BusinessMagazin

Tag: refuz

  • Ameninţare fără precedent pentru întreaga omenire. Viruşii zombi vechi de mii de ani ies din nou la suprafaţă şi pot oricând porni o nouă pandemie fără precedent

    Un pericol cu care lumea modernă nu s-a mai confruntat vreodată se trezeşte la viaţă şi riscă să provoace o pandemie cum nu s-a mai văzut: Încălzirea globală scoate la suprafaţă virusurile antice prinse în permafrostul siberian la care oamenii nu au imunitate sau leac

    Două săptămâni de camping pe malurile noroioase şi pline de ţânţari ale râului Kolyma, în Rusia, nu pare a se număra printre cele mai încântătoare activităţi din lume. Dar este un sacrificiu pe care virusologul Jean-Michel Claverie a fost dispus să îl facă pentru a descoperi adevărul despre viruşii zombi – un alt risc pe care schimbările climatice îl reprezintă pentru sănătatea publică, scrie Bloomberg.

    Descoperirile sale scot în evidenţă o realitate sumbră a încălzirii globale, deoarece aceasta dezgheaţă soluri care au fost îngheţate timp de milenii. Claverie, în vârstă de 73 de ani, a petrecut mai mult de un deceniu studiind virusurile „gigantice”, inclusiv unele vechi de aproape 50.000 de ani, găsite în straturile adânci ale permafrostului siberian.

    În condiţiile în care planeta este deja cu 1,2C mai caldă decât în perioada preindustrială, oamenii de ştiinţă prevăd că, până în anii 2030, Arctica ar putea rămâne fără gheaţă în timpul verii. Îngrijorările legate de faptul că o climă mai caldă va elibera în atmosferă gaze cu efect de seră, precum metanul, pe măsură ce permafrostul din regiune se va topi, au fost bine documentate, însă agenţii patogeni latenţi reprezintă un pericol mai puţin cunoscut.

     Anul trecut, echipa lui Claverie a publicat o cercetare care în care a demonstrat că o serie de virusuri antice pe care le-a extras din permafrostul Siberian sunt încă active şi foarte infecţioase.

    Modalităţile în care acest lucru ar putea reprezenta o ameninţare sunt încă în curs de cercetare. Un val de căldură din Siberia, în vara anului 2016, a activat sporii de antrax, ceea ce a dus la zeci de infecţii, ucigând un copil şi mii de reni.

    În luna iulie a acestui an, o altă echipă de oameni de ştiinţă a publicat rezultate care arată că şi organismele multicelulare ar putea supravieţui în condiţii de permafrost într-o stare metabolică inactivă, numită criptobioză. Aceştia au reuşit să reanimeze cu succes un vierme rotund vechi de 46.000 de ani din permafrostul siberian, doar prin rehidratarea acestuia.

    De ani de zile, agenţiile de sănătate globală şi guvernele monitorizează bolile infecţioase necunoscute împotriva cărora oamenii nu ar avea nici imunitate, nici terapii medicamentoase. Pandemia de COVID-19 a accelerat puternic eforturile oamenilor de ştiinţă de a găsi o soluţie.

    Claverie a arătat pentru prima dată că viruşii “vii” pot fi extraşi din permafrostul siberian şi reactivaţi cu succes în 2014. Din motive de siguranţă, cercetările sale s-au axat doar pe virusuri capabile să infecteze amibele, care sunt suficient de îndepărtate de specia umană pentru a evita orice risc de contaminare involuntară. Dar el a considerat că amploarea ameninţării la adresa sănătăţii publice pe care o indică descoperirile au fost subapreciate sau considerate în mod eronat o raritate.

    Efectele încălzirii globale asupra Siberiei prezintă atât riscuri, cât şi avantaje pentru economia rusă. Se estimează că dezgheţul permafrostului pune în pericol infrastructuri în valoare de aproximativ 250 de miliarde de dolari şi se crede că a contribuit deja la dezastre ecologice precum scurgerea de petrol de la Norilsk din 2020, deoarece solul devine instabil.

    Cu toate acestea, regiunea se mândreşte, de asemenea, cu o bogăţie de resurse naturale – cărbune, gaze naturale, aur, diamante şi minereu de fier. Spre deosebire de alte regiuni acoperite de permafrost, cum ar fi Alaska şi Groenlanda, Claverie spune că Rusia a fost mai activă în exploatarea acestor soluri.

    Unii oameni de ştiinţă se tem, de asemenea, că tehnologia – cum ar fi centrala nucleară plutitoare a Rusiei, Akademik Lomonosov – ar putea transforma zonele până acum inaccesibile de-a lungul coastei Siberiei în centre de exploatare minieră, deoarece rutele fără gheaţă prin cercul arctic sporesc accesibilitatea. Exploatarea acestor adâncimi mai mari, dincolo de stratul activ care se dezgheaţă în fiecare vară, ar creşte posibilitatea interacţiunii umane cu un agent patogen antic potenţial dăunător, spune Claverie.

    Acest lucru subliniază dilema intrinsecă şi în cazul cercetării – faptul că vânarea următoarei mari ameninţări pentru omenire ar putea, fără să vrea, să propage pericolul. Potenţialul de contaminare încrucişată în timpul expediţiilor de prelevare de probe este ridicat. Ca atare, unii încep să pledeze în schimb pentru abordări mai puţin proactive şi mai puţin consumatoare de resurse.

    Organizaţiile mai mari se trezesc, de asemenea, la realitate privind acest risc. La începutul acestei luni, Agenţia pentru Dezvoltare Internaţională a Statelor Unite a renunţat la proiectul său de 125 de milioane de dolari pentru a vâna viruşi din Asia de Sud-Est, Africa şi America Latină care ar putea infecta oamenii, pe fondul temerilor că cercetarea în sine ar putea declanşa o pandemie.

    Între timp, Claverie nu se va întoarce în Siberia, indiferent de rezultatul războiului. El spune că a demonstrat că pericolul există, iar expediţiile pentru a descoperi mai multe secrete îngropate în acele adâncuri îngheţate ar fi o nebunie.

    „Cu cât îmbătrâneşti, cu atât devii mai bun la filosofie.Poate că este mai bine să lăsăm aceste lucruri în pace”, a declarat omul de ştiinţă.

     

  • (P) Philips, despre viitorul îngrijirii medicale: o conversaţie despre tehnologie şi umanitate

    În cadrul Convenţiei Române a Spitalelor (ROHO), care a avut loc la Bucureşti în luna septembrie, Jens Gustmann, liderul diviziei de Echipamente şi Soluţii Medicale Philips pentru Europa Centrală şi de Est şi Miroslav Saban, Government & Public Affairs Lider pentru Philips, au discutat despre viitorul îngrijirii medicale şi despre impactul revoluţionar pe care tehnologia îl are asupra acesteia.

    Discuţia dintre cei doi a scos în evidenţă modul în care evoluează peisajul îngrijirii medicale, tehnologia jucând un rol esenţial pentru remodelarea unei industrii esenţiale pentru toţi.  

    Viitorul îngrijirii medicale

    Jens Gustmann, liderul Philips pentru Europa Centrală şi de Est, a subliniat o problemă comună cu care se confruntă domeniul sănătăţii, şi, anume incertitudiea în ceea ce priveşte viitorul îngrijirii medicale. El a subliniat faptul că industria îngrijirii medicale trece prin transformări rapide, în timp ce se confruntă cu întrebări legate de rolul inteligenţei artificiale (AI), îngrijirea pacienţilor, gestionarea datelor şi multe altele.

    „Viitorul îngrijirii medicale este creat chiar în acest moment, în timp ce noi suntem aici,  deoarece spitalul viitorului este un concept care se defineşte chiar acum”, a spus Jens Gustmann.

    El a subliniat natura într-o continuă evouţie a tendinţelor din domeniul sănătăţii, în care predicţiile sunt accelerate de valul continuu de progrese tehnologice. Gustmann a punctat, de asemenea, dificultatea de a prezice cu exactitate modul în care va evolua industria ingrijirii medicale, evidenţiind interacţiunea complexă dintre inteligenţa artificială, furnizarea de servicii de îngrijire pacienţilor, gestionarea datelor şi schimbarea rolului spitalelor.

    Tendinţele pozitive care modelează sistemul de sănătate

    Miroslav Saban a intervenit, aducând în discuţie telemedicina ca una dintre tendinţele care, deşi părea înfricoşătoare în urmă cu doar câţiva ani, s-a dezvoltat rapid şi deja a îmbunătăţit domeniul îngrijirii medicale.

    „Odată cu popularizarea consultaţiilor la distanţă, pacienţii au acum opţiunea de a discuta cu medicii din confortul casei lor, folosind realitatea virtuală sau o simplă conexiune online. Acest lucru nu numai că reduce vizitele care nu sunt necesare la spital, dar oferă, de asemenea, un acces mai bun la îngrijire pentru cei din zonele îndepărtate. Acesta este un mare progres!”, a spus Miroslav Saban.

    În completare, Jens Gustmann a menţionat mediile alternative de îngrijire:

    „Imaginaţi-vă că, dacă pacienţii nu trebuie să ajungă fizic la spital pentru orice fel de consultaţii, atunci aspectul şi rolul fizic al spitalului va fi diferit în viitor. Ne îndepărtăm de modelul tradiţional centrat pe spitalul fizic şi asistăm deja la îngrijiri acordate în locuri alternative – cum ar fi centrele de diagnosticare imagistică sau de screening, farmacii şi chiar centre comerciale. Toate acestea contribuie, într-adevăr, la aducerea îngrijirii mai aproape de pacient, modificând în acelaşi timp rolul central al spitalului însuşi!”

    „Spitalul viitorului va fi proiectat ţinând cont de flexibilitate. Camerele pacienţilor vor fi adaptabile, permiţând diferite niveluri de îngrijire. Unele camere ar putea fi echipate pentru monitorizare intensivă, în timp ce altele se vor concentra pe crearea unei atmosfere mai apropiate de cea de acasă pentru a ajuta la recuperare”, a completat Miroslav Saban.

    Tehnologie şi sustenabilitate

    Ambii vorbitori au evidenţiat importanţa sustenabilităţii în domeniul îngrijirii medicale. Saban a menţionat rolul achiziţiilor publice verzi în promovarea sustenabilităţii în cadrul industriei.

    „Comisia Europeană a recomandat ca cel puţin 50% din achiziţiile publice să fie verzi. Aceasta înseamnă că autorităţile contractante sunt încurajate să integreze criterii de mediu în procesul de achiziţii publice, asigurându-se că obiectivele de mediu sunt luate în considerare încă de la începutul procesului, etichete ecologice sau certificate ecologice recunoscute la nivel european! Mediul şi tehnologia merg mână în mână!”, a spus Saban.

    Discuţia s-a îndreptat către rolul tehnologiei în domeniul îngrijirii medicale, iar Jens Gustmann a ghidat discuţia înspre ideea că inovaţiile tehnologice trebuie să se concentreze pe îmbunătăţirea experienţei pacienţilor şi a personalului, pe obţinerea unor rezultate clinice mai bune şi pe reducerea costurilor.

    „Tehnologia este, într-adevăr, cel mai bun prieten al nostru. Noi, la Philips, suntem cunoscuţi pentru inovaţii de ultimă generaţie care oferă un diagnostic rapid şi precis şi un tratament exact, de exemplu Blue Seal MR care necesită doar 7 l de heliu. Dar inovaţiile de dragul inovaţiei sunt de domeniul trecutului: tot ceea ce aducem pe piaţă trebuie să abordeze 4 subiecte: să îmbunătăţească experienţa pacientului, să îmbunătăţească experinţa personalului medical, să aducă rezultate clinice mai bune şi să contribuie la reducerea costurilor”, l-a completat Jens Gustmann.

    Miroslav Saban a încurajat publicul să îşi imagineze un viitor în care inteligenţa artificială avansată şi robotica sunt integrate în echipamentele medicale, îmbunătăţind precizia şi automatizând sarcinile de rutină. El a subliniat potenţialul gestionării datelor bazate pe Inteligenţa Artificială, al dispozitivelor purtabile şi al monitorizării pacienţilor în timp real pentru a îmbunătăţi furnizarea de servicii medicale.

    Echilibrul între tehnologie şi contactul uman

    Jens Gustmann şi Miroslav Saban au recunoscut amândoi importanţa contactului uman, a empatiei în domeniul sănătăţii. Gustmann a subliniat că, deşi tehnologia poate îmbunătăţi eficienţa, aceasta ar trebui să le permită furnizorilor de servicii medicale să aibă interacţiuni mai semnificative cu pacienţii, în special în cazul populaţiilor vulnerabile, cum ar fi copiii şi persoanele în vârstă.

    Sistemul de sănătate ca investiţie

    Miroslav Saban a menţionat şi importanţa recunoaşterii de către guverne a îngrijirii medicale ca fiind o investiţie şi nu un cost, în special în urma pandemiei COVID-19. El a discutat despre necesitatea unor modele de rambursare care să sprijine modelele inovatoare de îngrijire, subliniind că o populaţie sănătoasă este esenţială pentru o economie sănătoasă.

    Viziunea pentru viitor

    În concluzie, vorbitorii au descris o viziune a viitorului îngrijirii medicale: un amestec armonios de tehnologie avansată şi îngrijire bazată pe compasiune. Sistemul de sănătate al viitorului va oferi consultaţii la distanţă, camere de pacienţi adaptabile, echipamente integrate cu inteligenţă artificială şi monitorizare continuă a sănătăţii prin intermediul dispozitivelor purtabile. În timp ce tehnologia va conduce la eficienţă, empatia şi binele pacientului trebuie să rămână nucleul serviciilor medicale.

    „Pe măsură ce înaintăm, haideţi să acceptăm aceste progrese şi să lucrăm pentru a crea un sistem de sănătate care să servească cu adevărat beneficiul pacienţilor noştri. Haideţi să creăm  acel dialog între părţile interesate, inclusiv factorii de decizie din spitale, organismele guvernamentale, sindicatele, producătorii de echipamente medicale, start-up-urile şi partenerii educaţionali. Niciunul nu poate merge mai departe fără a avea un impact asupra celuilalt. Philips va fi si in continuare partenerul de încredere pentru sistemul medical din România şi nu numai!”, a concluzionat Miroslav Saban.

  • Un pericol cu care lumea modernă nu s-a mai confruntat vreodată se trezeşte la viaţă şi riscă să provoace o pandemie cum nu s-a mai văzut: Încălzirea globală scoate la suprafaţă virusurile antice prinse în permafrostul siberian la care oamenii nu au imunitate sau leac

    Două săptămâni de camping pe malurile noroioase şi pline de ţânţari ale râului Kolyma, în Rusia, nu pare a se număra printre cele mai încântătoare activităţi din lume. Dar este un sacrificiu pe care virusologul Jean-Michel Claverie a fost dispus să îl facă pentru a descoperi adevărul despre viruşii zombi – un alt risc pe care schimbările climatice îl reprezintă pentru sănătatea publică, scrie Bloomberg.

    Descoperirile sale scot în evidenţă o realitate sumbră a încălzirii globale, deoarece aceasta dezgheaţă soluri care au fost îngheţate timp de milenii. Claverie, în vârstă de 73 de ani, a petrecut mai mult de un deceniu studiind virusurile „gigantice”, inclusiv unele vechi de aproape 50.000 de ani, găsite în straturile adânci ale permafrostului siberian.

    În condiţiile în care planeta este deja cu 1,2C mai caldă decât în perioada preindustrială, oamenii de ştiinţă prevăd că, până în anii 2030, Arctica ar putea rămâne fără gheaţă în timpul verii. Îngrijorările legate de faptul că o climă mai caldă va elibera în atmosferă gaze cu efect de seră, precum metanul, pe măsură ce permafrostul din regiune se va topi, au fost bine documentate, însă agenţii patogeni latenţi reprezintă un pericol mai puţin cunoscut.

     Anul trecut, echipa lui Claverie a publicat o cercetare care în care a demonstrat că o serie de virusuri antice pe care le-a extras din permafrostul Siberian sunt încă active şi foarte infecţioase.

    Modalităţile în care acest lucru ar putea reprezenta o ameninţare sunt încă în curs de cercetare. Un val de căldură din Siberia, în vara anului 2016, a activat sporii de antrax, ceea ce a dus la zeci de infecţii, ucigând un copil şi mii de reni.

    În luna iulie a acestui an, o altă echipă de oameni de ştiinţă a publicat rezultate care arată că şi organismele multicelulare ar putea supravieţui în condiţii de permafrost într-o stare metabolică inactivă, numită criptobioză. Aceştia au reuşit să reanimeze cu succes un vierme rotund vechi de 46.000 de ani din permafrostul siberian, doar prin rehidratarea acestuia.

    De ani de zile, agenţiile de sănătate globală şi guvernele monitorizează bolile infecţioase necunoscute împotriva cărora oamenii nu ar avea nici imunitate, nici terapii medicamentoase. Pandemia de COVID-19 a accelerat puternic eforturile oamenilor de ştiinţă de a găsi o soluţie.

    Claverie a arătat pentru prima dată că viruşii “vii” pot fi extraşi din permafrostul siberian şi reactivaţi cu succes în 2014. Din motive de siguranţă, cercetările sale s-au axat doar pe virusuri capabile să infecteze amibele, care sunt suficient de îndepărtate de specia umană pentru a evita orice risc de contaminare involuntară. Dar el a considerat că amploarea ameninţării la adresa sănătăţii publice pe care o indică descoperirile au fost subapreciate sau considerate în mod eronat o raritate.

    Efectele încălzirii globale asupra Siberiei prezintă atât riscuri, cât şi avantaje pentru economia rusă. Se estimează că dezgheţul permafrostului pune în pericol infrastructuri în valoare de aproximativ 250 de miliarde de dolari şi se crede că a contribuit deja la dezastre ecologice precum scurgerea de petrol de la Norilsk din 2020, deoarece solul devine instabil.

    Cu toate acestea, regiunea se mândreşte, de asemenea, cu o bogăţie de resurse naturale – cărbune, gaze naturale, aur, diamante şi minereu de fier. Spre deosebire de alte regiuni acoperite de permafrost, cum ar fi Alaska şi Groenlanda, Claverie spune că Rusia a fost mai activă în exploatarea acestor soluri.

    Unii oameni de ştiinţă se tem, de asemenea, că tehnologia – cum ar fi centrala nucleară plutitoare a Rusiei, Akademik Lomonosov – ar putea transforma zonele până acum inaccesibile de-a lungul coastei Siberiei în centre de exploatare minieră, deoarece rutele fără gheaţă prin cercul arctic sporesc accesibilitatea. Exploatarea acestor adâncimi mai mari, dincolo de stratul activ care se dezgheaţă în fiecare vară, ar creşte posibilitatea interacţiunii umane cu un agent patogen antic potenţial dăunător, spune Claverie.

    Acest lucru subliniază dilema intrinsecă şi în cazul cercetării – faptul că vânarea următoarei mari ameninţări pentru omenire ar putea, fără să vrea, să propage pericolul. Potenţialul de contaminare încrucişată în timpul expediţiilor de prelevare de probe este ridicat. Ca atare, unii încep să pledeze în schimb pentru abordări mai puţin proactive şi mai puţin consumatoare de resurse.

    Organizaţiile mai mari se trezesc, de asemenea, la realitate privind acest risc. La începutul acestei luni, Agenţia pentru Dezvoltare Internaţională a Statelor Unite a renunţat la proiectul său de 125 de milioane de dolari pentru a vâna viruşi din Asia de Sud-Est, Africa şi America Latină care ar putea infecta oamenii, pe fondul temerilor că cercetarea în sine ar putea declanşa o pandemie.

    Între timp, Claverie nu se va întoarce în Siberia, indiferent de rezultatul războiului. El spune că a demonstrat că pericolul există, iar expediţiile pentru a descoperi mai multe secrete îngropate în acele adâncuri îngheţate ar fi o nebunie.

    „Cu cât îmbătrâneşti, cu atât devii mai bun la filosofie.Poate că este mai bine să lăsăm aceste lucruri în pace”, a declarat omul de ştiinţă.

     

  • Care este jobul plătit cu 250 de dolari pe oră şi care nu necesită o diplomă de facultate. Oricine poate să facă asta chiar şi de acasă

    Cei ce ce vor să câştige un salariu generos în timp ce lucrează de acasă ar trebui să ia în considerare un loc de muncă în marketing. Conform platformelor de specialitate, jobul este remunerat şi cu 250 de dolari pe oră, ceea ce ar îngroşa conturile celor interesaţi cu sume cuprinse între 50.000 şi 60.000 de dolari pe lună, scrie CNBC.

    Pandemia Covid-19 a stimulat o nouă cerere de marketing digital, deoarece criza de sănătate publică a privat întreprinderile de tacticile tradiţionale de marketing şi tot mai mulţi consumatori au făcut cumpărături online.

    Chiar şi trei ani mai târziu, această cerere nu dă semne de diminuare: Managerii de marketing se numără printre carierele cu cea mai rapidă creştere din SUA, potrivit LinkedIn.

    Platformele de joburi precum lexJobs şi Freelancer.com înregistrează, de asemenea, o creştere a numărului de roluri de marketing la distanţă, hibride şi freelance.

    Numărul locurilor de muncă pentru managerii de marketing este aşteptat să crească cu 6,6% în următorul deceniu, raportează Biroul de Statistică a Muncii – mai rapid decât media ocupaţiilor în general.

    În timp ce unele locuri de muncă în marketing cer candidaţilor să aibă o diplomă de licenţă, aceasta nu este o cerinţă pentru a construi o carieră de succes ca manager de marketing la distanţă.

    Ceea ce este mult mai important, spune Toni Frana, expert principal în carieră la FlexJobs, sunt abilităţile tehnice pe care le aduceţi la masă: Cele mai multe joburi de marketing necesită o înţelegere puternică a SEO, a analizei datelor şi a social media, printre alte abilităţi.

    De exemplu: Un anunţ de angajare recent pentru un manager de produs la Atlassian, care include un salariu minim de 107.000 de dolari, necesită 5-7 ani de experienţă în marketing, precum şi capacităţi dezvoltate de redactare, dar nu include cerinţa unei diplome.

    Puteţi urmări tutoriale pe YouTube sau puteţi urma cursuri online pentru a obţine o certificare în anumite competenţe specifice – Google, de exemplu, oferă un certificat popular în marketing digital şi comerţ electronic.

    Frana recomandă, de asemenea, crearea unui portofoliu online care să prezinte orice proiecte de marketing sau lucrări relevante pe care le-aţi realizat, inclusiv mărturii ale clienţilor.

    Potrivit Fiverr, o piaţă de freelancing, majoritatea joburilor de marketing freelance sunt, de asemenea, la distanţă, astfel încât managerii de marketing pot lucra de oriunde şi îşi pot stabili propriul program, atâta timp cât îşi respectă termenele limită ale proiectelor.

     

  • Care este cea mai bogată familie regală din Europa, cu o tradiţie de aproape 1000 de ani şi o avere de peste 300 de miliarde de euro

    Cel mai important membru al familiei regale de Liechtenstein, una dintre cele mai mici naţiuni ale lumii, conduce o dinastie de miliarde de dolari, care datează de aproape 1.000 de ani şi care a trecut prin numeroase războaie şi calamităţi, scrie Bloomberg.

    În prezent, imperiul financiar din spatele prinţului Hans-Adam al II-lea de Liechtenstein valorează nu mai puţin de 300 de miliarde de euro, iar majoritatea banilor vin din domeniul în care prinţul este cel mai versat: gestionarea banilor pentru super-bogaţii lumii.

    LGT Group, banca privată şi firma de gestionare a activelor familiei regale, a raportat luna trecută un nivel record al activelor gestionate, de aproape 314 miliarde de euro la 30 iunie, o creştere de 6% de la sfârşitul anului trecut.

    „Ne concentrăm pe creştere organică”, a declarat Olivier de Perregaux, 58 de ani, director executiv al LGT Private Banking.

    Creşterea rapidă a LGT reflectă un fel de revenire a Liechtensteinului, o mică naţiune alpină de 39.000 de locuitori care, cândva, se număra printre cele mai renumite paradisuri fiscale din lume.

    Firma, veche de aproximativ un secol, şi-a dublat activele administrate şi veniturile din exploatare în ultimul deceniu, revenindu-şi după ce, în urma crizei financiare din 2008, SUA şi alte naţiuni au luat în vizor centrele financiare offshore.

    LGT se numără printre firmele care au recrutat personal de la Credit Suisse după ce creditorul cu sediul la Zurich s-a prăbuşit şi a fost achiziţionat de UBS Group AG, contribuind la creşterea numărului de angajaţi la aproximativ 5.000.

    În august, fostul director executiv al Credit Suisse, Ajay Punjabi, s-a alăturat unităţii de avere din India a LGT, unul dintre cei cel puţin o jumătate de duzină de foşti angajaţi ai băncii elveţiene care s-au alăturat firmei în acest an.

    De asemenea, impulsul LGT îl ajută pe prinţul Hans-Adam să urce în rândurile ultra-bogaţilor, consolidând statutul de cel mai bogat membru al familiei regale din Europa, în vârstă de 78 de ani.

    Prinţul, unicul beneficiar al rezultatelor LGT, este în prezent pe locul 215 în topul celor mai bogate personae din lume , cu o avere de aproximativ 9,2 miliarde de dolari –  urcând 71 de poziţie mai mult decât la începutul acestui an, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

     

     

  • Capitala europeană unde disperarea atinge cote alarmante. Oamenii îşi pierd casele pentru că nu îşi mai pot permite să plătească ratele şi sunt nevoiţi să plece din oraş

    În ultimul deceniu, cumpărătorii care au intrat pentru prima dată pe piaţa imobiliară londoneză au abandonat piaţa imobiliară, după ce o creştere bruscă a ratelor la creditele ipotecare şi inflaţia care nu dă semne de ameliorare i-a forţat pe mulţi să abandoneze, scrie Financial Times.

    Finanţatorul ipotecar Halifax a declarat că doar 24,323 de londonezi au cumpărat o casă pentru prima dată între ianuarie şi august 2023, o scădere de 9% faţă de aceeaşi perioadă din 2013. Capitala este singura regiune din Marea Britanie cu mai puţini cumpărători la prima mână decât în urmă cu un deceniu. În altă parte, împrumuturile ieftine şi ajutoarele guvernamentale post COVID-19 au alimentat o creştere de două cifre în ultimii 10 ani.

    Ratele mai mari ale dobânzilor şi inflaţia răspândesc acum problema Londrei în restul pieţei imobiliare din Marea Britanie. Numărul celor care cumpără pentru prima dată o locuinţă în Marea Britanie a scăzut cu 22% faţă de acum un an, între ianuarie şi august, potrivit Halifax. Acest lucru se adaugă la dovezile că majorările de dobândă ale Băncii Angliei încetinesc piaţa imobiliară.

    Un salt al inflaţiei a produs o criză serioasă a costului vieţii care abia acum începe să se atenueze şi care, de asemenea, a afectat profund în bugetele gospodăriilor şi în capacitatea de a economisi pentru un depozit.

    Asta chiar dacă cerinţele privind depozitele au scăzut cu 12% faţă de anul trecut, iar preţurile locuinţelor au scăzut uşor ca răspuns la cererea mai lentă. Halifax a declarat că preţurile medii ale locuinţelor au scăzut cu 2%, ajungând la 288.030 lire sterline (351.180 dolari) din 2022.

    Sud-estul Angliei a suferit cel mai mare declin al cumpărătorilor pentru prima dată în acest an, urmat de Londra şi East Anglia. Acestea sunt, de asemenea, locurile cu cele mai scumpe depozite. Londonezii care îşi cumpără prima casă trebuie să aducă peste 113.000 de lire sterline, în timp ce în sud-estul ţării această cifră depăşeşte 62.000 de lire sterline.

    Chiar şi aşa, există semne de uşurare. Scăderea preţurilor proprietăţilor, coroborată cu creşterile salariale, au redus raportul dintre preţul casei şi venit, folosit de Halifax pentru a măsura accesibilitatea, la 5,1, de la 5,8 în iunie anul trecut. Acest lucru înseamnă că locuinţele pentru cei care cumpără pentru prima dată sunt la cel mai accesibil nivel din iunie 2020.

     

     

     

     

     

     

     

  • Care este cea mai bogată familie regală din Europa, cu o tradiţie de aproape 1000 de ani şi o avere de peste 300 de miliarde de euro, mai mult decât PIB-ul României

    Cel mai important membru al familiei regale de Liechtenstein, una dintre cele mai mici naţiuni ale lumii, conduce o dinastie de miliarde de dolari, care datează de aproape 1.000 de ani şi care a trecut prin numeroase războaie şi calamităţi, scrie Bloomberg.

    În prezent, imperiul financiar din spatele prinţului Hans-Adam al II-lea de Liechtenstein valorează nu mai puţin de 300 de miliarde de euro, iar majoritatea banilor vin din domeniul în care prinţul este cel mai versat: gestionarea banilor pentru super-bogaţii lumii.

    LGT Group, banca privată şi firma de gestionare a activelor familiei regale, a raportat luna trecută un nivel record al activelor gestionate, de aproape 314 miliarde de euro la 30 iunie, o creştere de 6% de la sfârşitul anului trecut.

    „Ne concentrăm pe creştere organică”, a declarat Olivier de Perregaux, 58 de ani, director executiv al LGT Private Banking.

    Creşterea rapidă a LGT reflectă un fel de revenire a Liechtensteinului, o mică naţiune alpină de 39.000 de locuitori care, cândva, se număra printre cele mai renumite paradisuri fiscale din lume.

    Firma, veche de aproximativ un secol, şi-a dublat activele administrate şi veniturile din exploatare în ultimul deceniu, revenindu-şi după ce, în urma crizei financiare din 2008, SUA şi alte naţiuni au luat în vizor centrele financiare offshore.

    LGT se numără printre firmele care au recrutat personal de la Credit Suisse după ce creditorul cu sediul la Zurich s-a prăbuşit şi a fost achiziţionat de UBS Group AG, contribuind la creşterea numărului de angajaţi la aproximativ 5.000.

    În august, fostul director executiv al Credit Suisse, Ajay Punjabi, s-a alăturat unităţii de avere din India a LGT, unul dintre cei cel puţin o jumătate de duzină de foşti angajaţi ai băncii elveţiene care s-au alăturat firmei în acest an.

    De asemenea, impulsul LGT îl ajută pe prinţul Hans-Adam să urce în rândurile ultra-bogaţilor, consolidând statutul de cel mai bogat membru al familiei regale din Europa, în vârstă de 78 de ani.

    Prinţul, unicul beneficiar al rezultatelor LGT, este în prezent pe locul 215 în topul celor mai bogate personae din lume , cu o avere de aproximativ 9,2 miliarde de dolari –  urcând 71 de poziţie mai mult decât la începutul acestui an, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

     

     

  • Ţara europeană răvăşită de o CRIZĂ care nu pare să se mai termine

    Piaţa imobiliară din Finlanda nu a atins încă punctul maxim al crizei şi nu se întrevede nicio redresare până la sfârşitul anului viitor, în condiţiile în care economia şubredă şi costurile mai mari ale împrumuturilor apasă asupra pieţei imobiliare, potrivit OP Group.

    Preţurile locuinţelor finlandeze vor scădea în medie cu aproximativ 5% până la 7% în acest an, a declarat economistul Grupului OP, Joona Widgren. Acest lucru presupune că valoarea locuinţelor va scădea „încă puţin” înainte de a atinge un nivel minim, a spus el, adăugând că este mai uşor să găseşti „riscurile unui declin al pieţei decât semnele unei redresări”, scrie Bloomberg.

    Piaţa imobiliară rezidenţială din ţara nordică a rezistat mai bine decât în cazul unora dintre vecinii săi. În Suedia, valoarea locuinţelor a scăzut cu până la 12% – 13% de la un vârf atins la începutul anului 2022, înainte de a se stabiliza în ultimele luni. În cele două naţiuni vecine, prevalenţa ratelor variabile ale dobânzilor au avut un impact semnficativ asupra locuinţelor, deoarece creşterile rapide ale costurilor de împrumut de către băncile centrale s-au transmis, făcând ipotecile mai scumpe.

    Numărul tranzacţiilor a scăzut cu aproximativ 20% din toamna anului trecut, fără a se întrevedea vreun semn de îmbunătăţire imediată, potrivit OP Group. Preţurile locuinţelor finlandeze vor rămâne stagnante în 2024 înainte de a începe să se redreseze în 2025 în ritm de aproximativ 2,5% de creştere, iar  valorile vor creşte în paralel cu o creştere a volumului de vânzări, conform ultimelor analize şi prognoze.

     

  • Adrian Sârbu: De FMI să ne temem atunci când e amabil

    • Estimările FMI arată că ţinta de deficit nu va fi atinsă nici anul acesta, nici anul viitor. În 2023 vom avea 6% gaură în buget şi 5% anul viitor
    • Delegaţia FMI aprobă ideile susţinute de PSD în domeniul fiscal precum impozitarea progresivă sau taxarea marilor proprietăţi.
    • Premierul Ciolacu e susţinut de FMI să nu taie din cheltuielile bugetare în schimbul netaxării multinaţionalelor, după cifra de afaceri, şi a măsurilor fiscale care scad competitivitatea economiei româneşti, spune Adrian Sârbu la Ştiu.

    Hofi: E bine, dar se poate mult mai bine. Este concluzia misiunii FMI în România care a venit pe 2 septembrie şi s-a încheiat astăzi. Timp în care  s-a întâlnit cu echipa lui Boloş de la Finanţe, cu Isărescu şi BNR-ul său şi alte agenţii guvernamentale. Concluzia a fost la limită. Deşi a picat destul de bine pentru ideile susţinute de PSD, ca impozitarea progresivă sau taxarea marilor proprietăţi. Ţinta de deficit nu va fi atinsă nici anul acesta, nici anul viitor, estimează FMI. Vom avea 6% gaură în 2023 şi 5% anul ce urmează. Sfatul nostru e să continuaţi să vă curăţaţi sistemul eliminând scutirile. Trebuie să vă gândiţi la o impozitare progresivă. Trebuie mai întâi să vă asiguraţi că fiecare îşi va plăti taxa sa. Trebuie să se treacă la o reducere graduală a cheltuielilor, avertizează Janchis Martin, şeful misiunii FMI.

    Fini: FMI-ul a venit, apropos de misiunea FMi, este o evaluare anuală şi FMI a venit şi a pus punctul de i.

    Adrian Sârbu: E o vorbă: timeo danaos et dona ferentes. Traduce cu google

    Hofi: Da, cu aplicaţia dicţionarul

    Adrian Sârbu: Mă tem de greci şi când îmi aduc daruri. Se refereau la calul troian. De FMI să ne temem atunci când e amabil. Atenţie. Dl. ăsta a venit să ne aducă un cadou pentru Ciolacu şi anume să-i aprobe mima de tăieri bugetare la care a primit răspunsul dorit.

    Fini: România nu are spaţiu pentru reducerea cheltuielior bugetare.

    Adrian Sârbu: Auzi ce spune un olandez: România nu are spaţiu, nici Schengen. România are spaţiu gârlă să taie buget. Dar acest domn a venit cu două obiective. Că impozitul pe cifra de afaceri la multinaţionale să nu cumva să-l punem.

    Fini: La companiile mari.

    Adrian Sârbu: Noi avem cifre clare din care reiese că 50% din GDP României este dat de multinaţionale. Ăştia angajează mai puţin decât cei 40% români, că 10% mai e statul şi dau profit mult mai mic. Dl. Ciolacu a primit o aprobare de la FMI. Domnule, îţi dăm aprobarea, dar să nu iei bani de la multinaţionale. Şi al doilea lucru mult mai grav: suntem de acord cu toate acţiunile tale care scad competititivitatea economiei româneşti. Păi cum adică? Păi da zice, taie din facilităţile fiscal. Adică eu să nu mai fiu competitiv pe piaţa muncii IT faţă de ăştia din Europa. Foarte interesant, ideea dvs dl. Ciolacu să treceţi la impozit progresiv. Adică ce? Să mai scad şi competitivitatea economiei româneşti care dă 15% impozit pe profit. Dl. Ciolacu este cel mai iubit dintre pământenii români de către FMI. Este marota PSD-ului pe care o auzim continuu: luăm de la bogaţi şi dăm la săraci.

    Fini: Declarativ, că ei sunt cei mai capitalişti când e vorba de banii lor.

    Adrian Sârbu: În România, bogaţii sunt ei şi din nefericire nu avem aşa de mult bogaţi de la care să luăm.

  • (P) Digital pentru începători: cum să îţi creşti vizibilitatea online, dacă nu ai investit anterior în strategii digitale

    Primii ani ai unui business sunt cei mai provocatori şi sensibili dintre toţi cei care vor urma. Este perioada în care îţi defineşti identitatea şi încerci să capeţi credibilitate şi vizibilitate pe piaţă. Fără o prezenţă online în anul 2023, durează mult mai mult timp să ajungi la publicul tău ţintă, deoarece trebuie să apelezi la strategii ce au nevoie de un timp mai mare de implementare şi, implicit, de un buget mai mare.

    Dacă vii cu diferenţiatori pe o piaţă deja saturată de businessuri, şansele ca afacerea ta să prospere sunt mult mai mari, iar o metodă eficientă este WOM marketing, adică word-to-mouth, atunci când oamenii încep să vorbească cu prietenii şi cunoscuţii lor despre serviciile sau produsele tale. Însă, nu este suficient. Pe lângă prezenţa pe reţelele de socializare, ai nevoie de servicii optimizare SEO Romania sau de campanii pay-per-click, pentru a deveni vizibil mult mai uşor, la nivel local. Iată prin ce metode îţi poţi creşte vizibilitatea online şi cu succes:

    Construieşte-ţi un website

    În calitate de consumator, ce părere ai despre afacerile care nu deţin un website propriu? Probabil că nu le vei acorda mult credit şi le vei băga inconştient în categoria amatorilor, nivelul “începători”. Şi, implicit, nu vei avea prea multă încredere să cumperi serviciile sau produsele lor. La fel se întâmplă şi dacă tu eşti acel business care nu deţine un website. De aceea, pentru a-ţi creşte credibilitatea, este indicat să-ţi faci un website atractiv şi user-friendly, compatibil şi cu dispozitivele mobile. Acolo îţi vei trece toate serviciile sau produsele tale, prezentarea companiei, metodele de contact şi tot ce consideri important.

    Fă-ţi un profil de Google Business

    Un profil de Google Business este gratuit şi te ajută să devii mai vizibil în rezultatele de căutare sau pe Google Maps, atunci când un utilizator caută un serviciu anume pe internet. Astfel, crearea unui profil al companiei tale te va ajuta şi atunci când implementezi campanii SEO şi, totodată, va oferi potenţialilor tăi clienţi informaţii utile despre companie ta, chiar şi fără să intre pe site-ul tău, de exemplu: adresa ta, programul de funcţionare, un număr de telefon, fotografii cu locaţia şi recenziile clienţilor tăi.

    Implementează campanii SEO şi pay-per-click

    Cele două tipuri de campanii implementate în paralel îţi aduc rezultate foarte bune în ceea ce priveşte vizibilitatea ta online. Printr-o strategie SEO îţi vei optimiza site-ul şi vei ajunge mai rapid în prima pagină a rezultatelor de căutare Google, în timp ce printr-o implementare Google Analitycs 4 (GA4) vei putea analiza comportamentul utilizatorilor în raport cu platforma ta.

    Încurajează recenziile clienţilor

    Poate că nu ai crede, însă recenziile oferite de către clienţii tăi sunt foarte importante şi au puterea de a atrage alţi potenţiali clienţi, cât timp acestea sunt pozitive. Conform statisticilor, 54,7% dintre utilizatori citesc mai mult de patru recenzii înainte de a cumpăra un produs. Din acest motiv, este esenţial să încurajezi clienţii să îţi ofere o recenzie pe Google Reviews, pe Facebook sau pe website-ul tău. O cale prin care poţi face acest lucru este să le oferi o recompensă, cum ar fi o reducere la următoarea achiziţie.

    Profită de avantajele influencer marketing

    Influencer marketing este o formă de promovare extrem de eficientă, iar statisticile o confirmă: 50% dintre millennials au încredere în recomandările de produse ale influencerilor. Acest lucru nu înseamnă că trebuie să plăteşti sume colosale de la început, pentru ca un macro influencer să-ţi promoveze produsul. Chiar şi prin micro influenceri poţi obţine rezultate bune, iar costurile vor fi mai scăzute. Însă, important este să-i alegi pe cei care rezonează cu produsele sau serviciile tale, deoarece vor avea mai multă credibilitate astfel.

    Promovează-ţi conţinutul pe mai multe platforme

    Dacă ai conturi pe mai multe platforme de social media, atunci trebuie să profiţi de acest avantaj şi să îţi promovezi conţinutul prin toate canalele disponibile. Spre exemplu, dacă organizezi un concurs strict pe Instagram, îl poţi promova pe Facebook, invitând oamenii să participe la el. Astfel, îţi poţi aduce publicul de pe Facebook şi pe Instagram. Iar comunităţile tale vor creşte treptat, fără prea multe eforturi.

    Acestea sunt doar câteva moduri prin care îţi poţi creşte vizibilitatea fără costuri prea mari şi cu rezultate bune. Nu uita de reclamele plătite în social media, de importanţa engagementului şi străduieşte-te permanent să oferi cele mai bune servicii sau produse, pentru a-ţi atinge obiectivele mult mai rapid.

    Sursa foto: Freepik