BusinessMagazin

Tag: romani

  • 87.400 de români au intrat în sistemul Pilon II în primele trei luni din 2023, plus 45% faţă de T1/2022

    ♦ 99% din ei au fost repartizaţi aleatoriu către un fond de pensii.

    De la începutul anului până în luna martie, inclusiv, s-au înregistrat în sistemul de pensii private Pilon II aproximativ 87.400 de persoane, în creştere cu 45% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, potrivit unui raport al Autorităţii de Supraveghere Finan­ciară (ASF).

    Dintre acestea, un număr de aproximativ 86.300 de persoane au fost repartizate aleatoriu către un fond de pensii administrat privat în T1/2023, reprezentând 99% din totalul persoa­nelor nou intrate în sistem, ceea ce înseamnă că aceştia nu au optat pentru un anume admi­nistrator. Pe 31 martie 2023, numărul total al participanţilor la sistemul de pensii administrate privat a fost 8,04 mi­lioane de persoane, în urcare cu 2,4% comparativ cu martie 2022. Primele trei fonduri în funcţie de numărul de participanţi, NN (26%), AZT Viitorul Tău (21%) şi Metropolitan Life (14%), cumulează un procent de 61% din numărul total de persoane din sistem.

    În ceea ce priveşte distribuţia pe grupe de vârstă, la finalul lunii martie 2023, ponderea participanţilor cu vârsta de până în 35 ani a fost de 36% din totalul participanţilor, iar pon­derea celor cu vârstă de peste 35 ani a fost de 64%. Distribuţia partici­panţilor pe gen rămâne constantă, 48% gen feminin şi 52% gen masculin.

    De la începutul anu­lui până în luna martie 2023, au fost virate con­tri­buţii brute către fondurile de pensii admi­nistrate privat în cuantum de 3,17 mi­liarde lei, cu 19% mai mult compa­rativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior.

    Contribuţia medie per participant a fost de circa 249 lei în luna martie 2023, cu 14,57% mai mult comparativ cu cea înregistrată în aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Contribuţia lunară medie variază considerabil în funcţie de judeţ, cele mai mari valori fiind înregistrate în Municipiul Bucureşti (336 lei/participant), Cluj (325 lei), Timiş (296 lei), Ilfov (288lei), şi Sibiu (277 lei). Cele mai mici contribuţii lunare medii se înregistrează în Harghita (199 lei), Bistriţa-Năsăud (202 lei) şi Vrancea (199 lei).

    În ceea ce priveşte contribuţiile lunare totale, se păstrează diferenţa accentuată între regiuni, Municipiul Bucureşti înregistrând cele mai mari valori (244 mil. lei), urmat de Cluj (44 mil. lei) şi Timiş (38 mil. lei). La polul opus se află sudul ţării – Teleorman, Caraş-Severin, Ialomiţa, Giurgiu şi Mehedinţi, cu valori între 2,6 şi 3,4 mil. lei).

    Distribuţia valorii conturilor participanţilor arată o concentrare mare, 70% din active fiind deţinute de doar 25% din participanţi. Cel mai mare cont are o valoare de 1,78 milioane lei, iar cel mai mic are o valoare de 1 leu. Totodată, 20% dintre participanţi deţin active sub valoarea de 1.030 lei.

    Valoarea totală a activelor fondurilor de pensii administrate privat a fost de 103,22 miliarde lei la finalul lunii martie 2023, în creştere cu aproximativ 15,46% comparativ cu aceeaşi dată a anului 2022. Comparativ cu luna decembrie 2022, valoarea activelor totale a crescut cu 7%.

     

  • Surpriză: Trei investitori români s-au angajat să cumpere acţiuni Hidroelectrica de 2,24 mld. lei, adică 450 mil. euro

    „Trei grupuri de investitori instituţionali români (“Investitorii Principali”) au fost de acord să fie investitorii principali în cadrul Ofertei şi au încheiat un acord de investiţii cu Societatea şi Acţionarul Vânzător. Investitorii Principali s-au angajat să achiziţioneze în total 2,24 miliarde RON în acţiuni la Preţul Final de Ofertă, sub rezerva anumitor condiţii uzuale”, se arată în comunicatul de presă care anunţă publicarea prospectului Hidroelectrica.

    Fondul Proprietatea a anunţat că vinde 78 milioane de acţiuni, adică 17,34%, dar menţionează că pachetul poate fi suplimentat la 89,7 milioane, adică 19,94%, respectiv deţinerea integrală.

    Vineri dimineaţa se declanşează cea mai mare operaţiune de vânzare de acţiuni din istoria României: H2O

    Intervalul orientativ al Preţului de Ofertă a fost stabilit între 94 RON şi 112 RON pe Acţiune Oferită (“Intervalul Preţului de Ofertă”), ceea ce corespunde unei capitalizări de piaţă de la 42,3 miliarde de RON până la 50,4 miliarde de RON (de la 8,5 miliarde de EUR până la 10,2 miliarde de EUR).

  • Peste 60% din soldul creditelor ipotecare, la românii din 7 judeţe dezvoltate

    Cele mai mari ponderi ale creditelor ipotecare sunt în judeţele dezvoltate. Concret, centrele urbane mari, cu volumele cele mai ridicate de forţă de muncă şi cu cele mai mari salarii, conduc şi topul cu cele mai mari proporţii ale soldurilor creditelor ipotecare acordate de bancheri.

    Împrumuturile acordate de bănci în Bucureşti pentru achiziţia de locuinţe reprezintă peste 30% din totalul creditelor ipotecare, în timp ce în Ilfov procentul ajunge la circa 5%, nivelul cumulat pentru regiunea Bucureşti-Ilfov fiind de 35%. În Cluj ponderea creditelor ipotecare este de aproape 6,5% din total, Timiş este la mică distanţă, cu 6,1% din ipotecarele totale, Iaşi are 4,5%, Constanţa circa 4,4%, iar Braşov figurează cu 3,75% din totalul creditelor ipotecare.

    Cumulat, peste 60% din soldul ipotecarelor totale figurează la românii din 7 judeţe: Bucureşti, Ilfov, Cluj, Timiş, Iaşi, Constanţa şi Braşov.

    La polul opus, judeţele cu cea mai mică pondere a creditului ipotecar sunt Harghita şi Covasna (circa 0,3% din total fiecare), potrivit datelor BNR pentru primele nouă luni din 2022.

     

    „Concentrarea regională a împrumuturilor ipotecare urmează asimetria în dezvoltarea economică de la nivelul regiunilor“, susţine BNR. Nivelul de dezvoltare economică, numărul de companii din judeţul respectiv, nivelul salariului sau numărul celor care lucrează în companii private faţă de cei din instituţii publice, sunt câteva elemente determinante pentru dinamica creditelor acordate.

    Expunerile băncilor în raport cu piaţa imobiliară rezidenţială sunt importante, însumând peste două treimi din portofoliul de credite retail, adică 69%, respectiv 114,5 mld. lei în septembrie 2022, în creştere cu 7% în termeni anuali.

    În plan regional, şi numărul creditelor „Noua casă“ urmează distribuţia creditului ipotecar, respectiv peste jumătate (61%, septembrie 2022) din creditele „Noua casă“ fiind acordate în judeţele cele mai dezvoltate, respectiv Bucureşti Ilfov, Cluj, Braşov, Timiş, Iaşi şi Constanţa.

    „Concentrarea în regiunile dezvoltate a creditelor „Noua casă“ ilustrează necesitatea unei mai bune ţintiri a beneficiarilor programului de natură socială şi creşterii accesului la piaţa creditului ipotecar în regiunile mai puţin dezvoltate şi cu o incluziune financiară redusă“, atenţionează BNR.

     

  • Se dau bani mai mulţi pentru milioane de români. Cresc pensiile şi salariile după schimbarea Guvernului

    Marcel Ciolacu, premierul desemnat, a prezentat noul program de guvernare prin care anunţă că se dau bani mai mulţi pentru milioane de români. Astfel, liderul PSD a transmis că pensiile mai mici de 3.000 de lei nu vor fi impozitate, iar până în 2025 toţi românii cu salariul minim vor câştiga 500 de euro pe lună.

    „Ştim exact ce avem de făcut şi propunem un plan cu cinci mari obiective. Rezolvarea, odată pentru totdeauna, a problemei pensiilor speciale şi adoptarea noii legi privind salarizarea unitară. Stoparea creşterii preţurilor, refacerea puterii de cumpărare, dezvoltarea sistemelor publice de educaţie şi sănătate, principalul argument pentru a-i convinge pe românii plecaţi să se întoarcă în ţară. 

    Dezvoltarea economică prin creşterea producţiei naţionale, atragerea de bani europeni şi alocări bugetare, crearea de locuri de muncă mai multe şi mai bine plătite”, transmite Marcel Ciolacu.

    Astfel, liderul PSD promote că salariul minim va creşte la 500 de euro, iar salariul mediu va atinge 1.000 de euro. „Acest guvern va avea grijă şi de cei care au muncit o viaţă întreagă. Aşa cum am făcut de fiecare dată când ne-am aflat la guvernare, pensiile vor creşte. În plus, toţi românii cu venituri mici şi medii, salariaţi sau pensionari, vor fi în continuare sprijiniţi de stat. Toate formele de ajutor, din acest moment, vouchere pentru alimente şi pentru plata facturilor la energie şi gaze vor continua”, a concluzionat Marcel Ciolacu.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Doliu uriaş în lumea artistică! Un mare actor tocmai s-a stins din viaţă. Milioane de români îl ştiau de la TV

    Mike Batayeh, cunoscut pentru rolul managerului unei spălătorii de rufe transformată în laborator de metamfetamină în Breaking Bad, a murit la vârsta de 52 de ani, a anunţat presa americană.

    Familia actorului şi comediantului a declarat pentru TMZ că acesta a murit acasă, în Michigan, în somn, pe 1 iunie, în urma unui atac de cord.

    Batayeh nu avea antecedente de probleme cardiace, potrivit familiei, care a descris moartea sa ca fiind foarte bruscă.

    “Le va lipsi foarte mult celor care l-au iubit şi celor care s-au bucurat de cariera sa”, a precizat familia sa într-o declaraţie.

    Batayeh a apărut în trei episoade din serialul dramatic de succes al AMC, Breaking Bad, în 2011. Serialul a fost difuzat între 2008 şi 2013.

    În serial, Batayeh era cunoscut sub numele de Dennis Markowski, managerul spălătoriei industriale Lavandería Brillante – o faimoasă acoperire pentru o operaţiune masivă de laborator de metamfetamină, relatează BBC.

    Batayeh a fost, de asemenea, comediant şi actor de voce.

    De-a lungul carierei sale, a apărut în mai multe filme, printre care American Dreamz şi Detroit Unleaded, şi în emisiuni de televiziune, printre care The Bernie Mac Show şi CSI: Miami.

    De asemenea, a avut un rol de actor vocal în X-Men: Days of Future Past.

    “O pierdere devastatoare a unei vieţi uriaşe – Mike Batayeh, ai fost prietenul tuturor”, a scris pe Facebook regizorul şi prietenul de la Hollywood Rola Nashef.

    “Ai fost superstarul pe care l-am admirat întotdeauna şi unul dintre cei mai amuzanţi oameni pe care i-am cunoscut vreodată”, a scris Yorg Kerasiotis, colegul lui Batayeh în Detroit Unleaded, ”Odihneşte-te în pace”.
     

  • Aceşti români ar putea primi un salariu în plus, de 2.000 de lei, lună de lună. Care sunt condiţiile

    În România se pregăteşte un proiect care vrea să combată declinul demografic al ţării prin care se propune ca persoanele cu copii să primească un salariu în plus, de 2.000 de lei, lună de lună.

    Aceşti români ar putea primi un salariu în plus, de 2.000 de lei, lună de lună
    Un salariu în plus pentru românii cu mai mulţi copii!  Proiectul iniţiat de deputatul PNL Gigel Ştirbu şi depus la Camera Deputaţilor vine ca să combată declinul demografic, după ce populaţia României se află în continuă scădere. Proiectul prevede indemnizaţii de unu sau două salarii minime nete pentru familiile cu mai mulţi copii, parteneriate public-private pentru dotarea creşelor şi grădiniţelor şi extinderea programului „Masă caldă” la toate şcolile din ţară.

    Mai precis, banii ar veni în forma unei indemnizaţii, lunare, pentru toţi cei care au în întreţinere mai mult de doi copii, sub vârsta de 18 ani. Iniţiatorul acestui proiect, deputatul PNL Gigel Ştirbu, spune că această indemnizaţie lunară nu ar fi impozitată şi nu va ţine cont de veniturile realizate de către părinţi. Suma primită ar fi cel puţin echivalentă cu un salariu minim pe economie, adică aproximativ 2.000 de lei.

    Care sunt condiţiile
    Iată care sunt condiţiile impuse de autorităţi, pentru ca românii care au mai mult de doi copii să poată beneficia de aceşti bani din partea guvernului. Proiectul prevede indemnizaţii de unu sau două salarii minime nete pentru familiile cu mai mulţi copii, parteneriate public-private pentru dotarea creşelor şi grădiniţelor şi extinderea programului „Masă caldă” la toate şcolile din ţară.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • De unde îşi fac românii cumpărăturile în vremuri cu inflaţie record? Magazinele de discount au devenit principala destinaţie din România, depăşind în premieră hipermarketurile

    Magazinele de tip discount au devenit principalul canal de achiziţii de bunuri FMCG pentru români în primul trimestrul din acest an, acest canal devansând în premieră hipermarketurile, arată o analiză a companiei de cercetare de piaţă GfK.

    Această schimbare survine într-o perioadă de inflaţie record, care a dus la scăderea puterii de cumpărare şi la modificarea comportamentului de consum. Astfel, din cauza scumpirilor pe bandă rulantă, românii sunt mai atenţi la preţuri şi la modul în care îşi cheltuie banii.

    Magazinele de tip discount au ajuns să aibă o cotă de piaţă în valoare de aproape 28%, conform datelor GfK Consumer Panel. Atât Lidl – cel mai mare jucător din comerţul FMCG local – cât şi Penny şi Supeco (concept al Carrefour) au susţinut creşterea cu peste 20% a canalului de discount în primul trimestru din acest an, comparativ cu primele trei luni din 2022.

    În ceea ce priveşte segmentul de hipermarketuri, magazine mari, cu zeci de mii de articole la raft, acesta şi-a menţinut cota de piaţă la 26%.

    „Dinamica accelerată a discounterilor vine pe fondul expansiunii acestora atât în oraşele mici, cu mai puţin de 50.000 de locuitori – unde aceşti jucători au sărit pragul de 35% cotă de piaţă, cât şi în urbanul mare (peste 150.000 de locuitori) şi în Bucuresti & Ilfov – unde hipermarketurile şi supermarketurile pierd teren. În plus, contextul inflaţionist al ultimului an a făcut ca shopperii să migreze către alternative mai ieftine la produsele pe care obişnuiau să le cumpere, există un fenomen de downtrading generalizat, la nivelul tuturor canalelor de achiziţii ale gospodariilor”, spune Diana Scăunaşu, consumer panel director în cadrul GfK Romania.

    Per total, comerţul modern a ajuns să mănânce peste 75% din banii românilor, comerţul tradiţional continuând să piardă teren.


     

     

  • Cum să locuieşti mai bine. Românii, campionii deţinerilor de locuinţe, trec printr-o schimbare de paradigmă. „Vârsta de la care există posibilitatea de a cumpăra o locuinţă creşte“

    Peste 95% dintre români au propria locuinţă, arată datele Eurostat, România adjudecându-şi din nou prima poziţie din Uniunea Europeană din acest punct de vedere.

    ♦ Statutul de proprietar de locuinţă, eventual la vârste cât mai mici, nu mai este atât de râvnit de tinerii Generaţiei Z, cei născuţi după 1997, cel puţin în rândul celor cu studii superioare.

    Peste 95% dintre români au propria locuinţă, arată datele Eurostat, România adjudecându-şi din nou prima poziţie din Uniunea Europeană din acest punct de vedere. Media UE este de 69,9%, iar la polul opus României se află Germania, cu o pondere de 49,1%. Datele sunt aferente anului 2021.

    Aceste statistici nu sunt o noutate, România fiind de multă vreme în topul ţărilor europene în care oamenii stau în locuinţe proprii, şi nu închiriate. Totuşi, spun consultanţii imobiliari, pe fondul scumpirilor din piaţa rezidenţială şi al dobânzilor crescute din ultimele luni, ponderea chiriilor ar putea creşte semnificativ în perioada următoare.

    Statutul de proprietar de locuinţă, eventual la vârste cât mai mici, nu mai este atât de râvnit de tinerii Generaţiei Z, cei născuţi după 1997, cel puţin în rândul celor cu studii superioare. Ei preferă să experimenteze – academic sau profesional – în toate formele, în vreme ce, totuşi, cei cu studii medii tind în continuare către stabilitatea pe care le-o oferă propria locuinţă. Acestea sunt concluziile jucătorilor de pe piaţa rezidenţială locală, care remarcă, de câţiva ani, o schimbare a paradigmei când vine vorba de achiziţia unui apartament sau a unei case în rândul tinerilor de maximum 25 de ani.

    „Auzim din ce în ce mai des cuvântul «închiriere» pentru că, de circa un an, suntem într-o zonă în care dobânzile au crescut accelerat, iar asta i-a împiedicat pe cei care vor să cumpere locuinţe să poată achiziţiona ceea ce îşi doresc. În acelaşi timp, am văzut în ultimii doi ani o creştere accelerată a preţurilor apartamentelor, nu doar în România, ci şi în ţările din jur şi în Europa în general, iar asta a pus şi mai multă presiune pe cumpărători“, a spus recent Gabriel Blăniţă, associate director valuation & advisory services la Colliers România, la conferinţa ZF Tendinţe în piaţa rezidenţială 2023, eveniment care a avut loc la începutul lunii aprilie în Bucureşti.

    Analizele consultanţilor de la Colliers arată că, de fapt, în Bucureşti şi în oraşele mari ponderea chiriaşilor este de 15%, nu doar 5% – cât indică Eurostat la nivel naţional, diferenţele fiind mici de la un oraş la altul. În următorii ani, ponderea chiriaşilor ar putea ajunge chiar şi la 25%.

    „Tinerii sunt cei mai dispuşi să locuiască cu chirie. Câteodată este o alegere, dar de multe ori este singura posibilitate economică prin care pot accesa o locuinţă mai târziu. Vedem că vârsta de la care există posibilitatea de a cumpăra o locuinţă creşte. În România încă vorbim de un prag sub 30 de ani, pe când în Europa de Vest acesta este de 35-38 de ani sau chiar mai mult“, a mai spus Gabriel Blăniţă.

    În condiţiile creşterii nevoii de închiriere, dezvoltatorii imobiliari încep deja să investească în proiecte rezidenţiale destinate exclusiv închirierii, şi nu vânzării. Statisticile Eurostat din anii care urmează ar putea aşadar să marcheze o schimbare de paradigmă dacă trendul închirierilor va lua amploare.

     

     


     

     

  • Avertisment BNR: consumul o să scadă în 2023 şi 2024 în România

    Ratele mărite ale dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei, precum şi evoluţiile de pe piaţa muncii şi incertitudinea generată de prelungirea războiului din Ucraina vor determina încetinirea creşterii consumului privat, principalul determinant al avansului PIB, atenţionează BNR.

    Aceste influenţe vor fi doar parţial compensate ca impact de refacerea puterii de cumpărare a populaţiei, odată cu scăderea ratei inflaţiei.

    „S-a observat că principalul determinant al avansului PIB va rămâne probabil consumul privat, însă în condiţiile încetinirii creşterii acestuia, mai ales în 2024, pe fondul ratelor mărite ale dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei, al evoluţiilor de pe piaţa muncii şi al incertitudinii generate de prelungirea războiului din Ucraina, compensate doar parţial ca impact de refacerea puterii de cumpărare a populaţiei, odată cu scăderea ratei inflaţiei“, susţine BNR în minuta aferentă şedinţei de politică monetară din 10 mai.

  • 45.000 de euro gratis de la stat. Care sunt românii care pot să aplice

    Politicienii au în plan implementarea unui program social prin care românii să beneficieze de un ajutor de 45.000 de euro gratis de la stat. Vestea bună este că există o categorie importantă de români care pot să aplice pentru acest program.

    Deşi este încă un proiect de lege supus dezbaterii, există veşti bune pentru românii care vor să-şi construiască o casă. Foarte curând, aceştia o vor putea face pe banii statutului pentru că liberalii propun ca orice român care are copii mai mici de 15 ani şi nu are o locuinţă proprie să primească 45.000 de euro dacă vine din mediul urban şi 30.000 de euro dacă vine din mediul rural.

    Mai exact, programul de guvernare al PNL prevede ca familiile cu copii mai mici de 15 ani să poată beneficia de grant-uri de la stat pentru ridicarea unei locuinţe noi.

    „Grant de 30% din valoarea construcţiei/ achiziţiei unei locuinţe noi (începută în 2022) familiilor cu copii mai mici de 15 ani şi care nu deţin în prezent o locuinţă (nu poate depăşi suma de 45.000 euro în mediul urban, respectiv 30.000 euro în mediul rural)”, se arată într-un document publicat astăzi.
     

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro