Gold Asset Management AB/KB, într-o tranzacţie estimată la 90 milioane euro. Pădurile care au intrat în portofoliul Green Gold sunt localizate în judeţele Hunedoara, Gorj, Vrancea, Prahova, Buzău, Neamţ şi Suceava, unde preţul mediu al unui hectar de pădure variază între 4.000 şi 7.000 de euro. Astfel, la o medie de 6.000 de euro pe hectar şi 15.000 de hectare preluate, acordul ar putea ajunge la 90 de milioane de euro, potrivit estimărilor.

    Lemnul nu este singura pasiune a lui Gerald Schweighofer. Acesta are o afinitate pentru imobiliare, în special pentru cele de lux. Drept dovadă, el şi-a achiziţionat două palate: palatul Herverstein, construit în 1986, pe care a plătit peste 35 milioane de euro, şi palatul Carl Ludwig, a cărui valoare nu este publică. Printre ultimele proiecte imobiliare ale industriaşului se numără proiectul Oberfeld. El intenţionează să investească peste 50 milioane euro pentru a transforma cazarma Oberfeld din Dachstein într-un hotel de lux, potrivit publicaţiei germane Trend.

  • Scandal la Primăria Capitalei | Consilier: Firea a adus moaşte la primărie/ Viceprimar: Nu este adevărat

    “Momente stânjenitoare pentru majoritatea angajaţilor PMB. În această dimineaţă, între orele 8.30 şi 10.00 salariaţii PMB au fost invitaţi la camera 104 (lângă cabinetul ei) să se închine unor moaşte aduse special în acest scop, conform voinţei primarului Capitalei. Mai mulţi angajaţi ai PMB m-au contactat şi s-au arătat revoltaţi de situaţia în care au fost puşi”, a scris Ciprian Ciucu pe pagina sa de Facebook.

    Ciucu mai spune că acest “comportament religios este rezervat spaţiului intim al conştiinţei şi nu paradei”.

    “Gabriela Firea nu are cum să înţeleagă că, într-o societate modernă şi laică, comportamentul religios este rezervat spaţiului intim al conştiinţei şi nu paradei. Astfel de gesturi exagerate sunt de natură să-i pună pe oameni în situaţii stânjenitoare, să practice comportamente religioase doar de ochii şefei. Este libertatea Gabrielei Firea să fie o persoană religioasă şi să practice orice ritualuri doreşte, iar eu, cu sinceritate îi spun, respect acest lucru! Dar asta nu înseamnă că poate avea libertatea de a extinde propriile ei practici şi stil de viaţă în vieţile oamenilor pe care vremelnic îi conduce!”, se mai arată în postarea consilierului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şeful Audi, suspect în scandalul trucării testelor la maşinile diesel, casa i-a fost percheziţionată

    Atât Rupert Stadler cât şi membrul consiliului Audi sunt cercetaţi pentru fraudă şi fals în documente publice, legate de vânzarea autovehiculelor diesel în Europa.

    Procurorii nu au făcut încă public numele celui de-al doilea suspect, însă surse spun că este Bernd Martens, şeful departamentului de achiziţii al Audi. Acesta a condus o divizie de lucru diesel la Audi, care a fost creată pentru a coordona gestionarea crizei cu compania-mamă, relatează Bloomberg.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SCANDALUL hering-ului colorat vândut pe post de somon: Cum se apără firma acuzată şi amendată de Protecţia Consumatorului

    „Situaţia a apărut datorită unui rebranding în care am eliminat exprimarea file de hering din denumirea produsului din Gama OCEAN FISH MATIAS. Ne asumăm eroarea, produsul a fost retras şi etichetele vor fi înlocuite. Produsul MATIAS este realizat după o reţetă olandeză, care presupune file de hering pregătit în diferite moduri. Compania noastră a comercializat acest produs în ultimii 20 ani şi a păstrat reţeta neschimbată în toată această perioadă. Singura modificare, cea care a şi creat această confuzie, constă în eliminarea exprimării file de hering de pe etichetă, în luna mai 2018”, se arată în comunicatul Ocean Fish.

    „Fileul de hering combinat cu un agent de maturare (conservant) reproduce gustul fin de somon şi nicidecum nu îl transformă în somon, eticheta produsului arătând clar reţeta ce stă la baza acestui produs: Matias salmon – avem ingredientele clare chiar pe faţa ambalajului”, mai arată compania.

    Potrivit Ocean Fishn „nu există nicio legătura între produsul MATIAS SALMON şi produsul SOMON AFUMAT. Sunt specii diferite de peşti şi, implicit, produse diferite”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Scandal-monstru între NICOLICEA şi ORESTE. Hai, plimbă ursu d-acia! Ne despart vreo patru bibiloteci, ŢĂRANE! Voi, PSD, vreţi să ne impuneţi cu pumnul în gură ORICE!

    Nicolicea a încercat să justifice revocarea lui Kovesi, dar Oreste l-a atenţionat în legătură cu folosirea precară a limbii române.

    Oreste: Deci dumneavoastră spuneţi că susţinătorii lui Iohannis sunt proşti, dumneavoastră care sunteţi foarte inteligent. Dumneavoastră aveţi proprietatea termenilor? Ştim că sunteţi cu gura mare, lăsaţi-mă să spun ceva!

    Nicolicea: Tonul dumenavoastră arată că vă daţi deştept!

    Oreste: Voi, ăştia de la PSD, vreţi să ne impuneţi cu pumnul în gură orice! Hai, nu mai fiţi mimoză, că nu v-a jignit nimeni. Am ce ton vreau! Vă întreb: a propune e totuna cu a decide? Fiţi bărbat, nu jucaţi sceneta asta emoţională cu mine, că nu merge!

    Nicolicea: Ca să ne respectăm, hai să ne respectăm! Face miştocăreală, habar nu are ce vorbeşte…

    Oreste: Dumneavoastră sunteţi genial, ştie tot românul că sunteţi perfect genial. În genialitatea dumneavoastră, aveţi proprietatea termenului ”a propune”? Ştiţi ce însemană ”a propune”? A propune nu e totuna cu a decide. Poate în PSD asta înseamnă, dar în limba română nu însemană asta.

    Nicolicea: Despre ce vorbeşte aicea? Vă spun un articol să-l interpeteze şi Oreste: ”de la data publicării e general obligatorie”. Asta însemană şi pentru preşedinte şi pentru Oreste. De la data publicării înseamnă azi, nu săptămâna viitoare. În genialitatea lu domnu Oreste, nu ştie ce înseamnă ”de azi”

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • BVB a închis şedinţa de luni în scădere, pe fondul scandalului privind Pilonul II de pensii

    La ora 18.30, cele mai mari scăderi ale companiilor listate la bursa românească au fost înregistrate de Bursa de Valori Bucureşti -5%, urmată de Conpet SA cu -3,51%, Transgaz -2,92%, Transelectrica -2,38%, Medlife -2,19% şi OMV Petrom cu -1,02%.

    Un studiu al Asociaţiei Pensiilor Administrate Privat din România – APAPR – arată că fondurile de pensii sunt principalul investitor instituţional din România, argumentând că 92% din activele de circa 9 miliarde de euro ale Pilonului II sunt investite în economia românească.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Loviturile pentru Volkswagen abia au început. Ce soartă are fostul şef al gigantului german, după cel mai mare scandal din istorie

    Statul american l-a dat în judecată pe fostul CEO al producătorului auto Volkswagen, Martin Winterkorn, acuzându-l  că ar fi conspirat să acopere scandalul emisiilor Dieselgate.

    Este una dintre puţinele acţiuni judiciare ale SUA împotriva unui director de companie, potrivit Reuters.

    Acţiunea judiciară redeschide scandalul Dieselgate şi odată cu el readuce vocile care se întrebau dacă executivii Volkswagen erau conştienţi de acest scandal, care a schimbat industria auto pentru totdeauna.

    Începând cu Dieselgate, şoferii au început să renunţe la maşinile cu motoare diesel.

    Winterkorn, 70, are patru capete de acuzare, printre care şi consipraţie la fraudă împotriva statului american, încurajarea practicilor frauduloase şi încălcarea Tratatului pentru Aer Curat începând cu luna mai a anului 2006 şi până în noiembrie 2015, după ce compania a recunoscut că utilizează un software ilegal care le permit motoarelor diesel să polueze în exces, fără a fi detectate.

    Winterkorn a demisionat la câteva zile după ce scandalul a devenit public în septembrie 2015, dar alţi executivi seniori, care erau în cadrul board-ului în acel moment au continuat să îşi păstreze poziţiile.

    Hans-Dieter Poetsch, care era CFO, este acum preşedinte al board-ului de supraveghere. Herbert Diess, care este acum CEO al grupului, s-a alăturat companiei în iulie 2015, ca şef de brand, doar la câteva săptămâni ca autorităţile să divulge scandalul emisiilor în 18 septembrie 2015.

     

     

     

     

     

  • Facebook, un gigant prea mare pentru a fi atins de scandaluri? Compania a înregistrat cel mai bun prim trimestru din istorie

    Compania a generat venituri de 11,97 miliarde de dolari în primul trimestru, în creştere cu 49% faţă de primul trimestru din 2017. Aceste date marchează al doilea cel mai puternic trimestru din istoria Facebook. Analiştii se aşteptau ca Facebook să genereze venituri de aproximativ 11,4 miliarde de dolari.

    Profitul companiei a crescut cu 63%, ajungând la 4,99 miliarde de dolari de la 3,06 miliarde de dolari anul trecut. Veniturile au scăzut cu 1 miliard de dolari faţă de trimestrul anterior, dar acest lucru nu este ieşit din comun, ţinând cont că advertiserii cheltuie cea mai mare parte a bugetelor în al patrulea trimestru, în timpul sărbătorilor de iarnă.

    Citeste mai multe pe www.zf.ro