Tag: rusia

  • Premierul Poloniei: Grupul Wagner a fost trimis în Belarus pentru destabilizarea NATO

    Rusia a trimis în Belarus combatanţi ai Grupului paramilitar rus Wagner pentru destabilizarea flancului estic al NATO, afirmă premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, amintind că autorităţile poloneze au contracarat o serie de “atacuri hibride” în ultimii ani.

    Premierul polonez, Mateusz Morawiecki, s-a întâlnit joi, în zona Suwalki, în apropierea frontierei Poloniei cu Belarus, Lituania şi cu regiunea rusă Kaliningrad, cu preşedintele lituanian, Gitanas Nauseda.

    Morawiecki a atras atenţia că Grupul paramilitar rus Wagner, trimis în Belarus după informaţiile privind un complot în Rusia, ar putea comite “acte de sabotaj”. “Rusia şi Belarus intensifică provocările şi comploturile în scopul destabilizării flanculuui estic al NATO. Frontierele noastre s-au confruntat cu o serie de atacuri hibride în ultimii ani”, a afirmat Morawiecki, citat de agenţia PAP şi de site-ul Politico.eu, evocând măsurile aplicate de autorităţile poloneze pentru contracararea pandemiei, a crizei energiei şi în contextul riscurilor generate de invazia rusă în Ucraina.

    “Astăzi, încercăm să reconfigurăm prezenţa de-a lungul frontierelor, prin suplimentarea forţelor militare”, a subliniat premierul Poloniei.

    Guvernul de la Varşovia a suplimentat, în ultimele săptămâni, prezenţa forţelor de securitate la frontiera cu Belarus, de teama acţiunilor Grupului Wagner, care a transferat între 3.000 şi 10.000 de membri în această ţară şi efectuează antrenamente cu trupele belaruse. Miercuri, Polonia a transmis o notă de protest Belarusului faţă de presupusa incursiune a două elicoptere belaruse în spaţiul aerian polonez. Administraţia de la Minsk a negat acuzaţiile.

    Administraţia de la Washington a anunţat marţi că urmăreşte atent activităţile Grupului paramilitar Wagner în Belarus, subliniind însă că nu par a exista ameninţări specifice la adresa Alianţei Nord-Atlantice. Săptămâna trecută, Guvernul britanic a fost aspru criticat de Comisia parlamentară pentru Afaceri Externe (FAC) din cauza presupusei subestimări a dezvoltării periculoase a Grupului paramilitar rus Wagner.

  • Prima ţară din Europa care decide să-şi închidă ambasada din Rusia

    Guvernul Islandei a anunţat, marţi, decizia de închidere a Ambasadei din Rusia, pe fondul deteriorării relaţiilor bilaterale din cauza invaziei militare ruse în Ucraina, informează cotidianul Le Monde.

    La începutul lunii iunie, Thordis Gylfadottir, ministrul islandez de Externe, semnalase că situaţia nu permitea desfăşurarea activităţilor diplomatice în Rusia, iar Moscova denunţase “o acţiune antirusă”, ameninţând că va recurge la acţiuni simetrice.

    Guvernul de la Reykjavik a anunţat marţi că decizia de închidere a Ambasadei din Moscova nu înseamnă întreruperea relaţiilor diplomatice.

    “Imediat ce condiţiile vor permite aceste lucru, Islanda va acorda prioritate reluării activităţilor Ambasadei Islandei în Moscova”, a transmis Ministerul islandez de Externe.

  • Papa Francisc face apel la Rusia să restabilească acordul privind cerealele prin Marea Neagră

    Papa Francisc a făcut duminică un apel la Rusia să revină asupra acordului privind cerealele prin Marea Neagră, prin care Moscova a permis Ucrainei să exporte cereale din porturile sale maritime în ciuda războiului, scrie Reuters.

    „Fac un apel la fraţii mei, la autorităţile din Federaţia Rusă, pentru ca iniţiativa de la Marea Neagră să fie reluată şi grânele să poată fi transportate în siguranţă”, a spus Papa Francisc în timpul mesajului său.

    Şi liderii ţărilor africane au cerut reînnoirea Iniţiativei privind exportul de cereale prin Marea Neagră, din care Moscova s-a retras unilateral, în cadrul summitului Africa-Rusia de la Sankt Petersburg.

    Restricţiile privind importurile de cereale ucrainene, cerute de cinci state est-europene, inclusiv de România, probabil nu vor fi prelungite după 15 septembrie, a afirmat marţi Janusz Wojciechowski, comisarul european al Agriculturii, precizând că vor fi noi negocieri. „Decizia de stopare a importurilor în cazul a patru produse agricole spre cinci state UE a fost luată de două ori, din 2 mai până în 5 iunie, apoi a fost prelungită până pe 15 septembrie. Aceasta este data finală în acest moment. Însă sunt convins că în septembrie va trebui să venim cu o sinteză a tuturor circumstanţelor şi să analizăm noile circumstanţe, inclusiv blocarea Mării Negre de către Rusia. Vom analiza şi recoltele de anul acesta, vom avea date suplimentare, căci acum avem estimări (…)”, a declarat marţi Janusz Wojciechowski în conferinţa de presă organizată la finalul Consiliului UE pe tema Agriculturii. Janusz Wojciechowski a precizat că în august şi septembrie vor fi noi consultări, inclusiv cu fermierii, pentru stabilirea noilor măsuri.

  • UE a decis sancţiuni contra Rusiei din cauza unei campanii de propagandă despre război

    Consiliul Uniunii Europene a anunţat, vineri, sancţiuni împotriva unor persoane şi entităţi din Rusia implicate într-o campanie de distorsionare a informaţiilor despre invazia militară rusă în Ucraina.

    “Astăzi, Consiliul UE a decis impunerea de măsuri restrictive împotriva a şapte persoane şi a cinci entităţi responsabile de efectuarea unei campanii de manipulare a informaţiilor denumită Recente Ştiri de Încredere (‘RRN’, Recent Reliable News), în scopul distorsionării informaţiilor şi răspândirii propagandei în sprijinul războiului rus de agresiune împotriva Ucrainei. Această campanie, la care participă organisme guvernamentale şi entităţi afiliate statului rus, se bazează pe pagini de ştiri false care uzurpă identitatea publicaţiilor naţionale şi a website-urilor guvernamentale, precum şi pe conturi false pe reţele de socializare online. Această manipulare informaţională coordonată şi punctuală se înscrie în campania hibridă mai largă a Rusiei împotriva Uniunii Europene şi a statelor membre”, anunţă Consiliul UE, conform unui comunicat postat pe site-ul propriu şi vizualizat de agenţia MEDIAFAX.

    “Îi vizăm pe cei care efectuează manipulări ale informaţiilor şi recurg la interferenţe în cadrul amplei campanii hibride a Rusiei împotriva Uniunii Europene şi a statelor membre. Prin extinderea listei persoanelor sancţionate, transmitem un semnal puternic că ştim cum manipulează spaţiul nostru informaţional şi cum operează. Suntem puternici în determinarea de a împiedica, a descuraja şi a reacţiona eficient, prin noi instrumente, la aceste ameninţări”, a declarat Josep Borrell Fontelles, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate.

    Până în prezent, Uniunea Europeană a sancţionat în total aproximativ 1.800 de persoane şi entităţi implicate în acţiuni ale Rusiei de subminare a integrităţii teritoriale, suveranităţii şi independenţei Ucrainei.

  • China consideră “normale” relaţiile de cooperare cu Rusia, în pofida criticilor SUA

    “China are o relaţie economică şi comercială normală cu Rusia. Cooperarea bilaterală nu vizează naţiuni terţe”, a comunicat vineri un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Beijing, citat de cotidianul Le Monde.

    China ajută Rusia să evite sancţiuni impuse de Occident şi probabil furnizează Moscovei tehnologie militară şi cu dublă utilizare pentru invazia în Ucraina, arată un raport elaborat de Biroul Directorului Comunităţii Naţionale de Informaţii, publicat de Comisia Permanentă a Camerei Reprezentanţilor. China a negat permanent că ar furniza echipamente militare Rusiei de la începerea invaziei militare în Ucraina, în februarie 2022.

    “Republica Populară China furnizează anumite tehnologii cu dublă utilizare pe care Moscova le foloseşte pentru a continua războiul în Ucraina, în pofida sancţiunilor internaţionale şi controlului exporturilor. Registrele vamale arată că firme de stat chineze din domeniul apărării furnizează echipamente de navigaţie, tehnologie de bruiaj şi piese pentru avioane militare unor companii de stat ruse vizate de sancţiuni”, precizează raportul, notând că Beijingul a devenit “un partener mai esenţial” al Moscovei după lansarea invaziei în Ucraina anul trecut. De asemenea, serviciile secrete americane au observat că Administraţia Chinei a intensificat importurile de energie din Rusia, inclusiv petrol şi gaze redirecţionate de Moscova din Europa din cauza sancţiunilor.

    Preşedinţii Chinei şi Rusiei, Xi Jinping şi Vladimr Putin, au intensificat cooperarea bilaterală în ultimul an, subliniind că relaţiile au “perspective nelimitate”.

  • Putin încearcă să redea gloria programului spaţial rusesc cu ce găseşte prin curtea din spate a Rusiei

    Anul trecut, la scurt timp după ce trupele sale au invadat Ucraina, preşedintele rus Vladimir Putin a vizitat cosmodromul Vostochny din apropierea graniţei chineze şi a declarat că misiunea Luna-25 trebuie să fie finalizată în 2022. Acest lucru nu s-a întâmplat, iar lansarea este programată pentru 11 august, notează Bloomberg Businessweek.

  • M.Britanie avertizează că Rusia pregăteşte atacarea navelor pe Marea Neagră /Sunak: E “inacceptabil”

    Rusia ar putea începe atacarea navelor civile de pe Marea Neagră care se îndreaptă spre porturi ucrainene, avertizează Guvernul britanic, iar premierul Rishi Sunak a catalogat drept “inacceptabile” tentativele Moscovei de blocare a tranzitului cerealelor ucrainene.

    “Marea Britanie crede că Rusia ar putea escalada campania de distrugere a exporturile alimentare din Ucraina prin atacarea navelor civile în Marea Neagră. Vom evidenţia acest comportament inconştient în cadrul Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite. Rusia ar trebui să înceteze ţinerea ostatice a resurselor alimentare mondiale şi ar trebui să revină în Acordul cerealelor”, a declarat marţi James Cleverly, ministrul britanic de Externe.

    Rusia a anunţat săptămâna trecută, în contextul suspendării participării la Acordul cerealelor, că va considera ţinte legitime navele care circulă pe Marea Neagră spre sau dinspre porturi din Ucraina. În replică, Administraţia de la Kiev a avertizat că va considera suspecte vasele comerciale de pe Marea Neagră care se îndreaptă spre porturi din Rusia.

    Premierul britanic, Rishi Sunak, a catalogat drept “inacceptabile” ameninţările Rusiei. “Am vorbit cu preşedintele Volodimir Zelenski şi i-am transmis clar că orice tentativă a Rusiei de a bloca transporturile de cereale din Ucraina este total inacceptabilă. Trebuie să continuăm să fim alături de Ucraina”, a declarat Rishi Sunak, într-un mesaj postat pe Twitter.

  • Prima reacţie a premierului României după atacurile aeriene ale forţelor armate ruse

    „Aceste acţiuni continuă seria atacurilor aeriene ale forţelor armate ruse asupra obiectivelor civile din regiunea Odesa, intensificate după decizia unilaterală a Federaţiei Ruse de a-şi suspenda participarea la Iniţiativa privind Cerealele la Marea Neagră”, spune Marcel Ciolacu, premierul României.

    Prim-ministrul face apel la Federaţia Rusă să înceteze atacurile aeriene asupra infrastructurii portuare ucrainene.

    „Ţintirea obiectivelor de infrastructură portuară reprezintă încă o dovadă a intenţiei Federaţiei Ruse de a submina exporturile de cereale ucrainene către pieţele globale, deteriorând grav securitatea alimentară mondială şi punând astfel în pericol numeroase persoane. Deteriorarea securităţii alimentare la nivel global reprezintă una dintre multiplele consecinţele ale războiului de agresiune declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei. România va continua să sprijine Ucraina în vederea identificării de soluţii practice pentru continuarea exporturilor de cereale suplimentare către pieţele globale”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.

    Mai multe drone ale ruşilor au atacat porturile ucrainene Reni şi Ismail. Exploziile au putut fi văzute şi auzite de navigatorii români aflaţi în zonă.

     

     

  • Vladimir Putin ameninţă Polonia cu un atac direct, din cauza tensiunilor de la frontiera cu Belarus

    Rusia va riposta militar dacă Polonia va lansa agresiuni împotriva statului Belarus, a avertizat vineri preşedintele Vladimir Putin, denunţând inclusiv activităţi poloneze în colaborare cu Ucraina şi Lituania.

    “Lansarea oricărei agresiuni asupra statului Belarus, membru al Uniunii cu Rusia, ar fi considerată o agresiune împotriva Federaţiei Ruse şi va primi o ripostă cu toate mijloacele de care dispunem”, a afirmat Vladimir Putin, citat de site-ul Tagesschau.de şi de agenţia Reuters, cu ocazia unei reuniuni a Consiliului Naţional de Securitate.

    Vladimir Putin a denunţat şi presupusele planuri ale Poloniei de a utiliza o unitate militară creată împreună cu Lituania şi Ucraina pentru presupuse ambiţii teritoriale în zonele vest-ucrainene. Liderul de la Kremlin a declarat că Serviciul rus de Informaţii Externe (SVR) a obţinut detalii despre intenţiile Poloniei. “Ar fi o unitate bine-echipată cu planul de a fi utilizată în operaţiuni pe teritoriul Ucrainei. Acest proiect ar avea rolul declarat de garantare a securităţii vestului Ucrainei, dar, de fapt, ar fi ocuparea ulterioară a acestor teritorii. Perspectivele sunt evidente: dacă unităţile poloneze ar ajunge în Lviv sau în alte zone din Ucraina, vor rămâne acolo permanent”, a acuzat Vladimir Putin, citat de agenţiile Tass şi Interfax.

    Polonia a decis miercuri să transfere unităţi militare în estul ţării, la frontiera cu Belarus, din cauza riscurilor generate de Grupul paramilitar rus Wagner. “Antrenamentele şi exerciţiile militare ale armatei belaruse cu Grupul Wagner constituie o provocare. Comisia pentru Siguranţă Naţională a analizat posibile ameninţări, precum dislocarea unităţilor Grupului Wagner. Prin urmare, Ministerul Apărării şi preşedintele Comisiei pentru Siguranţă Naţională au decis să transfere unităţi militare în estul ţării”, a declarat Zbigniew Hoffmann, secretarul Comisiei pentru Siguranţă Naţională de la Varşovia.

    Anterior, Guvernul Poloniei anunţase suplimentarea cu 500 de membri a forţelor de securitate de-a lungul frontierei cu Belarus. Varşovia se teme de un nou val de imigranţi extracomunitari şi de activităţile Grupului paramilitar rus Wagner, transferat temporar în Belarus după informaţiile privind o tentativă de complot în Rusia.
     
    Ministerul Apărării de la Minsk a comunicat recent că organizează exerciţii militare la frontiera dintre Belarus şi Polonia, inclusiv cu participarea combatanţilor Grupului paramilitar rus Wagner.
     
    “Decizia Poloniei de suplimentare a forţelor de securitate de-a lungul frontierei cu Belarus constituie un motiv de îngrijorare. Urmărim cu multă atenţie activităţile Poloniei, care este un stat agresiv”, a declarat joi Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei.
     
     
  • Vladimir Putin ameninţă Polonia cu un atac direct, din cauza tensiunilor de la frontiera cu Belarus

    Rusia va riposta militar dacă Polonia va lansa agresiuni împotriva statului Belarus, a avertizat vineri preşedintele Vladimir Putin, denunţând inclusiv activităţi poloneze în colaborare cu Ucraina şi Lituania.

    “Lansarea oricărei agresiuni asupra statului Belarus, membru al Uniunii cu Rusia, ar fi considerată o agresiune împotriva Federaţiei Ruse şi va primi o ripostă cu toate mijloacele de care dispunem”, a afirmat Vladimir Putin, citat de site-ul Tagesschau.de şi de agenţia Reuters, cu ocazia unei reuniuni a Consiliului Naţional de Securitate.

    Vladimir Putin a denunţat şi presupusele planuri ale Poloniei de a utiliza o unitate militară creată împreună cu Lituania şi Ucraina pentru presupuse ambiţii teritoriale în zonele vest-ucrainene. Liderul de la Kremlin a declarat că Serviciul rus de Informaţii Externe (SVR) a obţinut detalii despre intenţiile Poloniei. “Ar fi o unitate bine-echipată cu planul de a fi utilizată în operaţiuni pe teritoriul Ucrainei. Acest proiect ar avea rolul declarat de garantare a securităţii vestului Ucrainei, dar, de fapt, ar fi ocuparea ulterioară a acestor teritorii. Perspectivele sunt evidente: dacă unităţile poloneze ar ajunge în Lviv sau în alte zone din Ucraina, vor rămâne acolo permanent”, a acuzat Vladimir Putin, citat de agenţiile Tass şi Interfax.

    Polonia a decis miercuri să transfere unităţi militare în estul ţării, la frontiera cu Belarus, din cauza riscurilor generate de Grupul paramilitar rus Wagner. “Antrenamentele şi exerciţiile militare ale armatei belaruse cu Grupul Wagner constituie o provocare. Comisia pentru Siguranţă Naţională a analizat posibile ameninţări, precum dislocarea unităţilor Grupului Wagner. Prin urmare, Ministerul Apărării şi preşedintele Comisiei pentru Siguranţă Naţională au decis să transfere unităţi militare în estul ţării”, a declarat Zbigniew Hoffmann, secretarul Comisiei pentru Siguranţă Naţională de la Varşovia.

    Anterior, Guvernul Poloniei anunţase suplimentarea cu 500 de membri a forţelor de securitate de-a lungul frontierei cu Belarus. Varşovia se teme de un nou val de imigranţi extracomunitari şi de activităţile Grupului paramilitar rus Wagner, transferat temporar în Belarus după informaţiile privind o tentativă de complot în Rusia.
     
    Ministerul Apărării de la Minsk a comunicat recent că organizează exerciţii militare la frontiera dintre Belarus şi Polonia, inclusiv cu participarea combatanţilor Grupului paramilitar rus Wagner.
     
    “Decizia Poloniei de suplimentare a forţelor de securitate de-a lungul frontierei cu Belarus constituie un motiv de îngrijorare. Urmărim cu multă atenţie activităţile Poloniei, care este un stat agresiv”, a declarat joi Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei.