BusinessMagazin

Tag: Republica Moldova

  • Unele maşini donate recent Guvernului Moldovei s-au defectat, Ponta promite că va suporta reparaţia

    “Să le luăm la Iaşi, să le reparăm noi, sau să le reparaţi şi să vă decontăm ce e de plătit”, i-a spus Ponta ambasadorului moldovean, după ce a aflat problema.

    Acesta a mulţumit, precizând că o va informa pe “doamna ministru” (Monica Babuc, ministrul Culturii din Republica Moldova-n.r.).

    Întrebat ulterior de MEDIAFAX care sunt problemele semnalate, ambasadorul Republicii Moldova a fost evaziv în explicaţii, precizând doar că s-au defectat “nişte piese” ale unor autobuze donate de România unor teatre din Republica Moldova.

    În luna octombrie a anului trecut, Guvernul României a donat aproape 140 de autovehicule pentru şcolile, instituţiile publice şi teatrele din Republica Moldova, ceremonia de donare fiind organizată în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, în prezenţa prim-miniştrilor Republicii Moldova şi României, Iurie Leancă şi Victor Ponta.

    În total, au fost donate 100 de microbuze pentru şcoli, trei autobuze pentru teatre şi 35 de automobile pentru instituţiile publice din Moldova.

    Prim-ministrul moldovean a mulţumit atunci Executivului de la Bucureşti pentru acest gest de prietenie şi a apreciat că donaţia va contribui la modernizarea Republicii Moldova.

    Anterior, în luna august, Guvernul român donase alte 15 automobile, valoarea totală a donaţiei ridicându-se la aproximativ patru milioane de euro.

  • Christian Tour îşi deschide sediu în Chişinău

    Christian Tour aduce in Republica Moldova toate tipurile de produse pe care le-a  dezvoltat în ultimii 18 ani, între care sejururi pentru familii cu copii, programe pentru seniori, circuite culturale, tabere, vacanţe exotice, vacanţe active (schi, parcuri de distracţie), sejururi de relaxare (balneo).

    În oferta agenţiei se regăsesc, între altele, charter cu avionul, cursă directă, Chişinău-Creta, chartere cu autocarul în Grecia (Insula Corfu, Insula Lefkada, Insula Thassos, Insula Parga) şi în Turcia (Kusadasi, Bodrum, Marmaris). Perioada de operare a charterelor (avion si autocar) va fi iunie-septembrie 2015.

    „Având în vedere facilitarea călătoriei în UE prin eliminarea vizelor, va creşte numărul de turişticu 25-35% din Republica Moldova către toate destinaţiile europene: Grecia, Spania, Portugalia sau România. Astfel,  prognozăm că în aproximativ 3 ani de la deschidere, sediul din Chişinău va reprezenta în jur de 7-8% din cifra de afaceri a Christian Tour,” declară  Marius Pandel.

    Agenţia Christian Tour Chişinau va avea 6 angajaţi în primul an, iar conducerea sediului va fi asigurată de un manager local cu experienţă în piaţa de turism din Republica Moldova. Acesta se va subordona şi va aplica strategia construită de board-ul managerial din Romania. Christian Tour a înregistrat în 2013 o cifră de afaceri de 45 milioane euro şi 130.000 de turişti. Christian Tour are 31 de agenţii în reteaua proprie şi circa 125 de angajaţi.

  • ALEGERI R. MOLDOVA. Rezultate parţiale: socialiştii şi liberal-democraţii, în frunte

    Partidul Socialiştilor din Republica Moldova – 21,03%
    Partidul Liberal-Democrat din Moldova (PLDM) – 19,68%
    Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) – 17,86%
    Partidul Democrat (PD) – 155,89%
    Partidul Liberal (PL) – 9,44%.

    Restul partidelor nu au trecut de pragul electoral de 6%. Parlamentul moldovenesc este unicameral, votul este proporţional pe listă naţională, iar pragul de acces în parlament este de 6% din voturi.

    Duminică la ora 21, prezenţa la vot era de 55,86%. Majoritatea secţiilor de votare s-au închis la ora 21, însă în patru secţii din ţară procesul de votare a continuat, din cauza numărului mare de cetăţeni care nu reuşiseră să voteze. Conform legii, votarea poate fi prelungită cu cel mult 2 ore peste ora 21.

    Pe ultima sută de metri înaintea scrutinului din 30 noiembrie, Curtea de Apel din Chişinău a aprobat solicitarea Comisiei Electorale Centrale de excludere din cursă a partidului Patria al lui Renato Usatîi, prorus, care ar fi folosit în campanie cca 430.000 de euro din străinătate fără să-i declare. Partidul era creditat în sondaje cu aproape 9% din voturi, uşor peste proeuropenii de la Partidul Liberal al fostului preşedinte Mihai Ghimpu şi al actualului primar de Chişinău, Dorin Chirtoacă.

    Ultimele sondaje de opinie dinainte de excluderea partidului Patria arătau că pe primul loc rămâne Partidul Comuniştilor (PCRM) condus de Vladimir Voronin, cu aproape 20%, urmat de PLDM (liberal-democraţi, proeuropeni), condus de fostul premier Vlad Filat, respectiv PDM (democraţi, proeuropeni), condus de Marian Lupu.

  • ALEGERI R. MOLDOVA Unde pot vota în România cetăţenii moldoveni

    Din cele 95 de secţii din afara ţării, cele mai multe, 25, funcţionează în Italia, iar 11 în România, şase în SUA, câte cinci în Federaţia Rusă şi Portugalia şi câte patru în Franţa şi Spania.

    Comisia Electorală Centrală a adoptat o procedură simplificată pentru cetăţenii moldoveni din diaspora, care la alegerile parlamentare din 30 noiembrie vor semna pentru abţinerea de la vot multiplu direct în listele electorale. Conform Comisiei Electorale Centrale, listele electorale de bază şi cele suplimentare pentru secţiile de votare din afara ţării vor fi completate cu o rubrică nouă care va avea următorul conţinut “Semnez, conform art.53 alin (31) din Codul electoral şi declar pe propria răspundere că mă voi abţine de la votarea multiplă”.

    În România există trei noi secţii de votare, după ce la alegerile parlamentare din urmă cu patru ani, din 29 noiembrie 2010, au funcţionat secţii la sediul Ambasadei din Bucureşti, la misiunea consulară din Bucureşti, la Consulatul din Iaşi, la Constanţa, Braşov, Timişoara, Galaţi şi Cluj Napoca. Cele trei noi secţii de votare au fost înfiinţate la Suceava, Bacău şi Iaşi.

    Cetăţenii R. Moldova pot să-şi exercite dreptul la vot până la ora 21 la una din următoarele secţii de votare de pe teritoriul României:

    Bucureşti – sediul Ambasadei, Aleea Alexandru nr. 40, sector 1

    Bucureşti – sediul Consulatului, Str. Emanuel Porumbaru nr. 89, sector 1

    Bacău – Universitatea „Vasile Alecsandri”, str. Calea Mărăşeşti 158

    Braşov – Casa de Cultură a Studenţilor, str. Memorandumului nr. 39

    Constanţa – Universitatea ”Ovidius”, bl. Mamaia nr. 124

    Cluj-Napoca – Casa de Cultură a Studenţilor, Piaţa Lucian Blaga nr. 1-3

    Galaţi – Universitatea „Dunărea de Jos”, str. Domnească nr. 47

    Iaşi – Consulatul General al Republicii Moldova, str. Aleea Grigore Ghica Vodă nr. 60A

    Iaşi – Şcoala Gheorghe Asachi, Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt 64

    Suceava – Universitatea “Stefan cel Mare”, Str. Universităţii 13

    Timişoara – Colegiul Naţional de Artă Ion Vidu, str. Cluj nr. 12.

    Conform unei decizii adoptate în această săptămână de Guvern, elevii şi studenţii, cetăţeni moldoveni, care studiază în România şi au drept de vot pot beneficia de o călătorie dus-întors gratuită cu trenurile InterRegio – clasa a doua către şi dinspre Bucureşti, Iaşi, Galaţi, Timişoara, Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Bacău şi Suceava, oraşe în care sunt deschise secţii de votare pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova.

    Elevii şi studenţii care aleg să beneficieze de această facilitate trebuie să prezinte la casele de bilete din staţii şi agenţii de voiaj actul de identitate, care să ateste calitatea de cetăţean al Republicii Moldova, şi carnetul de elev/student. Facilitatea este acordată doar în zilele de 29 şi 30 noiembrie 2014, iar biletele eliberate vor fi obligatoriu nominale şi dus-întors.
     

  • Alternosfera va concerta pe 21 noiembrie la Arenele Romane

    Alternosfera va concerta pe 21 noiembrie la Arenele Romane alături de Coma, Bass Turbat, Argatu, Chimie, I’m The Trip, Up To Eleven în cadrul Shine, un nou  festival organizat de BestMusic. În cadrul festivalului, show-urile vor fi impartite in prestatii cu live band si artisti de muzica electronica / hip hop. Astfel, pe 21 noiembrie, pana la ora 23:00 vor sustine concerte Alternosfera, Coma, Up To Eleven, I’m The Trip, urmand ca dupa ei sa intre pe scena Chimie, Bass Turbat, Argatu.

    Sub egida “Come and Shine”, BestMusic isi propune sa organizeze anual o editie de festival in care sa aduca pe scena o serie de artisti care au marcat industria muzicala atat locala cat si internationala. Editia din 2014, cea pilot, va avea o singura zi, dar editia din 2015 se va intinde pe durata a trei zile. Preţul unui bilet este de 35 de lei pentru categoria Acces General, respectiv 45 de lei la Golden Circle, iar în ziua concertului, preţurile biletelor vor fi de 40, respectiv 50 de lei. Biletele pot fi cumpărate online de pe www.iabilet.ro (plata prin card, paypal, Vodafone, ramburs) si de pe www.eventim.ro, dar si din retelele iaBilet, MyTicket si Eventim (Magazinul Muzica, Vodafone, Diverta, Orange, Domo, Germanos, Senia, Perfect Tour, Uman, Carturesti, Humanitas, Sala Palatului).

     

  • INCIDENT la summitul de la Minsk: Vladimir Putin şi Nicolae Timofti au avut un schimb dur de replici. Presa relatează că au fost aproape de a se lua la bătaie – VIDEO

    Timofti şi-a exprimat regretul în legătură cu atitudinea Rusiei faţă de semnarea Acordului de Asociere între Republica Moldova şi UE şi i-a reproşat lui Putin introducerea embargourilor pentru produse moldoveneşti.

    “Ne pare rău că, în urma negocierilor şi consultărilor pe care le-am avut, colegii noştri din Rusia au introdus embargoul. Nu au fost aduse argumente plauzibile privind introducerea embargoului”, a subliniat Timofti.

    La rândul său, Putin şi-a exprimat regretul că Republica Moldova refuză să se consulte cu Rusia privind asocierea sa cu Uniunea Europeană.

    “Rusia a iniţiat consultări intense cu Uniunea Europeană şi Ucraina. Şi iată rezultatul, am convenit că intrarea în vigoare a Acordului de liber-schimb UE-Ucraina va fi amânată. Dar unde a fost Republica Moldova? De ce cu R. Moldova nu am putut construi asemenea relaţii? Ne-am adresat (Chişinăului) în repetate rânduri cu o propunere similară, dar, din păcate, nu am primit un răspuns clar din partea colegilor noştri moldoveni”, a denunţat liderul rus.

    “Nu ne-am opus niciodată unor relaţii mai apropiate cu UE, noi înşine dorim această apropiere”, a subliniat Putin, apreciind că “dificultăţile apar nu din cauza unor măsuri restrictive, ci a refuzului partenerilor noştri de a să discuta în mod deschis despre toate riscurile pentru economia rusă”.

    Schimbul de replici între Putin şi Timofti a continuat chiar şi în timpul discursului lui Emomali Rahmon, preşedintele Tajikistanului. Jurnaliştii prezenţi la reuniune nu au reuşit să audă discuţia dintre cei doi lideri, însă au apreciat că Putin şi Timofti au fost aproape de a se lua la bătaie, scrie Moskovski Komsomoleţ (MK) în ediţia de vineri.

    Potrivit cotidianului, discuţia tensionată dintre liderul rus şi cel moldovean a provocat îngrijorarea preşedintelui Kârgâzstanului, Almazbek Atambaev. El a scris cu creionul un mesaj adresat liderului belarus Aleksandr Lukaşenko, însă Timofti şi Putin s-au calmat destul repede şi nu a fost nevoie de intervenţia preşedintelui belarus.

    Rusia a impus la 18 iulie un embargou asupra importurilor de fructe şi legume moldoveneşti, iar din 1 septembrie a introdus şi taxe vamale pentru importurile unor produse provenind din Republica Moldova. Măsura a fost decisă după ce Chişinăul a semnat la 27 iunie Acordul de Liber Schimb cu UE.

  • Lansarea candidaturii lui Victor Ponta: Mândru că sunt mândru

    Motivele populare româneşti din stilistica materialelor electorale şi sloganul “mândri că suntem români” nu sunt însă doar pandantul proiectării “regimului băsist” drept “regimul care i-a umilit pe români”, ci fac apel la un ansamblu de percepţii dinainte de 1989 despre un rol geopolitic important al României, percepţii rămase necultivate cam de la chemarea din 2002 a preşedintelui Bush, între timp devenită desuetă, ca România să devină o punte între NATO şi Rusia.

    Aşa se explică punctele din “proiectul de ţară” asumat de Victor Ponta ca program electoral, unul mai ambiţios decât celălalt. Dacă Tăriceanu, înainte de criză, vedea România între primele 7-8 puteri economice ale Europei, Ponta propune acum ca România să ajungă între primele 15 ţări UE după criteriul competitivităţii economice şi între primele 40 la nivel global, urmând să se poziţioneze ca “economia de top a Europei Centrale şi de Est” (cu o creştere economică de peste 3% anual), hub tehnologic în Europa Centrală şi de Est, centru industrial est-european (dacă menţine o creştere industrială anuală de 9-10%), grânar al Europei, lider regional în energie şi furnizor de energie pentru vecinii săi, în special R. Moldova (în condiţiile în care România ar urma să ajungă până în 2019 a doua ţară independentă energetic din UE, după Danemarca) şi membră a zonei euro începând din 2019.

    Pentru politica externă, obiectivul este “consolidarea parteneriatelor strategice euroatlantice, în special a celui cu SUA”, însoţit de consolidarea relaţiilor cu statele influente la nivel regional (Polonia şi Turcia) şi de stimularea integrării europene a R. Moldova.

  • Lansarea candidaturii lui Victor Ponta: Mândru că sunt mândru

    Motivele populare româneşti din stilistica materialelor electorale şi sloganul “mândri că suntem români” nu sunt însă doar pandantul proiectării “regimului băsist” drept “regimul care i-a umilit pe români”, ci fac apel la un ansamblu de percepţii dinainte de 1989 despre un rol geopolitic important al României, percepţii rămase necultivate cam de la chemarea din 2002 a preşedintelui Bush, între timp devenită desuetă, ca România să devină o punte între NATO şi Rusia.

    Aşa se explică punctele din “proiectul de ţară” asumat de Victor Ponta ca program electoral, unul mai ambiţios decât celălalt. Dacă Tăriceanu, înainte de criză, vedea România între primele 7-8 puteri economice ale Europei, Ponta propune acum ca România să ajungă între primele 15 ţări UE după criteriul competitivităţii economice şi între primele 40 la nivel global, urmând să se poziţioneze ca “economia de top a Europei Centrale şi de Est” (cu o creştere economică de peste 3% anual), hub tehnologic în Europa Centrală şi de Est, centru industrial est-european (dacă menţine o creştere industrială anuală de 9-10%), grânar al Europei, lider regional în energie şi furnizor de energie pentru vecinii săi, în special R. Moldova (în condiţiile în care România ar urma să ajungă până în 2019 a doua ţară independentă energetic din UE, după Danemarca) şi membră a zonei euro începând din 2019.

    Pentru politica externă, obiectivul este “consolidarea parteneriatelor strategice euroatlantice, în special a celui cu SUA”, însoţit de consolidarea relaţiilor cu statele influente la nivel regional (Polonia şi Turcia) şi de stimularea integrării europene a R. Moldova.

  • Podul de voturi peste Prut

    După recenta vizită a premierului în R. Moldova pentru inaugurarea gazoductului Iaşi-Ungheni, unde a participat şi comisarul european pentru energie Guenther Oettinger, a urmat declaraţia preşedintelui că la încheierea mandatului va vizita R. Moldova şi va cere cetăţenie moldovenească. Declaraţia lui Traian Băsescu a retrezit speculaţiile apărute în presă în 2013, cu prilejul vizitei lui de atunci la Chişinău, că ar vrea să devină preşedinte al R. Moldova ori măcar să-şi continue cariera politică la Chişinău, cu sprijinul unor apropiaţi originari de peste Prut (Eugen Tomac, fostul şef al PMP şi actualul şef de campanie al Elenei Udrea, sau primarul unionist al Chişinăului, Dorin Chirtoacă, naşul de botez al nepoatei preşedintelui Băsescu).

    A urmat o nouă mutare a premierului Ponta, care a sugerat la Alba-Iulia că în mandatul său ar vrea să se facă a doua Mare Unire a României după cea din 1918, provocând iritarea Moscovei, care a transmis că astfel de declaraţii care sugerează o unire a României cu R. Moldova sunt iresponsabile, inacceptabile şi a cerut o reacţie oficială a UE. Motivul, reclamat de Moscova sau de proruşii de la Chişinău şi în raport cu declaraţiile unioniste ale preşedintelui Băsescu, este că nicio ţară din UE nu poate susţine că nu recunoaşte independenţa şi suveranitatea unui alt stat.

    În replică, premierul Ponta, cu gândul la campania electorală, s-a declarat bucuros că e criticat de Rusia – o declaraţie menită nu atât pentru urechile electoratului său, care nu se remarcă prin rusofobie, cât pentru urechile adversarilor săi politici, care au început automat să-i reproşeze că a făcut declaraţiile despre unire anume ca să-şi atragă mânia Moscovei şi să pară astfel mai prooccidental decât este. Victor Ponta a avut totuşi grijă să-şi modereze tonul, precizând că el de fapt vrea, alături de premierul moldovean Iurie Leancă, doar integrarea R. Moldova în UE până în 2018-2019.

  • Studiu de fezabilitate de 600.000 euro pentru un pod rutier peste Prut, la Ungheni

    CNADNR aşteaptă oferte pentru realizarea unui studiu de fezabilitate necesar construcţiei unui pod rutier către Republica Moldova, peste Prut, la Ungheni, costul fiind estimat până la 2,69 milioane lei (611.000 euro), cu TVA.

    “Proiectul are ca scop crearea unei căi de comunicaţie modernă cu implicaţii în dezvoltarea regională a zonei, a fluidizării traficului, creşterea siguranţei utilizatorilor, micşorarea timpilor de parcurs, scăderea poluării la toate nivelele în zonele în prezent tranzitate, scurtează legăturile rutiere cu Republica Moldova, Ucraina şi Rusia. Pe lângă valenţa internaţională, podul peste Prut la Ungheni va deservi în bune condiţii traficul de pe teritoriul României”, se arată în caietul de sarcini.

    Ungheni este o localitate din judeţul Iaşi, pe malul vestic al râului Prut, în dreptul oraşului omonim din Republica Moldova, cu care a alcătuit în trecut aceeaşi localitate.

    Contractul pentru realizarea studiului este evaluat la 1,84 milioane lei fără TVA, sumă la care se vor raporta ofertanţii în alcătuirea propunerii financiare. Ulterior, CNADNR poate opta pentru achiziţia unor servicii suplimentare de 334.647 lei, astfel încât valoarea estimată totală a contractului este de 2,17 milioane lei, fără TVA.

    Termenul pentru finalizarea proiectului este de 12 luni de la data atribuirii.

    Serviciile, finanţate de la bugetul de stat, vor fi adjudecate prin licitaţie deschisă, pentru preţul cel mai scăzut, iar termenul pentru primirea ofertelor a fost stabilit la 29 octombrie.

    Discuţiile dintre România şi Republica Moldova privind construcţia unui pod la Ungheni se duc de aproape un deceniu. În perioada interbelică, peste Prut existau mai mult de 20 de poduri, atât rutiere, cât şi de cale ferată, însă cele mai multe au fost distruse în al doilea Război Mondial.