BusinessMagazin

Tag: sanatate

  • Matematica serviciilor medicale: asigurări + abonamente = Concierge Medical

    Piaţa asigurărilor şi abonamentelor medicale este astăzi în plin avânt, dar, de multe ori, pacienţii, se pierd în multitudinea de reţele de clinici şi spitale şi nu ajung să profite la maximum de beneficiile serviciilor de acest tip. E perspectiva pe care ne-a oferit-o, într-una dintre ediţiile emisiunii BM Medical City News, Ana Maria Marian, Managing Partner, Concierge Medical, Enayati Medical City. Tot ea ne-a vorbit însă şi de un alt serviciu, care le include pe amândouă, şi care vine la pachet cu ceva în plus.

    Concierge Medical este un concept hibrid, care îmbină accesul la o reţea deschisă, cum o numim noi. Adică abonaţii Concierge Medical au acces la mai mulţi furnizori de servicii medicale. În acelaşi timp, îmbină accesul la această reţea cu ghidarea de care pacientul are nevoie pentru că, de multe ori, nu doar în România, ci şi în străinătate, când avem o problemă medicală, nu ştim pe unde să apucăm. Nu ştim care sunt paşii care trebuie urmaţi, nu ştim care e traseul corect şi eficient. Degeaba ai la dispoziţie 100 sau 700 de clinici la care ai acces pentru că tot nu ştii care este primul pas şi care este medicul potrivit pentru rezolvarea problemei”, explică ea. Îmbinarea dintre accesul la o reţea deschisă şi acest Concierge Doctor, care de fapt te ghidează în acest sistem, este ceea ce cumva pune în vârful sistemului medical acest concept.

    Abonamentele şi asigurările aşa cum le cunoaştem sunt oferite în mediul privat, subliniază Ana Maria Marian, iar ce oferă statul este acea asigurare obligatorie de sănătate oferită prin Casa Naţională de Sănătate, care îţi asigură acces mai mult în spitale şi în puţinele policlinici de stat care au mai rămas. Potrivit ei, o persoană care are abonament sau asigurare de sănătate merge la medic cam de cinci ori pe an, de 2,5 ori mai des decât o persoană care nu are acest tip de acoperire medicală, care nu are acest beneficiu medical. „Acum, cifra poate fi considerată şi mare, şi mică, depinde cum vrem să ne uităm la aceasta.” Ea consideră că ar putea să fie mult mai mică dacă pacientul ar beneficia de o coordonare medicală corectă. „Pentru că, de multe ori,  persoana care are un abonament sau o asigurare de sănătate merge la mai mulţi medici în acelaşi timp pentru aceeaşi problemă medicală, pentru că nu ştie unde să meargă. Iar dacă obţine păreri diferite, nu ştie ce să facă cu ele şi nu ştie pe cine să asculte, pentru că lipseşte acel medic de încredere care să spună: «Uite, acesta este pasul pe care trebuie să îl facem. Acesta e traseul corect şi te ţin de mână prin sistem până rezolvăm problema medicală.»”

    Ana Maria Marian spune că, atunci când vorbim la segmentul corporate, acest tip de servicii sunt accesate de angajaţi din multinaţionale – persoane tinere, cu media de vârstă undeva între 30 şi 35 de ani, de obicei cu o educaţie peste medie şi cu o expunere mai largă la mediul informaţional, inclusiv în ceea ce priveşte partea medicală. Dacă ne uităm în zona de abonamente individuale, acolo persoanele sunt deja chiar mai educate decât ceea ce întâlnim de obicei în corporaţii, dar şi media de vârstă este mai mare. „Adică sunt persoane care încep să aprecieze importanţa unui abonament medical pentru ele sau pentru pentru familiile lor. De exemplu, în abonamentele Concierge Medical media de vârstă este în jur de 40 de ani. Iar majoritatea sunt fie persoane din managementul unor multinaţionale cu mii sau zeci de mii de angajaţi, fie companii din segmentul avocatură, banking, fonduri de investiţii. Dar dacă ne uităm la produse de nişă, cine are, în general, beneficii medicale, sunt angajaţii marilor corporaţii din România.” Domeniile din care provin companiile care oferă aceste beneficii extrasalariale în pachetele lor sunt, aşadar, foarte vaste, acoperind toată plaja industriilor din România, iar diferenţele constau în special în complexitatea abonamentelor sau asigurărilor medicale oferite. Aici, adaugă Ana Maria Marian, se poate vedea o diferenţă în funcţie de industrii, „pentru că dacă ne uităm de exemplu în domeniul farma, banking sau IT, aici de obicei găsim beneficiile cu cea mai largă acoperire. Cu cât mergem, de exemplu, mai mult spre fabrici, cu atât scade nivelul de acoperire”. Potrivit ei, odată cu lansarea abonamentelor Concierge Medical, s-a remarcat o tendinţă de migrare a companiilor din primele categorii amintite către abonamentele Concierge Medical, pentru că acestea înţeleg beneficiul pe care îl aduce rezolvarea rapidă a unei probleme medicale, în care timpul dintre problemă şi soluţie devine foarte scurt.

    În momentul de faţă, în România, pe zona corporate, Ana Maria Marian susţine că există aproximativ 1,6 milioane de abonamente active, dintre care circa 500.000 sunt produse hibrid, o combinaţie între abonamente şi asigurări medicale, şi 100.000 sunt, probabil, asigurări de sănătate corporate, care nu au niciun fel de interacţiune cu zona de abonamente. Potrivit ei, în România asigurările de sănătate seamănă foarte mult cu nişte abonamente, adică au acelaşi gen de acoperire şi sunt concentrate probabil 90-95% pe zona de policlinică. „Şi din cauza asta spunem că este asigurare, dar de fapt serviciile oferite sunt şi acestea de obicei incluse într-un abonament, diferenţa fiind dată de accesul la o reţea mai largă. Dacă ne uităm internaţional, asigurarea de sănătate înseamnă cu totul altceva. Şi preţurile sunt într-o cu totul altă categorie”, a spus Ana Maria Marian. O asigurare de sănătate cu un preţ mediu, în Germania, Franţa sau Italia, exemplifică ea, începe de la 100 de euro pe lună. „Dar acolo, într-adevăr, vorbim de acoperirea unor probleme medicale grave, care necesită spitalizare, chirurgie, intervenţii medicale pe o lungă perioadă de timp, uneori poate chiar şi ani de zile, pentru tratarea unei boli cronice.” Spre comparaţie, în România asigurările şi abonamentele medicale au un cost mediu oarecum similar, care se învârte în jurul valorii de 10-12 euro/lună/persoană. În ceea ce priveşte costul abonamentelor Concierge Medical oferite de Enayati Medical City, acesta încep, potrivit Anei Maria Marian, de la 10 euro pe lună. Tot ea a povestit şi cine şi când a adus în premieră pe piaţă abonamentele medicale: dr. Wargha Enayati, fondator al primului oraş medical din România, Enayati Medical City, şi al reţelei sănătate Regina Maria, în 1996.

  • De ce nu este bine să te freci la ochi. O examinare RMN arată impactul obiceiului

    Frecatul în exces la ochi joacă un rol în dezvoltarea bolii keratoconus, arată un nou experiment.
     
    Cu ajutorul voluntarilor şi al tehnologiei, imaginile RMN arată ce se întâmplă când ne frecăm la ochi, un obicei simplu, pe care îl repetăm de-a lungul vieţii.
     
    Însă, aşa cum arată RMN-ul, corneea, dar şi restul globului ocular au de suferit în urma procedeului dur. Fără să ne dăm seama, aplicăm prea multă forţă atunci când credem că de fapt ne ajutăm ochii să se relaxeze. Iar în timp, spun specialiştii, dezvoltăm keratoconus.
     
    Keratoconusul este o boală degenerativă, bilaterală, progresivă, care, în timp duce la subţierea şi deformarea corneei, având drept rezultat afectarea severă a vederii.  
     
     

  • România a mai pierdut 160.000 de locuitori în ultimul an. De ce, dacă scade populaţia şi numărul de elevi, nu se îmbunătăţesc serviciile publice de educaţie şi de sănătate?

    Populaţia României a scăzut la 19 milioane de lo­cui­tori în ianuarie 2022, în scădere cu 163.600 în comparaţie cu perioada similară din 2021, arată datele publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică.

    Sporul natural negativ (diferenţa dintre numărul de nou-născuţi şi numărul de decedaţi) şi migraţia externă a populaţiei au fost principalii factori pentru care populaţia a scăzut cu un ritm accelerat şi în ultimul an.

    În condiţiile în care numărul de locuitori a scăzut, iar numărul de angajaţi de la stat a rămas relativ la fel, în timp ce finan­ţa­rea pentru serviciile publice a crescut, de ce nu se îmbunătăţesc serviciile publice de educaţie şi de sănătate?

    „Sistemul românesc public de educaţie este orientat către îndoctrinarea elevului şi a studentului, nu către pregătirea lor pentru viaţa profesională activă. De aceea elevii şi studenţii mediocri şi slabi se duc la stat, iar cei buni emigrează“, a spus Alin Teodorescu, IMAS Marketing&Sondaje.

  • Despăgubirile plătite de asigurători pe zona asigurărilor de sănătate au crescut de aproape 12 ori în ultimul deceniu, în timp ce subscrierile au crescut de 6 ori

    ♦ Signal Iduna conduce topul despăgubirilor plătite pe zona asigurărilor de sănătate în 2021, dar în urmă cu 5 ani, Allianz-Ţiriac era lider, cu o cotă de piaţă a despăgubirilor pe sănătate de peste 30% ♦ În ultimii 10 ani, se observă că topul a înregistrat modificări, iar companiile şi-au reglat atât prezenţa, cât şi ponderea.

    Segmentul asigurărilor de sănătate, o linie de business efervescentă care şi-a crescut volumul subscrierilor de 6 ori în ultimii 10 ani, la circa 500 mil. lei, a înregistrat şi o valoare în creştere a despăgubirilor până la 281 mil. lei la finalul anului 2021, majorarea comparativ cu anul 2012 fiind de aproape 12 ori.

    Deşi ritmul de creştere a valorii despăgubirilor în asigurări de sănătate din ultimul deceniu a fost de 12 ori, de două ori mai accentuat faţă de evoluţia subscrierilor, nivelul despăgubirilor plătite de asigurători s-a menţinut la aproximativ jumătate faţă de subscrieri.

    Pe de altă parte, analizând evoluţia despăgubirilor pe acest segment al asigurărilor de sănătate înseamnă, în acelaşi timp, şi o creştere privind accesarea serviciilor oferite de asigurători prin acest tip de poliţe. Prin urmare, se poate observa cum în anul 2017, valoarea despăgubirilor plătite s-a dublat, acela fiind momentul în care cei mai mulţi dintre clienţii companiilor de asigurări care activează pe zona asigurărilor de sănătate au folosit poliţele de sănătate.

    În ceea ce priveşte principalii jucători de pe segmentul asigurărilor de sănătate, Signal Iduna este liderul, atât în privinţa subscrierilor, cât şi a despăgubirilor plătite, cu o cotă de piaţă din valoarea totală a despăgubirilor plătite pe segmentul asigurărilor de sănătate de aproape 27%.

    Comparativ, în urmă cu cinci ani, adică în anul 2017, Allianz-Ţiriac deţinea cea mai mare cotă de piaţă a despăgubirilor plătite pe acest segment, respectiv 30,2%, iar la o privire mai atentă la situaţia din 2012, se observă că doar trei asigurători care sunt acum în top 10 au plătit despăgubiri pe zona asigurărior de sănătate, respectiv Signal Iduna, Allianz-Ţiriac şi Asito Kapital. Celelalte companii fie nu existau, fie nu activau pe acest segment sau plăţile erau foarte mici.

    Din punctul de vedere al subscrierilor, segmentul asigurărilor de sănătate a ajuns la aproape 500 mil. lei la finalul anului 2021, cu 10,2% mai mult faţă de anul 2020. Comparativ cu anul 2012, creşterea a fost de 6 ori mai mare. Raportat la întreaga piaţă a asigurărilor, segmentul asigurărilor de sănătate are o pondere de sub 4%.

    mircea.nica@zf.ro

     

  • Senatul SUA a adoptat un pachet de 739 miliarde de dolari pentru sănătate şi climă

    Democraţii din Senat au adoptat duminică un pachet de cheltuieli pentru climă şi sănătate, trimiţând legea în Camera Reprezentanţilor şi aducându-l pe Joe Biden cu un pas mai aproape de o victorie legislativă semnificativă, notează The Guardian. 

    Dacă va fi promulgat, proiectul de lege, cunoscut în mod oficial sub numele de Legea privind reducerea inflaţiei, va aloca 369 de miliarde de dolari pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi pentru investiţii în surse de energie regenerabilă. Experţii au estimat că prevederile privind clima din proiectul de lege vor reduce emisiile de gaze cu aproximativ 40% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 2005.â

    Democraţii au promis că proiectul de lege va reduce costurile de asistenţă medicală pentru milioane de americani, permiţând Medicare să negocieze preţurile medicamentelor pe bază de reţetă şi plafonând la 2.000 de dolari pe an preţul medicamentelor pe bază de reţetă pe care beneficiarii Medicare le plătesc din buzunar.

    Legislaţia include o serie de prevederi fiscale pentru a acoperi costurile acestor poliţe, aducând 739 de miliarde de dolari guvernului şi având ca rezultat o reducere globală a deficitului de aproximativ 300 de miliarde de dolari.

    Modificările includ un nou impozit minim pe profit, o acciză de 1% pe răscumpărările de acţiuni şi o aplicare mai strictă a legii de către Internal Revenue Service.

    „Astăzi, democraţii din Senat au luat partea familiilor americane în detrimentul intereselor speciale, votând pentru a reduce costul medicamentelor pe bază de reţetă, al asigurărilor de sănătate şi al costurilor energetice de zi cu zi şi pentru a reduce deficitul, făcând în acelaşi timp ca cele mai bogate corporaţii să plătească în sfârşit partea lor echitabilă”, a declarat Biden într-o declaraţie.

    Votul final al Senatului a fost 51-50.

  • Populaţia Chinei va începe să scadă înainte de 2025

    Populaţia Chinei a încetinit semnificativ şi aşteeptările sunt ca populaţia să înceapă să se reducă înainte de 2025, a raportat Global Times, publicaţie susţinută de stat, citând un înalt oficial din domeniul sănătăţii, relatează Reuters.

    Datele privind naşterile publicate duminică târziu au arătat că numărul de naşteri noi în 2021 a fost cel mai mic din ultimele decenii în mai multe provincii.

    Numărul naşterilor în provincia centrală Hunan a scăzut sub 500.000 pentru prima dată în aproape 60 de ani, a precizat Global Times. Doar provincia Guangdong, din sudul Chinei, a avut mai mult de 1 milion de naşteri noi, a precizat acesta.

    China se luptă pentru a inversa o scădere rapidă a creşterii naturale a populaţiei, deoarece mulţi tineri aleg să nu aibă copii din cauza unor factori precum preţurile mari şi presiunea muncii.

    Se aşteaptă ca populaţia Chinei să înceapă să se micşoreze în 2021-2025, a afirmat Global Times, citându-l pe Yang Wenzhuang, şeful departamentului pentru probleme de populaţie şi familie din cadrul Comisiei Naţionale de Sănătate.

    O modificare a legilor din China de anul trecut pentru a permite femeilor să aibă trei copii nu a ajutat, multe femei spunând că schimbarea vine prea târziu şi că nu au suficientă siguranţă a locului de muncă şi nici egalitate de gen.

     

  • CELE MAI INOVATOARE COMPANII DIN ROMÂNIA: Cum şi-a propus Republica BIO să revoluţioneze piaţa snackurilor din România

    Republica BIO, unul dintre cei mai importanţi producători şi comercianţi de produse destinate sănătăţii din plan local, face primul pas către reinventarea categoriei de snack prin lansarea propriei game de gustări bio sub brandul Sănăţele.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Încă de la începuturile pandemiei, unele studii, citate de companie, arată că în noul model de lucru numărul meselor şi în special al gustărilor aproape s-a dublat. În acelaşi timp, diferenţa de consistenţă dintre mesele principale şi gustări s-a atenuat, gustările devenind din ce în ce mai semnificative din punct de vedere caloric. Toate aceste elemente, coroborate cu anxietatea şi lipsa activităţilor fizice, au condus la probleme cu creşterea în greutate atât pentru populaţia adultă activă, cât şi pentru copii. În plus, în timpul pandemiei s-a remarcat o scădere semnificativă a frecvenţei medii de consum de alimente proaspete (fructe şi legume, carne, peşte, lactate), în timp ce frecvenţele de consum pentru restul alimentelor a crescut semnificativ, în special pentru semipreparate şi gustări cu un conţinut ridicat de zahăr (prăjituri, biscuiţi şi alte dulciuri). Combinaţia dintre creşterea cantităţii de alimente şi compoziţia nesănătoasă a acestora are un impact negativ asupra sănătăţii majorităţii adulţilor, dar şi a copiilor. Cu toate acestea, oamenii îşi doresc să fie sănătoşi şi să arate bine, însă fără a face sacrificii în privinţa obiceiurilor de consum (nu vor să fie restricţionaţi de post sau diete) şi fără să accepte compromisuri în privinţa gustului. Luând în calcul toate aceste realităţi în procesul de dezvoltare a inovaţiei, compania şi-a propus să lanseze o serie de produse cu dublu rol (să potolească foamea şi să suplinească nevoia de „răsfăţ” – comfort food): produse care să aibă reţete fără ingrediente ce pot dăuna sănătăţii (gluten, grăsimi nesănătoase, zahăr rafinat), dar cu un gust bun, şi care să conţină o porţie suficient de mare pentru a-şi îndeplini rolul, dar suficient de mică pentru ca cei care le consumă să poată să-şi menţină greutatea sub control sau să-şi reintre în formă. „Oamenii adoră snaksurile. Dacă vorbim de produse sărate, chipsurile sunt pe primul loc. La produsele dulci ciocolata este favorita de departe. Provocarea a fost de a aduce experienţa chipsurilor (pentru gama sarată) şi a ciocolatei (pentru gama dulce) în produse cu o reţetă sănătoasă”, spune Ciprian Stancu, fondator, Republica BIO. Cele nouă sortimente de Sănăţele, disponibile în variante dulci şi sărate, se bazează pe reţete delicioase, simple, fără conservanţi sau aditivi. Folosind maxim şapte ingrediente bio, fiecare produs reprezintă o alternativă sănătoasă la snaksurile convenţionale.

    Elementul de noutate:

    Inovaţia constă în a replica plăcerea consumului unor produse recunoscute ca nesănătoase în nişte produse sănătoase. Combinând cereale fără gluten (orez, porumb) cu legume (mazăre, linte, năut), provenind din culturi fără pesticide, ierbicide sau organisme modificate genetic, compania a reuşit să creeze sănăţele cu gust „similar sau mai bun” (conform focus grupurilor de consumatori) decât variantele nesănătoase pe care le înlocuiesc. În cazul sănăţelelor dulci, reprezentanţii businessului au ales combinaţia de orez cu ciocolată neagră şi fructe deshidratate, fără zahăr rafinat, pentru a replica plăcerea unui desert. În cazul ambelor variante, s-a introdus şi conceptul de „controlul porţiilor” pentru a limita consumul neintenţionat de calorii (această decizie a plecat de la descoperirea faptului că în momentul în care un pachet de alimente/snaksurile este desfăcut, există tendinţa de a consuma întreaga cantitate, fără a acorda atenţie kilocaloriilor).

    Efectele inovaţiei:

    Reprezentanţii companiei sunt de părere că introducerea Sănăţelelor va avea efecte vizibile asupra sănătăţii oamenilor prin următoarele mecanisme: produsele nesănătoase consumate până acum vor fi înlocuite cu alimente nutritive – practic, datorită compoziţiei de nutrienţi, acestea vor hrăni organismul fără să cauzeze probleme de sănătate; sunt eliminate din consum substanţe care pot fi nocive corpului uman: glutenul din cereale (proteină ce poate cauza inflamaţie cronică), organismele modificate genetic, pesticidele, conservanţii şi aditivii nesănătoşi, zahărul rafinat, grăsimile trans (hidrogenate, nesănătoase); se va reduce consumul de kilocalorii şi implicit scăderea în greutate va deveni posibilă; se va elimina, totodată, sentimentul de vinovăţie care însoţeşte automat momentele în care mâncăm „ceva bun”, prin faptul că de acum acel ceva bun este şi sănătos; în plus, se va păstra plăcerea consumului de snacksuri fără a plăti cu kilograme în plus sau cu sănătatea.

  • CE: Principalele 3 ameninţări la adresa sănătăţii pentru care trebuie să ne pregătim

    Autoritatea pentru Pregătire şi Răspuns în caz de Urgenţă Sanitară (HERA) prezintă miercuri  principalele 3 ameninţări la adresa sănătăţii care impun coordonarea măsurilor la nivelul UE în contextul contramăsurilor medicale: agenţii patogeni, rezistenţa la antimicrobiene şi ameninţările chimice.

    Autoritatea pentru Pregătire şi Răspuns în caz de Urgenţă Sanitară (HERA) din cadrul Comisiei Europene prezintă miercuri lista prioritară a principalelor 3 ameninţări la adresa sănătăţii care impun coordonarea măsurilor la nivelul UE în contextul contramăsurilor medicale.

    Consiliul HERA a convenit asupra unei liste care include trei categorii de ameninţări la adresa sănătăţii care pun în pericol viaţa sau care sunt deosebit de dăunătoare pentru sănătate şi care au potenţialul de a se răspândi în toate statele membre. Este vorba de agenţii patogeni cu potenţial pandemic ridicat, ameninţările chimice, biologice, radiologice şi nucleare şi ameninţările generate de rezistenţa la antimicrobiene.

    „Prezentăm astăzi (miercuri – n.r.), pentru prima dată, principalele ameninţări la adresa sănătăţii pentru care ar trebui să ne pregătim şi la care ar trebui să facem tot posibilul pentru a răspunde. Acest exerciţiu reprezintă primul pas către asigurarea disponibilităţii şi a accesibilităţii contramăsurilor medicale pentru toate statele membre în caz de necesitate. HERA a fost creată ca o santinelă în vederea viitoarelor urgenţe sanitare şi mă bucur că acum începe în mod concret să îşi îndeplinească misiunea”, a spus Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate şi siguranţă alimentară.

    În conformitate cu Planul de lucru al HERA pentru 2022, HERA, în colaborare cu serviciile Comisiei, cu agenţiile UE şi cu partenerii şi experţii internaţionali, a efectuat acest exerciţiu de stabilire a priorităţilor pentru a selecta trei ameninţări cu impact puternic la adresa sănătăţii, cu scopul de asigura o aliniere globală şi o colaborare strânsă în materie de securitate sanitară la nivel mondial.

    Categoriile de ameninţări transfrontaliere grave la adresa sănătăţii care au fost identificate

    Agenţii patogeni cu potenţial pandemic ridicat: este vorba, printre altele, de analizarea anumitor familii virale care prezintă motive de îngrijorare, luând în considerare şi natura zoonotică a majorităţii bolilor infecţioase emergente cu consecinţe grave. Această categorie include în principal familii de viruşi ARN respiratorii.

    Ameninţări chimice, biologice, radiologice şi nucleare: acestea pot fi cauzate de diseminarea accidentală sau deliberată, având în vedere tensiunile geopolitice mondiale, precum şi de incidente provocate de actori neglijenţi. Substanţele CBRN au fost identificate pe baza probabilităţii de apariţie a acestora şi a impactului lor potenţial asupra sănătăţii umane.

    Ameninţările generate de rezistenţa la antimicrobiene, care reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri pentru sănătatea umană, numai rezistenţa antibacteriană provocând, potrivit estimărilor, peste 1,2 milioane de decese pe an la nivel mondial.

    Identificarea principalelor ameninţări la adresa securităţii noastre sanitare reprezintă prima etapă a procesului de asigurare a dezvoltării, a capacităţii de producţie şi a extinderii producţiei, a achiziţiilor publice şi a constituirii de stocuri potenţiale de medicamente, diagnostice, dispozitive medicale şi echipamente individuale de protecţie, precum şi a altor contramăsuri medicale, pentru a asigura disponibilitatea şi accesibilitatea acestora în caz de necesitate. Împreună cu alte servicii ale Comisiei şi agenţii ale UE, HERA se va asigura că investiţiile sunt direcţionate în mod continuu către protejarea sănătăţii publice şi a securităţii sanitare în ceea ce priveşte disponibilitatea contramăsurilor medicale.

    Un obiectiv central al HERA este de a asigura dezvoltarea, fabricarea, achiziţiile publice şi distribuirea echitabilă a contramăsurilor medicale esenţiale pentru a acoperi eventualele lacune în ceea ce priveşte disponibilitatea şi accesibilitatea acestora. În acest scop, HERA trebuie să evalueze potenţialele ameninţări transfrontaliere grave la adresa sănătăţii şi să colecteze date pentru a atinge acest obiectiv; prin urmare, HERA trebuie să identifice şi să ierarhizeze viitoarele ameninţări la adresa sănătăţii, să identifice eventualele lacune în ceea ce priveşte disponibilitatea şi accesibilitatea contramăsurilor medicale relevante, să orienteze viitoarele acţiuni legate de cercetarea şi dezvoltarea de noi astfel de contramăsuri şi să contribuie la orice alte acţiuni relevante.

    HERA este un pilon esenţial al Uniunii europene a sănătăţii şi un activ fundamental pentru consolidarea răspunsului şi a pregătirii UE în caz de urgenţe sanitare. HERA a fost înfiinţată în septembrie 2021 pentru a înlocui soluţiile ad-hoc pentru gestionarea şi desfăşurarea unor acţiuni de răspuns în caz de pandemie, fiind o structură permanentă, dotată cu instrumente şi resurse adecvate pentru a planifica în avans acţiunile UE în caz de urgenţe sanitare.

  • De la fondator de reţea medicală, la fondator de oraş medical

    Cu o vastă experienţă în industria de sănătate, atât ca medic, cât şi ca antreprenor, Wargha Enayati, cunoscut în mediul de business mai ales pentru fondarea reţelei de sănătate Regina Maria, a adus pe piaţa locală un nou concept: un oraş medical care îi poartă numele, Enayati Medical City. Ce facilităţi include şi ce premiere aduce în România?

    Am vrut să răspândim ideea aceasta de oraş medical pentru că sistemele medicale private existente în România sunt foarte fracţionate. Nu am reuşit până acum să avem un sistem integrat unde pacientul poate să aibă servicii diferite în acelaşi loc. Cu acest concept vrem să arătăm că de la copil până la vârstnic, poţi avea toate serviciile în acelaşi loc, tot ce e legat de partea medicală sau chirurgicală”, a descris Wargha Enayati, fondatorul Enayati Medical City şi al Reţelei Private Regina Maria, în cadrul primei ediţii a emisiunii BM Medical City News, motivaţia care a stat în spatele acestui proiect.

    El povesteşte că ideea dezvoltării conceptului în plan local i-a venit în urmă cu nouă ani, iar planificarea a durat 2-3 ani, urmaţi de alţi trei ani în care a obţinut toate autorizaţiile şi de încă doi, cât a durat construcţia, activitatea efectivă începând în urmă cu un an. Oraşul medical care îi poartă numele se întinde pe 35.000 de metri pătraţi şi este „cel mai mare complex medical – privat sau de stat, construit după ’89”.

    Fondatorul recunoaşte că nu a dus lipsă de provocări, de la încrederea băncilor de a da un credit foarte mare pentru un proiect de tip greenfield, „până la încrederea celorlalţi colegi ai mei din breasla medicală, care s-au alăturat”. Construcţia efectivă a presupus şi ea „o muncă fantastică”, atât în ceea ce priveşte partea de instalaţie, „cea mai scumpă parte a clădirii, state of the art”, cât şi lucrările de săpare la 10 metri – două niveluri – sub pământ şi construirea sub pânza freatică. De altfel, fondatorul spune că proiectul este primul spital adevărat construit de la zero după spitalul Monza din sudul Bucureştiului, dar mai mare, clădirea fiind construită special pentru a găzdui nu unul, ci mai multe spitale – „nu este făcută într-o clădire de apartamente sau de birouri, ci specifică”.

     

    Servicii integrate sub acelaşi acoperiş

    Doar investiţia în clădire s-a ridicat la 37 de milioane de euro, iar investiţia totală, incluzând echipamentele şi aparatele, a ajuns la 65 de milioane de euro. Potrivit lui, oraşul medical Enayati „depăşeşte chiar şi spitalele private din Turcia sau din Germania ca şi concept. Şi e, într-adevăr, o chestie unică”. Sub umbrela Enayati Medical City, care include cam zece furnizori diferiţi, funcţionează în prezent atât cel mai mare spital privat de oncologie din estul Europei, „cu colegii nostri de la Monza”, în care e şi Institutul Sânului, echipa de neurochirurgie şi chirurgie abdominală oncologică, cât şi cel mai mare spital de medicină non chirurgicală, care include toate specialităţile, de la recuperare, geriatrie, neurologie cardiologie, interne şi paliaţie – pentru care există o cerere foarte mare. Alături de acestea găsim şi „cel mai modern sistem de radioterapie PET-CT şi medicină nucleară, cu colegii noştri de la Neolife”, precum şi „cele mai moderne săli de chirurgie, toate de peste 40 de metri pătraţi”, inclusiv cea mai mare sală de chirurgie hibridă din ţară, de 70 de metri pătraţi, un flagship medical pentru noi, în România”, precum şi un centru rezidenţial pentru vârstnici – o clădire separată, „dar legată cu spitalele în care, dacă Doamne fereşte este nevoie de servicii de orice grad de dificultate, pacientul sau vârstnicul poate fi transferat”. A fost lansat şi un concept de abonamente medicale VIP – abonamente Concierge Medical, „în care medici personalizaţi se ocupă cap coadă de tine şi te şi ghidează în tot sistemul acesta medical”. În ceea ce priveşte aparatura medicală, aceasta vine cel mai mult din Statele Unite şi din Germania.

    În cadrul proiectului lucrează în jur de 500 de oameni, din care 90% personal medical, restul lucrând inclusiv în cadrul celorlalte facilităţi, precum restaurantul şi cafenelele disponibile. În primul an de activitate, oraşul medical Enayati a ajuns la o capacitate între 30 şi 65%. „E mai bine decât aş fi crezut când am început acest proiect”, spune fondatorul. Potrivit lui, cerinţa majoră a fost pe partea de oncologie, dar şi interesul pentru vârstnici susţine că l-a uimit, pentru că în România „demnitatea vârstnicului nu există, şi prin acest proiect am încercat şi acest lucru – să promovez şi partea de abonamente, deşi abonamentele sunt cam de trei ori mai scumpe decât cele uzuale. Dar e important pentru ei. Totuşi, este vorba de sănătate, nu este un abonament pentru un club de sport. Şi pentru chestia asta sunt dispuşi să plătească mai mulţi bani. (…) Eu am umblat în Austria, Elveţia Germania, Franţa şi Luxemburg şi am văzut rezidenţiale pentru vârstnici. Ce am reuşit să construim aici este cu siguranţă unic.” Fondatorul spune că la Enayati Medical City un aspect primordial este relaţia interumană, empatia, „mai ales când e un pacient cu suferinţă”. „Încercăm să învăţăm şi toată echipa acest lucru, să fie conştientă de legătura strânsă şi nevoia de a avea răbdare cu pacientul, de a-l primi şi conduce prin tot sistemul pe care îl avem. Găseşti toate serviciile în acelaşi loc şi asta este avantajul, iar pacienţii se simt într-adevăr ca acasă.”

    La tratament peste graniţe acasă

    Potrivit lui, în prezent, mulţi pacienţi se întorc în România, atât din Vest şi din Est, mai ales din Austria şi Turcia, dar foarte mulţi  şi din Spania sau Italia, după ce află despre posibilităţile pe care le avem la noi în ţară. „În afară de asta, pentru pacienţi un avantaj foarte mare este faptul că nu mai pierd timp – pentru că serviciile medicale la privat s-au aplatizat un pic. Ce înseamnă asta? Datorită abonamentelor cunoscute pe care le avem de acum peste 25 de ani, calitatea medicilor a scăzut, pentru că şi preţurile abonamentelor a scăzut foarte mult. Şi atunci medicul, pentru că nu este sigur pe el, trimite pacientul în zece locuri diferite fără să îl urmărească, fără să facă un follow up. Şi se pierde pacientul pe undeva, tot nu ştie ce probleme are şi rămâne nerezolvat. Asta este o problemă prezentă acum în sistemul privat, lucru pe care noi îl descurajăm”, subliniază Wargha Enayati. Fondatorul adaugă că pentru el e foarte important să aibă medici de top care văd pacienţii ca pe un tot şi încearcă şi ştiu să le rezolve problemele. „Şi dacă e nevoie de o altă părere, îl trimite, dar îl aşteaptă înapoi şi închide cazul. Şi cazurile mai complicate sunt rezolvate tot printr-un grup de medici sau un concierge. Noi avem aceste abonamente concierge medical în care tu ai o asistentă şi un medic care se ocupă cap-coadă de tine. Şi în momentul în care ai o problemă medicală nu-i problemă că nu există servicii medicale. Problema este unde să mă duc, la cine să mă duc, în cine pot să am încredere. Noi prin abonamentele care le avem asta încercăm: să rezolvăm pacientul.” Dacă problema nu îşi are rezolvarea în Bucureşti, „dacă e ceva ce nu ştim să rezolvăm sau nu avem calitatea de care noi credem că este nevoie, îl trimitem la orice altă clinică privată sau chiar de stat”, chiar şi în afara Bucureştiului, în ţară sau dacă e nevoie, în alte ţări, câteva oraşe din străinătate pe care le oferă drept exemplu fiind Milano, Heidelberg, Hanovra, în funcţie de problema respectivă, la medicii pe care compania îi cunoaştem, cu care are  legătură şi cu care are o experienţă bună. „Urmărim, îi deschidem uşi, şi după aceea îl aşteptăm înapoi să închidem cazul.” Wargha Enayati susţine însă că evită două locaţii în care românul e obişnuit să meargă – Turcia sau Viena. „Experienţa noastră nu este foarte bună. A devenit un loc foarte comercial. Prea comercial. Asta înseamnă că noi primim cazuri, de exemplu, care sunt operate în Turcia, şi la care nu era cazul de operaţie neapărat. Cazuri depăşite, dar acceptate numai ca să scoată bani. Sau – îmi pare rău –, şpagă luată de medici din spitalele din Viena, pentru că s-au obişnuit cu sistemul balcanic de la noi, noi i-am educat greşit. Şi preţuri umflate fără rost. (…) Există locuri mai curate şi profesional la nivel înalt, locuri care nu sunt neapărat de turism medical, ci unde se tratează, se face medicină. Nu consider că aceste două ţări sunt acum vârful de lance în medicină în lume.”

    Wargha Enayati, fondatorul Enayati Medical City şi al Reţelei Private Regina Maria

    „Experienţa noastră (cu Turcia şi Viena – n. red.) nu este foarte bună. A devenit un loc foarte comercial. Prea comercial. ASTA înseamnă că noi primim cazuri, de exemplu, care sunt operate în Turcia, şi la care nu era cazul de operaţie neapărat. Cazuri depăşite, dar acceptate numai ca să scoată bani Sau – îmi pare rău –, şpagă luată de medici din spitalele din Viena, pentru că s-au obişnuit cu sistemul balcanic de la noi, noi i-am educat greşit. Şi preţuri umflate fără rost. (…) NU Consider că aceste două ţări sunt acum vârful de lance în medicină în lume.”

    Pacienţii care apelează la serviciile oferite de Enayati Medical City, spune fondatorul, sunt inclusiv oameni cu venituri medii. „Nu trebuie să fii super bogat. Preţurile sunt ca şi în orice altă clinică privată, nu mai mari. Avem şi pachete pentru angajaţii de la un anumit nivel, care preferă altceva decât un produs commodity, cum există acum în piaţă, şi aici abonamentele într-adevăr sunt mai scumpe decât cunoaştem noi în Bucureşti. Avem şi o categorie pentru vârstnici, abonamente specializate, având o echipă mare de geriatri, de medici de recuperare, de cardiologi, chiar şi de stomatologie care este adresată vârstnicului, şi de aceea pe nişa asta suntem probabil cei mai puternici.”

    Ca planuri de viitor, Wargha Enayati spune că, în Bucureşti, cu siguranţă nu ia în calcul deschiderea unui nou oraş medical. Ce are însă în plan e extinderea celui existent, dar şi extinderea conceptului în alte oraşe ale ţării, în primul rând la Cluj, datorită capacităţii mai mari de a găsi acolo medici competenţi.

     

  • Care sunt motivele pentru care pleacă medicii din ţara noastră şi care este ţara de unde au plecat cei mai mulţi dintre ei. Ce îi determină pe unii dintre ei să se întoarcă acum

    Exodul medicilor români a ţinut „prima pagină” o bună perioadă de timp şi a atras atenţia asupra motivelor care îi trimiteau pe specialiştii pregătiţi în ţară să lucreze în spitale din străinătate. Odată cu creşterea salariilor şi cu dezvoltarea accelerată a sistemului medical privat mai ales, câteva nevoi ale medicilor au fost îndeplinite, astfel că ritmul de plecare a mai scăzut. Ce i-a determinat pe câţiva dintre medicii plecaţi să revină în ţară?

    Familia şi dorinţa de a pune în practică ce au învăţat în străinătate pentru pacienţii români sunt printre motivele pentru care câţiva medici români au decis să se întoarcă în România. Din Franţa, Italia, Irlanda, Marea Britanie, medicina arată altfel la nivel de dotări, experienţe cu pacienţii şi ceilalţi medici. Totuşi, medicii s-au încăpăţânat să arate că şi în ţară se poate atinge nivelul profesional de peste graniţe.

    „Nimic nu m-a frustrat mai mult în toţi aceşti ani decât sentimentul că alţii pot face lucrurile bine şi organizat şi noi, acasă, nu”, spune Dan Dumitraşcu-Biriş, medic specialist obstetrică-ginecologie. Datele autorităţilor arată amplitudinea fenomenului de exod al medicilor. Circa 22.000 de medici au avut intenţia de a pleca din ţară în ultimii 10 ani şi au cerut pentru acest lucru certificate profesionale curente, emise de Colegiul Medicilor din România (CMR). Cu aceste certificate emise de autoritatea românească, medicii pot lucra în străinătate, fiind primul pas spre afară, însă nu există date clare că toţi cei 22.000 de specialişti au şi plecat.

    Ţara de adopţie

    Destinaţia preferată a medicilor români în ultimii zece ani a fost Marea Britanie, peste 3.400 de medici români fiind înregistraţi în această ţară, potrivit datelor Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). La o diferenţă mică este Germania, care a atras peste 3.000 de specialişti, urmată de Franţa, cu peste 2.800 de medici români.

    Pregătirea unui absolvent român de studii medicale costă statul român circa 80.000 de lei, în sumă fiind inclusă doar perioada celor şase ani de studiu, fără rezidenţiat, potrivit unui studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

    Din aceleaşi date ale CMR se poate vedea cum în ultimii doi-trei ani, exodul medicilor s-a mai domolit, în contextul în care şi salariile au crescut semnificativ începând cu 2018, un medic putând să ajungă la 2.000-3.000 de euro net lunar.

    Totuşi, deşi medicii au început să se întoarcă, iar exodul s-a mai domolit, nevoia de specialişti în sănătate este în continuare uriaşă. Cu cel mai mare deficit se confruntă spitalele din oraşele mici din ţară, dat fiind că cei mai mulţi medici caută să lucreze în oraşele mari, cu infrastructură sanitară mai bine dezvoltată.

    Peste 58.800 de medici sunt înregistraţi în prezent în evidenţele Colegiului Medicilor din România.

    Magnetul sistemului privat

    Evoluţia sistemului privat mai ales, pe fondul lipsei de investiţii de la stat, a atras specialişti care au vrut să revină în ţară. „Avem un ortoped nou care a lucrat în Belgia şi se întoarce acasă, va fi la noi full- time. El s-a documentat, a venit la noi şi a văzut condiţiile şi a decis să se întoarcă acasă“, spunea anterior pentru ZF Ioan Simion, fondatorul Spitalului Sanconfind din Câmpina, unul dintre cele mai mari spitale private din afara Bucureştiului. În perioada 2009 – 2020, cifra de afaceri realizată de companiile din domeniul Sănătăţii private a crescut de cinci ori, de la 2,3 miliarde de lei în 2009, la 11 miliarde de lei în 2020. Dezvoltarea sistemului privat de sănătate a fost una accelerată în special în ultimii cinci ani, din 2015 încoace, odată cu strategia de extindere a marilor jucători privaţi.
     

    ♦ Dr. Ioana Dumitraşcu-Biriş, medic specialist pediatrie, cu supraspecializare in cardiologie fetală, spital Regina Maria Premiere, Timişoara

    La începutul lui 2022, după mai bine de zece ani, am simţit că este momentul să văd cum ar fi să aplic acasă tot ce am învăţat în Marea Britanie. Am ales să rămân în Londra part-time ca să pot să vin săptămânal în România.

    Tranziţia a fost mai lesne în sistemul privat de sănătate, deoarece a venit alături de suportul de care aveam nevoie să-mi desfăşor activitatea. În specialitatea mea, adresabilitatea este destul de mare în mediul privat de sănătate, mai cu seamă că nu avem specialişti de cardiologie fetală în România ca formare dedicată într-un centru de specialitate.

    Simt o mare împlinire în a putea practica meseria acum şi acasă, în ţara mea.

     

    ♦ Dr. Deliu Matei, Medic Specialist Urologie, Doctor în Ştiinţe Medicale cu competenţe în chirurgia robotică, Ponderas Academic Hospital, parte a Reţelei de sănătate Regina Maria

    În 1987 am plecat în Italia, în România încă exista regimul comunist, iar posibilităţile unei vieţi fără compromisuri erau practic absente.

    În 2009 am reînceput să vin în România. Trecuseră trei-patru ani de când începusem să operez cu robotul DaVinci; realizasem aproximativ 300 de operaţii până atunci. Entuziasmat de rezultatele obţinute, am simţit imediat imboldul de a media implementarea chirurgiei robotice în România.

    În absenţa unui program naţional pentru chirurgie robotică, a unui sistem de rambursare corect, nu exista disponibilitatea financiară pentru a dezvolta şi răspândi beneficiile acestei tehnologii în România. De aceea, sistemul privat devine vital.

     

    ♦ Dr. Dan Dumitraşcu-Biriş, Medic specialist obstetrică-ginecologie, spital Regina Maria Premiere

    Am plecat din România în perioada rezidenţiatului din două motive: pentru că nu mă regăseam în modul în care funcţiona sistemul românesc de sănătate la acea vreme, dar şi pentru a înţelege cum funcţionează alte sisteme de sănătate.

    Întoarcerea mea în ţară a fost mereu un gând la care nu am putut renunţa niciodată. De când am plecat din România am făcut-o cu un singur scop, să mă specializez, să ajung un medic cu experienţă şi apoi să revin acasă pentru a-mi aduce aportul aici.

     

    ♦ Dr. Simina Erdei, Medic Specialist Pediatrie, Spital Regina Maria Cluj

    Am hotărât să revin definitiv în ţară dupa şase ani în străinătate. La aceasta decizie a contribuit pandemia, cu condiţiile de călătorie dificile; familia şi copilul meu aveau nevoie de prezenţa mea constantă, iar eu nu mai voiam să pierd momente importante din viaţa lor.

    Am continuat să muncesc în sistemul privat din România şi, invariabil, să compar pacientul francez şi cel român. În Franţa, am învăţat o altă abordare, am chibzuit mai bine resursele, am folosit la maxim tot ce era disponibil pentru ajutorul pacientului şi al familiei, am înţeles mai bine rolul şi suportul familiei în îngrijirea pacientului pediatric, în speţă a nou-născutului. Mi-am dorit cu ardoare să împărtăşesc aceste lucruri şi cu pacientul român. N-aş fi putut nicicând să urmez o carieră profesională doar în Franţa, fără a întoarce ceva din noua mea experienţă şi sistemului care m-a pregătit.

     

    ♦ Dr. Alexandru Cristescu, Medic Specialist Neurochirurgie, Ponderas Academic Hospital, parte a Reţelei de Sănătate Regina Maria

    M-am întors în România în anul 2015, am petrecut mai mult decât plănuisem iniţial în Franţa, dar nivelul profesional de acolo m-a determinat să rămân mai mult pentru a acumula mai multe cunoştinţe. Am învăţat cum arată un sistem de sănătate la ei, care sunt tehnicile operatorii si cum să cultivi o relaţie cu pacientul. Aveam oferte de a rămâne pentru a-mi continua pregătirea şi a profesa mai departe în mari spitale din Paris, dar am făcut alegerea de a mă întoarce acasă şi a fost o alegere bazată pe argumente profesionale, dar şi personale. Din punct de vedere profesional aveam ocazia să pun în aplicare aici în România abilităţile deprinse în străinătate, ceea ce reprezenta o provocare care mă ambiţiona în acel moment. Dar, bineînţeles, pe plan personal, apropierea de familie, prieteni şi locurile cunoscute a reprezentat şi ea un puternic argument pentru revenirea mea în ţară.

     

    ♦ DR. Emin Mammadov, medic specialist endocrinologie, Regina Maria

    De origine sunt din Azerbaidjan, acolo am absolvit şi facultatea de medicină generală. În România am venit în 2009 ca bursier al statului român pentru studii postuniversitare. La sfârşitul anului 2014 am finalizat studiile, am dat examenul de specialitate şi am devenit medic specialist endocrinolog. În 2015, am plecat pentru a acumula mai multe experienţe, mai întâi în Azerbaidjan, iar la câteva luni m-am angajat în Irlanda, la Dublin. M-am întors în România în 2018, cu două luni înainte de naşterea copilului meu, soţia mea fiind româncă. De ce am hotărât să mă întorc în România? În Irlanda, ritmul de muncă este foarte intens pentru medici, se lucrează de dimineaţa până seara, plus gărzi. În România, aveam posibilitatea să îmi fac un program care să-mi permită să petrec timp şi cu copilul meu.