Tag: Romgaz

  • Romgaz a importat cu 40% mai multe gaze în februarie, pentru a acoperi cererea în creştere

    “Dacă la începutul lunii Romgaz avea planificată pentru clienţi livrarea a 71 milioane metri cubi zilnic, ca urmare a temperaturilor scăzute s-a procedat la suplimentarea cantităţilor din import cu circa 40%. Începând cu 17 februarie până la finele lunii, Romgaz urmează să importe încă 22 milioane metri cubi suplimentar”, se arată într-un comunicat al companiei de stat. În perioada 10-12 februarie compania a importat cu 5 milioane metri cubi mai mult faţă de cantitatea programată iniţial pentru luna februarie.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • FMI critică Guvernul pentru că nu privatizează suficient de repede companiile de stat

    Autorităţile au îndeplinit toate criteriile de performanţă şi ţintele indicative pentru a treia revizie a acordului, încheiată la 7 decembrie 2011, inclusiv cele pentru legislaţia de supraveghere bancară şi în domeniul companiilor de stat (recrutarea de manageri privaţi). Au fost îndeplinite doar parţial obiectivele programului privind privatizările, iar autorităţile “au dat înapoi faţă de angajamentul iniţial de a vinde pachete majoritare la companiile de distribuţie a energiei electrice rămase în portofoliul statului”.

    Deteriorarea mediului economic ar putea întârzia programul de privatizare, însă perspectiva în sectorul energetic rămâne favorabilă din punctul de vedere al preţurilor, apreciază FMI. Programul prevede, pentru prima parte a lui 2012, vânzarea pachetului deţinut de stat la Oltchim, a pachetului majoritar al Cuprumin Deva şi pachete minoritare din Tarom, Poşta Română, Romgaz, Transelectrica, Hidroelectrica şi Transgaz, plus o a doua încercare de vânzare a 10% din Petrom. Pentru a doua parte a anului, programul prevede privatizarea unui alt grup de companii, incluzând un pachet minoritar din Nuclearelectrica şi vânzarea pachetelor majoritare ale CFR Marfă, ale tuturor companiilor de furnizare a energiei electrice şi ale producătorilor de energie.

    Autorităţile trebuie să facă eforturi mai ferme pentru restructurarea companiilor de stat, “pentru că spaţiul bugetar pentru amortizarea pierderilor mari ale unora dintre acestea nu există, iar condiţiile externe ar putea limita succesul ofertelor de privatizare (în special în cazul pachetelor minoritare, unde problemele cu modul cum sunt conduse ar putea limita interesul investitorilor). Activităţile ineficiente sau care generează pierderi sunt o pierdere de resurse pe care România nu şi-o mai poate permite”, afirmă FMI, adăugând că “inclusiv dacă toate reformele din programul FMI sunt aplicate, tot va mai rămâne un sector al companiilor de stat doar parţial adaptat necesităţilor unui stat modern european”.

    În privinţa situaţiei bugetului, FMI apreciază că deficitul de 1,9% din PIB prevăzut de Guvern pentru acest an este “mai mic decât cel strict necesar pentru încadrarea în plafonul de 3% din PIB (ESA) cerut de UE. “Controlul strict al cheltuielilor de care va fi nevoie poate pune probleme, însă pentru atingerea acestui obiectiv nu vor fi necesare schimbări majore de politici, fiind suficientă îngheţarea salariilor şi a pensiilor, coroborată cu sprijin suplimentar din partea UE pentru bugetul de investiţii”.

    “Guvernul demonstrează angajament constant în raport cu măsurile convenite, însă opoziţia politică se intensifică, odată cu apropierea alegerilor din 2012”, notează experţii FMI în ultimul raport despre România, publicat marţi.

    Performanţa economică s-a îmbunătăţit în trimestrul al treilea din 2011, ca efect al recoltei agricole excepţionale şi al producţiei industriale solide, iar cererea internă, construcţiile şi piaţa muncii încep să-şi revină, notează experţii Fondului. Criza din zona euro însă “va încetini puternic creşterea în trimestrele următoare”, cu o reducere a contribuţiei la PIB a exporturilor care deja se simte, iar “incertitudinea de pe pieţele internaţionale a determinat o creştere acută a primelor de risc (CDS), care se va reflecta în ratele dobânzilor, în încetinirea investiţiilor şi a consumului”. Inflaţia a scăzut considerabil şi este aşteptată să se încadreze în ţinta asumată (2-4%), iar deficitul de cont curent este aşteptat să rămână sub 5% din PIB.

    Misiunea FMI soseşte marţi la Bucureşti pentru o nouă vizită de evaluare a programului cu autorităţile române, urmând ca discuţiile să se încheie la 6 februarie.

  • Istoria unei fântâni care nu seacă niciodată

    “Au fost ani foarte proşti, au fost ani foarte buni, au fost ani excepţionali ca anul trecut în prima jumătate – atunci nici mie nu mi-a venit să cred; dar nu era omenesc să câştigi profit net 40 de milioane de dolari pe lună, o treabă ca asta nu poate să ţină mai mult de câteva luni, la noi a ţinut trei. Dar să ajungi să faci profit net 40 milioane de dolari pe lună e fenomenal. Apoi, ureea a ajuns la 850 dolari pe tonă la Constanţa, a fost cel mai mare preţ în România, a ţinut câteva luni, dar după aia, din 30 iunie, s-a dus dracului tot.”

    Ioan Niculae, proprietarul Interagro, povestea în ianuarie 2010 cu BUSINESS Magazin despre cum i-a mers cu un an în urmă şi despre cum agricultura şi combinatele sale sunt “un business de care sunt mulţumit”. Dacă era ceva ce îl neliniştea pe omul de afaceri în 2010, dar şi în alte interviuri pe care le-a acordat de-a lungul anilor, acel lucru era alimentarea cu gaz a combinatelor sale. Conform declaraţiilor sale, pentru ca toate cele şase combinate ale sale să meargă la capacitate maximă, Interagro are nevoie de 220 milioane metri cubi pe lună, adică 8 milioane metri cubi pe zi. Iar salvarea lui Ioan Niculae în vara lui 2009, atunci când preţul ureei a scăzut pe piaţa internaţională, s-a numit OUG 54/2009, care i-a permis să controleze mai bine şi să-şi scadă cheltuielile cu cel mai important cost al combinatelor sale, gazul.

    OUG 54/2009 a fost publicată în 12 iunie 2009 în Monitorul Oficial, fiind emisă în mandatul lui Adriean Videanu la Ministerul Economiei, şi prevedea ca marii consumatori din industria chimică şi cei din producţia de energie să primească numai gaze din producţia internă în perioada iunie – octombrie 2009. Măsura gândită iniţial pentru a ajuta marea industrie a fost mai apoi extinsă şi la nivelul companiilor cu un consum mai mic, cu condiţia ca acestea să treacă la statutul de consumator interuptibil (dacă situaţia o cere, să poată fi deconectaţi de la alimentarea cu gaze pentru a nu pune în pericol populaţia). Situaţia a cerut această măsură, deoarece în iarna lui 2010 Videanu a declarat situaţia de urgenţă în alimentarea cu gaze naturale, aşa că toţi consumatorii interuptibili au fost tăiaţi de la alimentarea cu gaze naturale, iar termocentralele au trecut de pe gaze pe păcură.

    Ioan Niculae are în proprietate cinci combinate de îngrăşăminte chimice – Amonil Slobozia, Donauchem Turnu Măgurele, Amurco Bacău, Gaproco Piatra-Neamţ şi Nitroporos Făgăraş. Combinatele sale, împreună cu Azomureş şi Elcen Bucureşti, au consumat doar gaze din producţia internă până la 31 octombrie 2010. Facilitatea a fost introdusă din luna iunie a anului 2009 şi avea caracter temporar, ca măsură anticriză, dar, după criza din iarnă, Parlamentul a extins-o cu încă un an, până la 31 octombrie 2010. Înainte de publicarea acestei ordonanţe, combinatele lui Niculae cumpărau gaze la preţul de coş, adică erau obligate să consume şi gaze din import. Între timp, preţul gazului de import a ajuns să fie dublu faţă de cel de producţie Romgaz (330 de dolari pe mia de metri cubi faţă de 165 de dolari).

    Romgaz Mediaş, cea mai profitabilă companie de stat, a livrat anul trecut 5,513 miliarde de metri cubi de gaze naturale din producţia internă, cu 1% mai puţin decât în 2009. Principalii săi clienţi au fost grupul Interagro al omului de afaceri Ioan Niculae şi producătorul de îngrăşăminte chimice Azomureş Târgu Mureş (AZO), controlat de un grup elveţian. InterAgro a primit 1,2 miliarde de metri cubi de gaze, în valoare de 519 milioane de lei (123 milioane de euro), în condiţiile în care tariful mediu obţinut de Romgaz la vânzarea gazelor din producţia internă a fost anul trecut de 431,3 lei pe mia de metri cubi. Celălalt mare producător de îngrăşăminte, Azomureş, a cumpărat în 2010 gaz metan în valoare de 318 milioane de lei (75,6 milioane de euro), însă nu avea la finalul anului nicio datorie faţă de Romgaz.

    Firmele care fac trading cu gaze, precum Conef Gaz, WIEE şi EGL, au cumpărat anul trecut 654 de milioane de metri cubi de gaze, în valoare de circa 282 milioane de lei (67 mil. euro). Conef Gaz, controlat de omul de afaceri rus Vitali Maşiţki, cel care deţine şi producătorul de aluminiu Alro Slatina (ALR), a luat circa 7,56% din livrările Romgaz. WIEE România, parte a grupului elveţian WIEE, a luat 3,5%. Toate informaţiile se regăsesc în rapoartele publicate de Fondul Proprietatea, acţionar minoritar al Romgaz, anul trecut.

  • EXCLUSIV- AFACEREA ROMGAZ: Niculae se erija în şef al celor şase combinate chimice, iar oficialii acceptau

    Ioan Niculae a stabilit relaţii la nivel de minister şi Romgaz, deşi societatea pe care o reprezenta nu îndeplinea cerinţele pentru a beneficia între anii 2008-2010 de facilităţi, nici măcar în cunatum de 17 dolari/mmc, aşa cum beneficiase între 2005-2007, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

    Deşi ştia ce datorii avea către Romgaz, prin interpuşi, Niculae, a obţinut decizii ale ministrului Economiei, “prin care interesul său financiar era apărat în dauna bugetului public”, au precizat sursele citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Varujan Vosganian: Romgaz nu e “un autocar înţesat de complotişti şi de sabotori”

    “Mă doare faptul că o companie de tradiţie si de prestigiu a energeticii româneşti, cum este Romgaz SA apare acum în ochii opiniei publice doar ca un autocar înţesat de complotişti şi de sabotori, plimbaţi între Mediaş şi Bucureşti, pentru a li se aduce la cunoştinţă învinui dintre cele mai grave”, scrie fostul ministru.

    Vosganian scrie că ipoteza din dosar, după care conducerea Ministerului Economiei şi a Romgaz au fost lăsate timp de 7 ani să comploteze nestingherite, ba chiar au fost încurajate, începând din 2009, de acte normative semnate de premierul Boc şi promulgate de preşedintele Băsescu, este “halucinantă şi neverosimilă”.

    DIICOT a anunţat că 40 de persoane, între care şefi din Romgaz, ANRE şi Ministerul Economiei, sunt cercetate pentru complot şi subminarea economiei naţionale, având ca efect un prejudiciu de 126 mil. dolari creat Romgaz şi bugetului de stat şi punerea în pericol a sistemul energetic naţional. Dosarul vizează înlesniri ilegale la furnizarea de gaze către patru combinate chimice controlate de miliardarul Ioan Niculae, cercetat şi el, care au beneficiat în 2009-2010 de gaze ieftine (din producţia internă) deşi aveau datorii către stat. După ce Guvernul i-a tăiat subvenţia la gaze, Ioan Niculae a ameninţat în ianuarie 2011 că îşi vinde “la ruşi” combinatele chimice. Niculae a estimat investiţia in combinatele chimice din grupul Interagro la peste jumatăte de miliard de euro, iar preţul la care spera sa le vândă investitorilor străini interesaţi este de circa un miliard de euro.

    Cazul are şi implicaţii politice, atât prin diversitatea de partide cărora le aparţin funcţionarii publici cercetaţi (PDL, UDMR, PNL, PC), cât şi prin legătura cu un dosar al DNA privind campania prezidenţială din 2009 a lui Mircea Geoană, pentru care Niculae ar fi promis bani cu condiţia să poată influenţa ulterior numirea conducerii Romgaz, a Transgaz şi a Ministerului Economiei.

    Vosganian recunoaşte în scrisoare că a acordat prin Ordin al Ministrului, in baza unor Note semnate, succesiv, de el şi de ministrul agriculturii, Dacian Cioloş şi aprobate în Guvern, un discount comercial de câteva procente pentru consumatorii intreruptibili (inclusiv combinatele lui Ioan Niculae), cu condiţia ca aceştia să-şi onoreze obligaţiile de plată asumate. “Am luat această decizie în momentul în care industria chimică a decis să trimită în şomaj aproape 10,000 de salariaţi, din cauza creşterilor preţului gazului, materie prima de bază în această industrie. Am luat această decizie pentru cei aproape zece mii de salariaţi care primiseră preaviz de încetare a activităţii, am făcut-o pentru industria autohtonă şi pentru asigurarea capacităţilor de producţie şi desfacere de la Romgaz”, scrie fostul ministru.

    În anul 2009, mai arată Vosganian, primul ministru Emil Boc a semnat OUG 54 privind stabilirea unor măsuri temporare în domeniul gazelor naturale, care extindea “de o manieră fără precedent” facilităţile acordate consumatorilor intreruptibili. Legea a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu. “Astfel, consumatorii intreruptibili au primit gazul metan numai din producţia internă, aşadar cu o reducere de preţ de peste 30%, pe o perioadă neobişnuit de lungă pentru măsurile de acest gen (16 luni) şi fără să existe în textul legii nici o menţiune cu privire la obligativitatea onorării obligaţiilor de plată asumate.”

    Vosganian a fost ministru al economiei din decembrie 2006 până în 2008, când ministerul a fost preluat de Adriean Videanu, care l-a condus până în 2010.

  • Topul celor mai valoroase 100 de companii din România

    Valoarea companiilor româneşti din top 100 a scăzut cu aproape 8 mld. euro anul acesta faţă de 2010, la 48 mld. euro, arată datele celei de-a şasea ediţii a Anuarului “Top 100 cele mai valoroase companii din România” realizat de ZF în colaborare cu Casa de investiţii Capital Partners.
    Faţă de punctul maxim atins în 2007 – 100 mld. euro – valoarea companiilor locale este la jumătate, 60 din cele 100 de companii intrate în clasamentul din acest an fiind evaluate în scădere.

    Datele cuprinse în cele şase ediţii ale topului arată modul în care s-a schimbat economia locală în anii de re­cesiune, o periodă în care au dispărut aproape 150.000 de companii, iar mulţi antreprenori au trecut de la lecţiile despre creştere agresivă la cele despre reorganizare şi chiar insolvenţă.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Dividendele de la companiile de stat au dus la un profit record al Fondului Proprietatea

    In prima jumatate a anului precedent, Fondul Proprietatea a
    realizat un profit net de 210,5 milioane de lei, in timp ce pe tot
    anul a ajuns la 456,2 milioane de lei.

    Rezultatele pentru primele sase luni din 2011 au fost influentate
    pozitiv de dividendele primite pe 2010 de la companiile din
    portofoliu, un impact major in acest sens avandu-l decizia
    Guvernului de a impune companiilor cu capital majoritar de stat sa
    distribuie cel putin 90% din profit in forma de dividende, pentru a
    sustine reducerea deficitului fiscal. Fondul beneficiaza puternic
    de aceasta decizie, avand in vedere ca statul este actionarul
    majoritar al principalelor companii din portofoliul (Romgaz,
    Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Transelectrica, Transgaz).

    “Dividendele mult mai mari primite de Fondul Proprietatea ar putea
    permite distribuirea de catre fond in 2011, la randul sau, catre
    actionari a unui dividend brut cel putin la nivelul celui de 0,0314
    lei/actiune din 2011”, apreciaza Mihai Caruntu, analist al
    BCR.

    “La nivelul curent de pret pe actiune, aceasta ar insemna un
    randament al dividendului de 6% pe un an, ceea ce este rezonabil,
    avand in vedere profilul de crestere al FP”, adauga Mihai Caruntu.
    Randamentul dividendului este raportul dintre valoarea unitara a
    dividendului pe actiune si pretul de achizitie al actiunii. La BVB,
    ultimul pret pe actiune al FP a fost de 0,51 lei/actiune.

    Contributia dividendelor din partea Petrom este de peste 200 de
    milioane de lei, dupa ce in precedentii doi ani compania nu a
    distribuit dividende. Romgaz si Hidroelectrica au varsat, la randul
    lor, cate 150 milioane de lei.

    La 30 iunie, numarul actionarilor FP era de 9.888, dintre care cei
    ce detin mai mult de 5% din capitalul social sunt Ministerul
    Finantelor (19,05%) si Georgia Palade van Dusen, nepoata
    industriasului interbelic Nicolae Malaxa si fiica savantului George
    Emil Palade, laureat Nobel (6,68%).

    Persoanele fizice romane detineau 37,02% din actiunile Fondului, in
    timp ce 27,33% erau actionari institutionali straini. Capitalul
    social al Fondului era de 13,778 miliarde de lei, din care cel
    varsat reprezenta 13,756 miliarde.

  • Boc: Statul va pastra pachetele majoritare la companii strategice din energie

    Prezent la Ploiesti la o intalnire cu oameni de afaceri din
    Prahova, organizata intr-un restaurant, Boc a afirmat ca este
    adeptul “privatizarilor transparente si in interesul statului”. “Pe
    cateva domenii strategice trebuie ca statul sa pastreze un cuvand
    greu de spus, ca sa poata face fata in conditii de criza”, a spus
    premierul.

    Guvernul s-a angajat fata de FMI sa vanda actiuni reprezentand 15%
    din Transelectrica, Transgaz si Romgaz, cate cel putin 10% din
    Hidroelectrica si Nuclearelectrica, 10% din Petrom, o participatie
    de 20% din CFR Marfa si pana la 20% din Tarom.

    Boc a criticat din nou privatizarea Petrom si a spus ca o companie
    care in prezent valoreaza 18 miliarde de euro a fost vanduta
    grupului austriac OMV pentru mai putin de 700 milioane dolari. “Rad
    toti europenii de pretul la care fosta guvernare a vandut Petrom”,
    a spus el.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Franklin Templeton vrea sa-i revoce pe membrii CA Romgaz care au votat pentru donatia de 400 mil. lei catre stat

    Ministerul Economiei, actionarul majoritar al companiei cu 85%
    din actiuni, a votat la AGA din 30 noiembrie in favoarea donatiei
    de 400 de milioane de lei catre bugetul statului roman. In calitate
    de actionar minoritar, cu 15% din actiuni, Fondul Proprietatea a
    votat impotriva rezolutiei.

    Fondul Proprietatea a anuntat deja ca ataca in justitie decizia
    Romgaz de a face donatia si ii asigura pe actionari ca va folosi
    toate mijloacele legale pentru recuperarea sumei, prin anularea
    deciziei AGA Romgaz din 30 noiembrie de aprobare a donatiei.

    “Guvernul roman risca foarte mult in relatia cu investitorii
    straini urmand acest drum”, a declarat Mark Mobius, presedinte
    executiv al Templeton Emerging Markets Group. “Ne-am opus cu
    fermitate acestor masuri, intrucat credem cu tarie ca vor avea
    consecinte negative, cauzand pierderea increderii investitorilor in
    disponibilitatea Guvernului de a-si onora obligatiunile si
    datoriile, precum si obligatiile fata de actionarii si furnizorii
    companiilor detinute de stat.”

    Greg Konieczny, manager de fond al Fondului Proprietatea, a
    comentat la randul sau: “Suntem extrem de dezamagiti ca in ciuda
    propunerii noastre pentru o solutie alternativa, aceasta masura
    nefericita a fost aplicata. Dorim sa ii asiguram pe actionari ca
    vom continua sa facem eforturi pentru recuperarea sumei, utilizand
    toate mijloacele legale posibile”.

    Ideea Guvernului de a cere bani de la Romgaz pentru reducerea
    deficitului bugetar a fost criticata de reprezentantii Fondului in
    mai multe randuri, pe motiv ca ar speria investitorii si ar putea
    duce chiar la o inrautatire a ratingului de tara.

    Managerul de investitii si administratorul unic impreuna cu
    brokerii organizeaza in aceasta perioada o serie de roadshow-uri
    nationale si internationale pentru a promova Fondul Proprietatea in
    randul investitorilor, avand in vedere apropiata listare a Fondului
    la Bursa de Valori, programata pentru 25 ianuarie.

  • Revista presei economice din Romania

    Sute de mii de firme mici si mijlocii din Romania au achitat in
    ultimii noua ani facturi umflate cu 10-30% pentru serviciile de
    contabilitate prestate de firmele membre ale Corpului Expertilor
    Contabili si Contabililor Autorizati din Romania, afirma Consiliul
    Concurentei, preluat de Gandul. Microintreprinderile,
    campioane la fonduri UE: ele au depus, in perioada 2007-2010, cele
    mai multe proiecte pentru obtinerea de fonduri europene in cadrul
    Programului Operational Regional.

    Miza din spatele intentiei Ministerului Sanatatii de a-si subordona
    CNAS: 4 miliarde de euro, sustine Evenimentul
    Zilei
    , precizand ca o masura similiara a fost luata in
    guvernarea Nastase. Cei care isi doresc o locuinta de vacanta la
    munte ori la mare sau doar un loc in care sa se retraga in weekend
    pentru a se odihni pot cumpara imobile cu preturi incepand de la
    800 de euro/mp, afirma acelasi ziar, prezentand oferta de la targul
    imobiliar Project Expo.

    Comisia Europeana preseaza autoritatile romane cu reintroducerea
    unei facilitati pentru comerciantii intracomunitari de produse
    alcoolice, insa eliminarea antrepozitelor fiscale de la 1 septembrie
    loveste in afacerile corecte din domeniul bauturilor accizabile,
    spun reprezentantii din domeniu, citati de Adevarul. Mihai
    David, seful Hidroelectrica, raspunde acuzatiilor potrivit carora
    contractele pe termen lung cu “baietii destepti” ar fi paguboase
    pentru compania sa.

    Tot despre Hidroelectrica scrie si Romania Libera,
    care insa prezinta cele trei metode prin care “baieţii deştepţi”
    obţin profituri de pe urma companiei, tranzactionand energia
    ieftina produsa aici. De la descarcarea de pe hub-uri, romanii s-au
    orientat in ultimul an spre site-uri care permit vizionarea
    gratuita de filme direct pe net; afacerea se afla la limita legii,
    sustine ORDA, insa prolifereaza prin zeci de astfel de
    site-uri.

    Transferul sumei de 400 mil. lei din conturile Romgaz Medias la
    bugetul de stat sub forma de donatie a fost scos de pe ordinea de
    zi a AGA la Romgaz, in urma presiunilor facute de Franklin Templeton, administratorul Fondului
    Proprietatea, informeaza Ziarul Financiar. Forta unui gigant
    cu afaceri de 10 mld. euro: H&M a semnat in patru luni
    contracte pentru zece magazine, urmand sa devina jucatori
    semnificativi in retailul de imbracaminte din Romania in scurt
    timp.