BusinessMagazin

Tag: scadere

  • Piaţa muncii în primele şase luni din 2025: Numărul de joburi noi a scăzut cu 10% faţă de primul semestru din 2024

    ♦ „ Vorbim despre o primă jumătate de an care a venit cu multe incertitudini, contexte atipice, dar şi măsuri, precum Ordonanţa Trenuleţ, care i-au determinat pe angajatori să pună pe pauză o parte dintre planurile de recrutare.“

    Prima jumătate a anului a adus 130.000 de joburi noi postate pe eJobs.ro, cifră care, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, marchează o scădere de 10%, arată un comunicat de presă transmis de platforma de recrutare online.

    „Vorbim despre o primă jumătate de an care a venit cu multe incertitudini, contexte atipice, dar şi măsuri, precum Ordonanţa Trenuleţ, care i-au determinat pe angajatori să pună pe pauză o parte dintre planurile de recrutare. Toate acestea au avut un ecou imediat pe piaţa muncii, iar candidaţii au avut la dispoziţie un număr mai mic de joburi decât anul trecut. Cea de-a doua jumătate de an începe cu premise mai bune, ceea ce poate duce la rezultate anuale comparabile cu cele din 2024“, susţine Bogdan Badea, CEO eJobs.

    Domeniile care au păstrat un ritm alert de angajări au fost retailul, serviciile, call center / BPO, iar ultimele două luni au ridicat în clasament sectoare precum industria alimentară, turism şi transport–logistică. IT-ul şi construcţiile se află pe locurile al nouălea şi al zecelea în topul celor mai activi angajatori, unul dintre motivele pentru care au limitat planurile de recrutare fiind eliminarea facilităţilor fiscale pentru angajaţii din aceste domenii.

    Cele mai multe oferte de locuri de muncă au venit din partea angajatorilor din Bucureşti, urmaţi de cei din Cluj-Napoca, Iaşi, Ilfov, Timişoara, Braşov şi Craiova. Arad, Slobozia, Târgu Mureş, Piteşti şi Piatra Neamţ au fost, pe de altă parte, oraşele cu cele mai puţine poziţii noi. Asta înseamnă între 8.500 şi 10.000 de joburi noi pentru fiecare dintre acestea.

    „O altă tendinţă pe care o observăm este legată de numărul de joburi remote, care continuă să rămână la un nivel scăzut. Astfel, în primul semestru al anului, doar 4,2% din numărul total de joburi noi au fost remote. 6,2% au fost pentru străinătate, iar restul de 89,5% pentru România, cu prezenţa la birou sau în regim hibrid“, completează Bogdan Badea.

    În zona aplicărilor, situaţia rămâne la acelaşi nivel al anului trecut, în condiţiile în care, din ianuarie şi până acum, au fost înregistrate 5,1 milioane de aplicări. Similară pentru cele două intervale (S1/2025 vs. S1/2024) este şi apetitul în continuare crescut pentru joburile remote. 14,1% dintre aplicări merg în această direcţie, în timp ce joburile din afara ţării trec timid de pragul de 1%.

    84,8% dintre aplicări au fost făcute pentru joburile din România care cer prezenţă la birou. Interesul candidaţilor a continuat să se îndrepte către joburile din retail, servicii, call-center / BPO, financiar – bancar, IT / telecom şi turism.

     

  • Veste proastă pentru Trump: Exporturile SUA au scăzut cu peste 5% în mai, cel mai mare procent de la pandemia globală din 2020

    Exporturile de bunuri ale SUA au scăzut în luna mai cu cel mai mare procent de la criza pandemică din 2020, în contextul în care partenerii comerciali şi-au redus drastic achiziţiile de produse americane, ca reacţie la valul de tarife impuse de preşedintele Donald Trump, scrie FT.

    Exporturile au totalizat 179,2 miliarde de dolari în luna mai, în scădere cu 9,7 miliarde, adică 5,2%, faţă de luna precedentă. Noile date reprezintă o inversare faţă de creşterea de 3,5% înregistrată în aprilie.

    Unele dintre cele mai drastice taxe vamale anunţate de Trump au fost suspendate temporar, însă altele, inclusiv o taxă universală de 10%, au intrat în vigoare. De asemenea, au fost impuse numeroase tarife specifice anumitor sectoare, inclusiv asupra unor metale industriale esenţiale.

    Importurile din luna mai au rămas stabile, până la 96,6 miliarde de dolari, peste estimările economiştilor de pe Wall Street. Totuşi, această evoluţie vine după cea mai mare scădere lunară înregistrată vreodată în aprilie, când companiile au încetinit livrările către cea mai mare economie a lumii din cauza tarifelor. Firmele s-au grăbit anterior să achiziţioneze bunuri din străinătate înainte ca noile tarife să intre în vigoare.

  • Cifra de afaceri din industrie a stagnat în primele patru luni din 2025. Afacerile din industria bunurilor de folosinţă îndelungată au crescut cu 13%, iar cele din industria energetică s-au redus cu aproape 15%

    Cifra de afaceri din industrie a scăzut în primele patru luni  din 2025 cu 0,2% ca urmare a scăderii industriei prelucrătoare cu 0,8%, în timp ce industria extractivă a crescut cu 17%, arată datele INS.

    Pe marile grupe industriale, scăderi au înregistrat industria energetică (-14,7%) şi industria bunurilor intermediare (-0,5%).

    În acelaşi timp, industria bunurilor de folosinţă îndelungată a crescut cu 13,4%, industria bunurilor de uz curent cu 3,3% şi industria bunurilor de capital a stagnat.

    În luna aprilie 2025, faţă de luna corespunzătoare din 2024,  afacerile din industrie au scăzut cu 2,8% pe fondul evoluţiei negative din industria prelucrătoare (-3,3%). Industria extractivă a crescut cu 13,4%.

    Pe marile grupe industriale, scăderi au înregistrat: industria bunurilor intermediare (-7,3%), industria bunurilor de uz curent (-1,6%) şi industria bunurilor de capital (-1,0%). Creşteri au înregistrat: industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+7,3%) şi industria energetică (+2,6%).

    Faţă de martie 2025, în aprilie cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 6,4% ca urmare a scăderilor înregistrate în industria extractivă (-9,4%) şi în industria prelucrătoare (-6,3%).

    Pe marile grupe industriale, scăderi au înregistrat: industria bunurilor de capital (-9,3%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-9,2%), industria bunurilor intermediare (-7,2%) şi industria energetică (-4,7%). Industria bunurilor de uz curent a crescut cu 1,0%.

  • Lovitură în plin. Renunţă nemţii la “creierele” româneşti? Hella închide al doilea centru din România în mai puţin de doi ani. După Oradea, urmează Iaşiul: aproape 100 de ingineri şi specialişti software ar fi concediaţi până în august

    Grupul german Hella, parte a conglomeratului Forvia – al şaptelea furnizor auto global, îşi continuă reorganizarea operaţională în România şi anunţă, potrivit unor surse din piaţă, închiderea centrului de dezvoltare software din Iaşi, la mai puţin de doi ani după ce a închis locaţia similară din Oradea. Decizia a fost comunicată intern, potrivit surselor citate, luni, în cadrul unei şedinţe generale „all hands”, organizată în Palas Campus Iaşi. Potrivit surselor ZF, 79 de angajaţi îşi vor pierde locurile de muncă începând cu data de 31 august 2025.

    Producătorii nemţi au fost puternic loviţi de scăderea pieţei auto europene, de creşterea lentă a pieţei de maşini electrice, pe care au mizat puternic, iar în 2025 ameninţările cu tarife vamale din parte preşedintelui SUA Donald Trump reprezintă cea mai puternică lovitură pentru industria germană, după tăierea gazelor ieftine dinspre Rusia.

    Informaţia vine pe fondul unui context industrial dificil, în care piaţa auto europeană nu şi-a revenit complet după pandemia de COVID-19, iar cererea pentru maşini electrice a stagnat în 2024. În acest climat, grupul Forvia pare să îşi regândească structura operaţională din România, preferând consolidarea în jurul unităţilor de producţie şi inginerie cu vechime mai mare, precum cele din Timişoara, Lugoj sau Arad.

    Hella deschisese centrul din Iaşi relativ recent, în cadrul Palas Campus, cu scopul de a atrage ingineri software în zona Moldovei, într-un oraş care devenise atractiv pentru industria IT. O iniţiativă similară fusese lansată şi în Oradea, unde în 2022 era inaugurat un nou sediu destinat proiectării şi dezvoltării de soluţii pentru vehicule electrice – inclusiv sisteme de management al bateriei şi convertoare de tensiune. Nici acest proiect nu a rezistat: în decembrie 2024, ZF anunţa pe surse închiderea centrului din Oradea, care avea tot în jur de 100 de angajaţi.

    Conform informaţiilor din interiorul companiei, angajaţii din Iaşi vor primi un pachet compensatoriu de maximum cinci salarii: patru oferite de conducerea locală şi încă unul, conform Contractului Colectiv de Muncă. Locaţia având o existenţă de doar 2–3 ani, bonusurile de vechime sunt minime, iar oferta financiară a fost considerată modestă de către cei afectaţi.

    În ciuda acestor închideri, România continuă să joace un rol strategic în reţeaua de producţie şi dezvoltare a Hella. Grupul are în continuare activităţi în Timişoara, Arad, Lugoj şi Craiova. În 2023, Hella a extins fabrica din Lugoj cu 3.000 mp şi a început pregătirea pentru o nouă unitate de producţie în Ghiroda (lângă Timişoara), proiectată ca o clădire „green”, cu utilizarea energiilor regenerabile.

     

  • Miracol economic în Argentina: Inflaţia scade sub 2% pentru prima dată în 5 ani. În urma rezultatelor spectaculoase, susţinerea preşedintelui Milei creşte semnificativ înainte de alegeri

    Argentina a înregistrat o scădere spectaculoasă a inflaţiei lunare, coborând pentru prima dată în ultimii cinci ani sub pragul de 2% – o victorie neaşteptată şi semnificativă pentru preşedintele libertarian Javier Milei, aflat în plină cruciadă împotriva crizei cronice a preţurilor, raportează Financial Times.

    Potrivit datelor publicate joi de institutul naţional de statistică, preţurile de consum au crescut cu doar 1,5% în luna mai faţă de aprilie, o îmbunătăţire notabilă faţă de creşterea de 2,8% din aprilie şi un contrast radical cu vârful de 25,5% înregistrat în decembrie 2023 – luna în care Milei a preluat conducerea ţării.

    Cu toate acestea, inflaţia anuală rămâne la un nivel alarmant, de 43,5%, una dintre cele mai ridicate din lume.

    Ministrul economiei, Luis Caputo, a celebrat public realizarea pe platforma X, declarând: „Avem cel mai bun preşedinte din lume”.

    Această scădere semnificativă consolidează şansele lui Milei la alegerile parţiale din octombrie, unde stabilitatea preţurilor este punctul central al discursului său politic. Este o victorie-surpriză pentru liderul argentinian, care în aprilie a eliminat controversatul control valutar – o măsură riscantă, dar care pare să fi dat roade.

    Reformele au fost parte dintr-un acord de 20 de miliarde de dolari cu FMI, care a presupus renunţarea la un curs fix ce, deşi proteja moneda naţională de volatilitate, sufoca rezervele valutare ale băncii centrale. Milei a permis flotarea liberă a peso-ului pe 14 aprilie, o decizie ce părea riscantă, întrucât putea declanşa un nou val de scumpiri. Dar efectul a fost surprinzător de moderat.

    „Guvernul a reuşit să limiteze efectele devalorizării asupra inflaţiei la un minim”, a declarat Ramiro Blazquez Giomi, strateg pentru America Latină la grupul financiar StoneX.

    Pentru a susţine peso-ul, autorităţile au introdus inclusiv stimulente fiscale temporare pentru exportatorii agricoli, atrăgând mai mulţi dolari pe piaţa valutară. Totuşi, analiştii avertizează că tensiunile electorale din toamnă ar putea slăbi din nou moneda naţională.

  • Salariul mediu net la nivel naţional a ajuns în aprilie de 5.647 lei, în scădere cu 0,8% faţă de martie. Raportat la aprilie 2024, câştigul mediu net a crescut cu 8,2%

    Salariul mediu net a ajuns în aprilie la 5.647 lei la nivel naţional, cu 8,2% mai mare decât în perioada similară din 2024, iar raportat la inflaţie creşterea a fost de 3,2%, arată datele INS publicate vineri.

    Faţă de martie 2025, salariul mediu net a fost în aprilie cu 44 lei mai mic (minus 0,8%). Raportat la inflaţie, salariul mediu s-a redus cu 0,9%. 

    Câştigul salarial mediu brut a fost 9.415 lei, cu 80 lei (minus 0,8%) mai mic decât în luna martie 2025.

    Cele mai mari salarii medii nete s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (14.021 lei) şi în activităţile de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (12.599 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (3.332 lei) şi în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3.430 lei). 

    Potrivit INS, la nivelul economiei, cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2, comparativ cu martie 2025, s-au înregistrat ȋn extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, cu 35,6%; între 10,0% şi 16,0% în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat; între 5,0% şi 9,0% în fabricarea altor mijloace de transport; între 3,0% şi 4,5% în extracţia minereurilor metalifere.

    De aseamenea, cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2, comparativ cu martie 2025, s-au înregistrat în fabricarea produselor din tutun, cu 34,8%; în activităţi de editare, fabricarea băuturilor, telecomunicaţii, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, intermedieri financiare, cu valori cuprinse între 8,0% şi 13,5%; în fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, tranzacţii imobiliare, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, cu valori cuprinse între 3,0% şi 7,5%

    În sectorul bugetar , câştigul salarial mediu net a înregistrat uşoare scăderi comparativ cu luna precedentă, astfel: învăţământ (minus 2,4%), administraţie publică (minus 0,6%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (minus 0,2%).

     

  • BREAKING Israelul a lansat zeci de lovituri aeriene împotriva Iranului, ţintind programul nuclear. Oficiali militari de top au fost ucişi. Petrolul se scumpeşte cu 12% iar bursele se pregătesc să deschidă în scădere abruptă. Iran: Israel să se aştepte la o pedeapsă severă

    Israelul a lansat zeci de lovituri aeriene împotriva Iranului, vizând programul său nuclear, instalaţiile militare şi ucigând doi dintre cei mai importanţi comandanţi ai acestuia, într-un atac devastator la scară largă care a împins Orientul Mijlociu într-un nou război, scrie Financial Times.

    Imaginile difuzate de televiziunea de stat iraniană au arătat că situl Natanz din centrul Iranului, una dintre cele două centrale nucleare principale ale ţării, a fost lovit în jurul orei 4.15 dimineaţa şi au arătat fum negru gros ridicându-se din zonă.

    Bursele sunt sub presiune în întreaga lume, iar contractele futures ale indicilor americani au scăzut puternic după atacul despre care Israel că are ca scop paralizarea programului nuclear al Iranului. Preţurile petrolului au crescut cu până la 12%, în timp ce aurul, bun de refugiu, a atins un nivel record, notează MarketWatch.

    După ce explozii masive au zguduit Teheranul vineri, în jurul orei locale 3.30, televiziunea de stat a arătat, de asemenea, fum ieşind din sediul principal de comandă al Gardienilor Revoluţiei, cea mai puternică forţă militară a regimului, în estul Teheranului.

    Agenţia de presă de stat iraniană a declarat că mai multe personalităţi militare de rang înalt, inclusiv generalul maior Hossein Salami, şeful Gărzilor Revoluţionare de elită, au fost ucise, precum şi Mohammad Mehdi Tehranchi, un proeminent profesor de fizică, şi Fereydoon Abbasi, un fost şef al organizaţiei atomice iraniene.

    Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul „a lovit în inima programului de îmbogăţire nucleară al Iranului”, afirmând că a vizat Natanz, „principalul om de ştiinţă în domeniul nuclear” al republicii, şi uzinele sale de rachete balistice. Un oficial militar israelian a declarat că au fost lansate zeci de lovituri. Un alt oficial a declarat că atacurile ar putea dura până la două săptămâni.

    Preţul petrolului a crescut, depăşind 12 % şi plasând marfa pe drumul către unul dintre cele mai mari avansuri de o zi din ultimul deceniu. Ţiţeiul Brent, referinţa internaţională, a crescut cu 12,5 procente, la 78 de dolari pe baril, în timpul tranzacţiilor de vineri din Asia.

    Contractele futures care urmăresc indicele S&P 500 de pe Wall Street au scăzut cu 1,6 procente. SUA au declarat că nu au fost implicate în atac, care a avut loc înaintea celei de-a şasea runde de negocieri de duminică între administraţia Trump şi Iran, în încercarea de a rezolva criza nucleară.

    Preşedintele american Donald Trump a declarat joi că Washingtonul este „destul de aproape de un acord destul de bun”, adăugând că nu doreşte ca Israelul să atace Iranul deoarece ar putea „arunca în aer” şansele acordului.

    Însă Netanyahu, care a făcut presiuni asupra SUA pentru a sprijini o acţiune militară împotriva Iranului, a afirmat într-o declaraţie video că Teheranul câştigă timp, făcând aluzie la cererile SUA şi Israelului ca Iranul să îşi oprească programul de îmbogăţire nucleară.

    „Acesta este motivul pentru care nu avem de ales decât să acţionăm şi să acţionăm acum”, a declarat Netanyahu. Ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a declarat că Israelul se aşteaptă ca Iranul să riposteze cu „un atac cu rachete şi drone”, deoarece Israelul şi-a închis spaţiul aerian şi a interzis majoritatea adunărilor neesenţiale.

    Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat că Israelul „trebuie să se aştepte la o pedeapsă severă”.

    „Regimul sionist, prin această crimă, şi-a creat o soartă amară şi dureroasă – cu care se va confrunta cu siguranţă”, a spus el. „Cu permisiunea lui Dumnezeu, mâinile puternice alea forţelor armate ale Republicii Islamice nu îl vor lăsa nepedepsit”. Oficialii iranieni aau declarat, de asemenea, că consideră SUA responsabile pentru atac.

    La începutul acestei săptămâni, Teheranul a reiterat avertismentele conform cărora republica ar putea, de asemenea, să ţintească baze americane din întreaga regiune, dacă va fi atacată. Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat într-o declaraţie că Washingtonul „nu este implicat în atacuri împotriva Iranului, iar prioritatea noastră principală este protejarea forţelor americane din regiune”.

    „Israelul ne-a informat că ei cred că această acţiune a fost necesară pentru autoapărarea sa”, a adăugat Rubio. „Permiteţi-mi să fiu clar: Iranul nu ar trebui să ţintească interesele sau personalul SUA”. Lovitura urmează unui blocaj de luni de zile privind programul nuclear al Iranului, Teheranul îmbogăţind de mai mulţi ani uraniu aproape de calitatea de armă.

     

     

  • 1 din 4 angajaţi români ia în calcul schimbarea jobului în următoarele 3 luni. Principalele motive: lipsa siguranţei psihologice şi nivelul scăzut de rezilienţă

    Un sfert dintre angajaţii români (26%) ia în considerare schimbarea locului de muncă în următoarele 3 luni. Dintre cei care intenţionează să facă această schimbare, 60% spun că nu se simt în siguranţă la actualul job, iar 48% afirmă că au un nivel scăzut de rezilienţă în faţa stresului şi a provocărilor de zi cu zi, arată un studiu realizat de Pluxee România, partener global pentru beneficii extrasalariale şi soluţii pentru creşterea implicării angajaţilor.

    Doar 1 din 3 angajaţi (32%) din mediul privat din România se simte foarte pregătit să facă faţă schimbărilor sau situaţiilor neprevăzute la locul de muncă. În timp ce 8 din 10 respondenţi au afirmat că mediul economic lipsit de predictibilitate le poate ameninţa locul de muncă, 7 din 10 angajaţi români au declarat că asistă la schimbări mari sau medii în organizaţiile în care lucrează în contextul digitalizării şi al automatizării.

    „Într-un climat economic şi social caracterizat de transformări accelerate, incertitudine şi presiune continuă, capacitatea organizaţiilor de a cultiva rezilienţa în rândul angajaţilor devine esenţială. Mai mult decât o trăsătură individuală, dezvoltarea rezilienţei ar trebui să devină o prioritate strategică pentru organizaţiile care îşi doresc să facă performanţă pe termen lung. Datele arată că rezilienţa şi siguranţa psihologică la locul de muncă pot reduce de 2 ori, respectiv de 7 ori fluctuaţia de personal”, spune Gabor Olajos, Country Managing Director, Pluxee România şi Bulgaria.

    Pe baza autoevaluării respondenţilor, studiul a calculat un scor mediu de rezilienţă de 82 din 100.

    Nivelul este considerabil mai scăzut în rândul tinerilor, unde atinge 79, al angajaţilor din regiunea Moldovei, tot cu un scor de 79, respectiv al celor cu mai puţin de un an vechime într-o organizaţie, care înregistrează un scor de 78.

    Cel mai scăzut nivel se regăseşte în companiile care nu se preocupă de sănătatea psihologică a angajaţilor, unde scorul coboară la doar 75.

    Sondajul arată şi o corelaţie clară între rezilienţă şi satisfacţia profesională: 80% dintre angajaţii cu un nivel foarte ridicat de rezilienţă sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de locul de muncă, în timp ce 65% dintre cei cu rezilienţă scăzută se simt nemulţumiţi în raport cu actualul loc de muncă. În plus, rezilienţa angajaţilor creşte în mod constant în primii zece ani petrecuţi în companie, după care tinde să se plafoneze. De asemenea, persoanele care conduc echipe au o rezilienţă mai mare faţă de cele care nu au subordonaţi.

    „Siguranţa psihologică şi rezilienţa la locul de muncă nu reprezintă capricii sau concepte abstracte, ci piloni esenţiali ai performanţei organizaţionale. Într-o lume dominată de schimbări economice şi instabilitate a mediului extern, aceste două dimensiuni devin factori esenţiali care susţin capacitatea companiilor de a inova, de a se adapta rapid şi de a rămâne competitive. De asemenea, investiţia în siguranţa emoţională a angajaţilor se reflectă direct în nivelul lor de loialitate şi implicare pe termen lung.”, adaugă Daniel Enescu, Partner Daedalus Online.

    Siguranţa psihologică, definită prin libertatea de a exprima idei, de a greşi fără teama de repercusiuni şi de a simţi că angajatul face parte dintr-o echipă unde se simte apreciat, este un concept prea puţin integrat în cultura organizaţională a companiilor din România, mai reiese din studiul realizat de Pluxee România.

    Astfel, doar 1 din 4 angajaţi percepe greşelile ca oportunităţi de învăţare şi inovaţie în organizaţia din care face parte. Totodată, doar 1 din 3 respondenţi consideră că este ascultat şi încurajat de conducere atunci când are opinii diferite.
    Exact ca în cazul rezilienţei, corelaţia dintre siguranţă şi satisfacţie este la fel de puternică: 9 din 10 angajaţi care se declară mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de locul de muncă se simt şi în siguranţă din punct de vedere psihologic.

    Unul dintre factorii care influenţează în mod direct echilibrul emoţional, nivelul de motivaţie şi starea generală de bine a angajaţilor este volumul de muncă. Datele studiului arată că 6 din 10 angajaţi din România efectuează în mod constant ore suplimentare, în timp ce 2 din 10 lucrează săptămânal peste cinci ore în plus faţă de programul standard.

    “Această realitate evidenţiază presiunea tot mai ridicată resimţită de forţa de muncă activă şi accentuează nevoia urgentă de implementare a unor măsuri care să sprijine sănătatea mintală, să ofere un grad mai mare de flexibilitate organizaţională şi să asigure recunoaşterea adecvată a efortului depus de angajaţi. În lipsa acestor soluţii, riscul de epuizare profesională şi scădere a implicării devine din ce în ce mai pronunţat” concluzionează studiul.

    Eşantionul care a stat la baza acestei cercetări a inclus peste 1.000 de angajaţi care lucrează în companii private din mediul urban.

     

  • S-a mai stins setea de gadgeturi Apple? Rata de creştere a afacerilor Apcom IT, unicul distribuitor autorizat Apple în România, a scăzut sub 5% în 2024 iar profitul s-a diminuat cu peste 10 procente

    Una dintre cele mai vechi companii de pe piaţa locală de IT, Apcom IT Distribution, care a funcţionat anterior sub numele IRIS, şi care este unicul distribuitor autorizat al gadgeturilor Apple din România încă din 1994, a înregistrat în 2024 o rată de creştere a cifrei de afaceri de peste două ori mai mică faţă de evoluţia din 2023, raportând de asemenea şi un declin al profitului faţă de evoluţia pozitivă din anul precedent, arată datele din bilanţul companiei, care au devenit disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

    Mai exact APCOM IT Distribution a raportat pentru 2024 o scădere a profitului net cu peste 12%, ajungând la 60,7 milioane de lei. În 2023 raportase o creştere de 17% faţă de 2022.

    Cifra de afaceri a companiei a continuat să crească, înregistrând un avans de 4,8% faţă de 2023, până la valoarea de 2,58 miliarde de lei. Însă ritmul de creştere a fost considerabil mai mic faţă de 2023, când businessul urcase cu 12,9% faţă de 2022.

    În acelaşi timp, datoriile companiei s-au majorat cu peste 18%, în timp ce numărul mediu de angajaţi a rămas constant, la 11 persoane.

    “Apcom IT Distribution este unicul distribuitor autorizat al produselor Apple în România începând din 1994, iar din anul 1998 face parte din holdingul internaţional Midis Group. Colaborăm cu o vastă reţea de parteneri autorizaţi, inclusiv magazine Apple Premium Reseller, jucători importanţi din domeniul retail electro-IT fizic şi  online şi parteneri specializaţi B2B, pentru a aduce pe piaţa din România produsele Apple. Apcom IT Distribution are, de asemenea, în portofoliu şi alte branduri premium”, conform datelor companiei.
     

  • Dobânzile negative din Elveţia aruncă un avertisment dur asupra economiilor europene. Ce pericole se ascund în spatele transformărilor economice din Elveţia şi de ce economiştii stau ca pe ace?

    În timp ce economiştii dezbat efectele războaielor comerciale asupra inflaţiei, Elveţia a intrat deja într-o zonă periculoasă: inflaţia anuală a scăzut în mai sub zero, la -0,1%. Acest fenomen ar putea determina Banca Naţională a Elveţiei (SNB) să reducă dobânda chiar şi sub zero, la şedinţa din 19 iunie, iar o nouă reducere în teritoriu negativ este considerată posibilă în lunile următoare, scrie Bloomberg.

    SNB (Banca Naţională a Elveţiei – n.r) încearcă să oprească aprecierea prea puternică a francului elveţian faţă de euro, deoarece un franc mai scump face exporturile mai puţin competitive. Dobânzile negative, dintre 2015 şi 2022, rămân o opţiune de politică monetară, deşi nu sunt pe placul nimănui. Potrivit analiştilor, SNB ar putea reintroduce dobânzile negative chiar din toamnă.

    Inflaţia negativă este un semnal de alarmă nu doar pentru Elveţia, ci şi pentru Zona Euro, care se confruntă cu o scădere a inflaţiei sub ţinta Băncii Centrale Europene (BCE). În mai, inflaţia în zona euro a coborât la 1,9%, sub pragul de 2% urmărit de BCE. Aceasta a dus la o scădere importantă a costurilor serviciilor şi a preţurilor mărfurilor, ceea ce pune presiune pe băncile centrale pentru reducerea rapidă a dobânzilor.

    BCE a redus recent dobânda-cheie la 2%, pentru a opta oară consecutiv, în încercarea de a susţine economia şi de a împiedica o scădere prea abruptă a preţurilor. Dar întrebarea este dacă această politică va fi suficientă pentru a evita o perioadă prelungită de deflaţie, o situaţie care ar putea bloca creşterea economică pe termen lung.

    Pe lângă aceasta, aprecierea euro faţă de dolar, care a crescut cu peste 10% în acest an, pune presiune suplimentară pe exportatori, făcând produsele europene mai scumpe pe pieţele internaţionale.

    Atât Elveţia cât şi Zona Euro se confruntă cu provocări majore: inflaţia scăzută şi riscul de deflaţie pot aduce dobânzi negative înapoi pe masa decidenţilor, în ciuda reticenţei generale faţă de această măsură. Experienţa Elveţiei ar trebui să fie un semnal pentru Europa că nu poate ignora aceste semnale şi trebuie să se pregătească pentru o perioadă economică dificilă.