BusinessMagazin

Tag: refugiati

  • UE avertizează că odată cu apropierea iernii se profilează o “catastrofă” a refugiaţilor

    Peste 770.000 de persoane au sosit anul acesta în UE pe mare, punând în dificultate autorităţile frontaliere şi centrele de primire. Multe dintre ele au străbătut pe jos Balcanii, în căutarea unui refugiu sau unui loc de muncă în ţări ca Germania sau Suedia.

    Cele 28 de state membre UE s-au angajat să furnizeze experţi şi fonduri pentru a ajuta la gestionarea acestei urgenţe şi să împartă refugiaţi între ele.

    Însă resursele promise sunt mobilizate dureros de greu.

    “Uniunea Europeană trebuie să facă totul pentru a evita o catastrofă odată cu apropierea iernii”, a declarat ministrul luxemburghez de Externe Jean Asselborn la finalul ultimeia dintr-o lungă serie de reuniuni la nivel înalt pe tema acestei provocări. “Nu putem lăsa oamenii să moară de frig în Balcani”, a subliniat el.

    Agenţia europeană pentru protecţia frontierelor externe Frontex a solicitat, în cadrul unor eforturi de a gestiona afluxul, 775 de ofiţeri suplimentari, însă statele membre au oferit până în prezent doar jumătate. Slovenia a cerut să fie ajutată cu încă 400 de ofiţeri de poliţie. După aproape trei săptămâni, a primit promisiuni pentru mai puţin de jumătate.

    Un plan vizează o redistribuire a 160.000 de refugiaţi din Grecia şi Italia, însă abia 100 de persoane au fost mutate până în prezent.

    “Trebuie să trecem de la zeci la mii”, a îndemnat comisarul european pentru Migraţie Dmitris Avramopoulos după reuniunea de la Bruxelles.

    Asselborn a anunţat că miniştrii au discutat despre înfiinţarea unor “centre de triere” în Balcani, în care refugiaţii să fie înregistraţi şi să li se ofere informaţii în drumul către nord. Însă ei sunt nevoiţi să accepte să fie amprentaţi, ceea ce unii refuză.

    Ministrul francez de Interne Bernard Cazeneuve a declarat că ţara sa s-a angajat să primească 30.000 de refugiaţi “în săptămânile şi lunile următoare”.

    El i-a îndemnat pe partenerii UE ai Franţei să-şi respecte angajamentele şi să aplice reglementările în vigoare cu privire la repatrierea persoanelor care nu se califică pentru azil.

    “Solidaritatea nu poate funcţiona dacă nu suntem suficient de hotărâţi să implementăm măsurile pe care le-am convenit deja”, a avertizat Cazeneuve.

  • CRIZA IMIGRANŢILOR: Aproximativ 800.000 de refugiaţi au “intrat ilegal” în UE anul acesta

    Leggeri, care avertizează că afluxul migranţilor în Europa probabil încă “nu şi-a atins paroxismul”, îi îndeamnă pe liderii europeni să-i plaseze în retenţie pe solicitanţii de azil ale căror cereri sunt respinse, în vederea unei repatrieri “rapide” în ţara de origine.

    Acest număr depăşeşte ultimele estimări ale Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) şi Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţii (OIM), însă modul în care numără Frontex permite înregistrarea unei persoane de mai multe ori, preciza agenţia la jumătatea lui octombrie.

    “Este necesar ca statele europene să se pregătească pentru ideea că ne aşteaptă o situaţie foarte dificilă în lunile următoare”, a tras Leggeri un semn de alarmă, amintind că Frontex este însărcinată cu “supravegherea” frontierelor şi că nu are puterea să-i respingă pe migranţi.

    În opinia sa, aşa-zisele “hotspots” – centre de primire şi înregistrare prevăzute pe insule greceşti şi în Sicilia – nu permit absorbirea afluxului de solicitanţi de azil, având în vedere că ele nu permit un “sejur prelungit” la faţa locului.

    “Cel care a intrat ilegal şi nu are niciun drept de azil este necesar să fie trimis rapid în ţara sa”, a insistat Leggeru, apreciind că UE are nevoie de “structuri de primire” în care migranţi “să poată fi închişi, la nevoie”.

    Directorul Frontex îndeamnă statele europene să-şi “utilizeze în mod mai consecvent” dreptul, prevăzut în texte europene, de a plasa în detenţie, “până la 18 luni”, un străin aflat într-o situaţie ilegală, în vederea “organizării întoarcerii acestuia”.

    Acest subiect este principalul punct de discordie în cadrul coaliţiei guvernamentale din Germania, cea mai importantă ţară de primire a unor candidaţi la azil.

    Conservatorii vor să se creeze “zone de tranzit” de-a lungul frontierei, care să permită reţinerea migranţilor pe timpul examinării accelerate a dosarului, la fel ca pe aeroporturi.

    Social-democraţii refuză acest lucru, denunţând “tabere de masă” sau “zone de detenţie”, pe a căror utilitate o contestă.

  • Satul cu numai 100 de locuitori care aşteaptă peste 700 de imigranţi – GALERIE FOTO

    750 de imigranţi vor ajunge într-o localitate cu doar 102 locuitori.  Primii 100 de refugiaţi au ajuns în seara asta însatul Sumte, din estul Germaniei. Astfel populaţia acestei localităţi va creşte cu 700% în următoarele zile. Copii, bărbaţi şi copii au coborât din autobuze în timpul nopţii şi au fost întâmpinaţi de grupul de ajutorare Arbeiter-Samariter-Bund (ASB), care au transformat spaţii de birouri în locuri de cazare pentru refugiaţi, informează Daily Mail.

    Satul Sumte are doar 102 locuitori, majoritatea pensionari, iar un consilier, declarat neo-nazist, spune că acest influx de refugiaţi va duce la “distrugerea patrimoniului nostru genetic”.

    Aceştia nu sunt singuri refugiaţi care vor ajunge în Sumte, localităţii fiindu-i repartizaţi 750 de imigranţi, număr ce a scăzut de la 1000, cât era iniţial stabilit. “Am creat spaţiu pentru 509 oameni. Azi au venit doar 100, dar mai aşteptăm mai mulţi oameni zilele următoare”, a declarat un reprezentat ASB.

    Sumte nu este singura localitate din Germania unde au ajuns imigranţi. În alte localităţi, imigranţii au fost primiţi ostil de o parte din localnici. Duminică, în Magdeburg, un grup de 30 de persoane înarmate cu bâte de baseball au agresat mai mulţi imigranţi.

  • Iohannis: L-am sfătuit pe vicepremierul Oprea să-şi dea demisia. Întreaga comunicare în cazul accidentului a fost catastrofală – DECLARAŢIILE PREŞEDINTELUI

    • Despre imigranţi:

    – Au fost multe luări de poziţii, inclusiv din partea mea. Tematica a fost ce se întâmplă cu oamenii, cum le acordăm sprijin având în vedere că la noi vine iarna. S-a discutat şi despre colaborarea între state

    – În acest context vreau să spun foarte clar: România nu este nici ţară de tranzit, nu este nici destinaţie pentru acest flux de refugiaţi

    – România, chiar dacă nu este ţară de tranzit, participă la efortul de rezolvare a crizei imigranţilor

    – Este nevoie de un plan care să fie pus în aplicare

    • Despre cazul poliţistului mort

    – Am avut o intervenţie ieri şi astăzi l-am invitat pe domnul Oprea la o discuţie. L-am sfătuit pe domnul vicepremier Oprea să-şi dea demisia

    (Întrebat de jurnalişti dacă îl crede pe Gabriel Oprea, preşedintele Klaus Iohannis a refuzat să comenteze)

    – I-am solicitat domnului Oprea demisia pentru proasta gestionare a crizei. După părerea mea, întreaga comunicare pe acest accident a fost catastrofală

    – Eu îmi fac treaba. Domnul Ponta este foarte belicos în ultima vreme şi impresia mea este că, prin această atitudine, crede că oamenii uită că este judecat pentru evaziune fiscală şi spălare de bani

    • Despre faptul că Dan Mihalache a dormit în timpul unei reuniuni

    – Este o încercare jalnică de discreditare a staff-ului meu

    • Despre coaliţia de guvernare

    – Nu i-am cerut domnului Oprea să rupă coaliţia de guvernare

    • Despre colaborarea dintre preşedinte şi Guvern

    – Colaborarea va fi de acum complexă

    – Sper să nu mă aflu niciodată în situaţia în care se află domnul vicepremier Oprea

  • CRIZA IMIGRANŢILOR – Juncker anunţă că vrea decizii cu privire la criza refugiaţilor în Balcani la summitul de duminică

    Îngrijorările cresc în contextul în care sute de mii de migranţi sosesc în Europa, mulţi din zone de război din Orientul Mijlociu, care instalează tabere în ţări din Balcani, în condiţii tot mai aspre, în timp ce se apropie iarna.

    Juncker i-a convocat pe liderii din regiune şi pe cancelarul Angela Merkel din Germania – ţara care primeşte mai mulţi refugiaţi decât orice alt stat UE – la discuţii, duminică.

    “Ei vor discuta (despre) răspunsuri operative comune, necesare de urgenţă, la actualele nevoi umanitare şi vor decide măsuri pe termen scurt”, a declarat Juncker pentru grupul german de presă Funke, din care face parte Hamburger Abendblatt.

    “Avem nevoie de mai multă cooperare şi de un acord mai strâns între ţările din regiune, pentru a stăpâni situaţia”, a spus preşedintele CE.

    Situaţia migranţilor s-a deteriorat după ce Ungaria şi-a sigilat frontierele cu Serbia şi Croaţia, lăsând mulţi imigranţi blocaţi în alte state copleşite de aflux.

    Merkel, o adevărată forţă în reuniunea de duminică, urmează să pledeze pentru distribuirea migranţilor în cadrul UE direct din centrele de înregistrare iniţiale, potrivit săptămânalului Der Spiegel.

    – Juncker va prezenta un plan în 16 puncte

    Presa germană scrie, de asemenea, că Juncker urmează să prezinte un plan în 16 puncte în cadrul negocierilor, plan ce include şi un angajament de a nu trimite migranţii dintr-o ţară în alta fără un acord prealabil, potrivit Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ).

    Juncker a lăudat-o în interviu pe Merkel pentru că se concentrează asupra crizei refugiaţilor, pe care ea catalogat-o drept cea mai mare provocare la adresa Europei, mai mare decât criza datoriei Greciei.

    “Apreciez foarte mult faptul că şefa Guvernului german nu a fost abătută de la cursul său de către sondajele de opinie. Pentru că această (criză) nu este despre popularitatea pe termen scurt, ci despre substanţă”, a spus el.

    Germania aşteaptă cel puţin 800.000 de migranţi anul acesta, reprezentând aproape 1% din populaţia ţării. Popularitatea lui Merkel a scăzut de când a deschis frontierele refugiaţilor sirieni, în urmă cu aproape două luni.

    În podcastul ei săptămânal, Merkel a declarat că multe dintre persoanele care sosesc în Germania se vor confrunta cu dificultăţi. “Pentru mulţi dintre cei care vin la noi, lucrurile vor merge foarte bine. Dar va exista o parte care nu dispune de o educaţie bună, iar noi trebuie să ne asigurăm că ei îşi vor găsi repede un loc de muncă, în special tinerii”, a spus ea.

  • Financial Times: UE va propune în 2016 un nou plan de repartizare a 200.000 de refugiaţi, preluaţi din tabere

    Oficialii europeni vor încerca să redacteze noul plan pe baza recomandărilor făcute de Înaltul Comisar ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), care a cerut UE să preia alţi 200.000 de refugiaţi direct din ţările care nu fac parte din blocul comunitar, precum Libanul şi Turcia. Numărul final al refugiaţilor care ar urma să fie repartizaţi în UE nu a fost deocamdată hotărât, potrivit unor oficiali.

    Preluarea unui număr mare de refugiaţi ar putea face parte dintr-un acord cu Turcia, pe care UE speră să o convingă să joace un rol mai important în combaterea fluxului de imigranţi către Europa.

    De altfel, la summitul de săptămâna trecută de la Bruxelles, liderii UE au convenit asupra unui plan care prevede ajutoare în valoare de până la trei miliarde de euro pentru Ankara, pentru a face faţă celor 2,5 milioane de refugiaţi, posibilitatea de a devansa liberalizarea regimului vizelor Schengen pentru cetăţenii turci şi deschiderea unor noi capitole în cadrul negocierilor de aderare a Turciei la UE.

    “Trebuie să preluăm mai mulţi refugiaţi din acele ţări care duc deja cea mai mare responsabilitate şi să le oferim căi sigure de a ajunge în Europa, iar în acelaşi timp să ne îmbunătăţim gestionarea frontierelor şi să oprim traficanţii care exploatează oamenii şi le pun vieţile în pericol”, a declarat Dimitris Avramopoulos, comisarul european pentru migraţie.

    Peste 600.000 de imigranţi au intrat în UE de la începutul anului, potrivit UNHCR. Majoritatea au venit prin Turcia, înainte de a intra în UE prin Grecia.

    Taberele din Liban şi Turcia sunt supraaglomerate, refugiaţii reprezentând în prezent aproape o treime din populaţia Libanului. UNHCR a cerut în mod repetat UE să preia mai mulţi refugiaţi direct din aceste tabere.

     

  • O furtună de foc se îndreaptă spre refugiaţi. După ce i-au primit cu braţele deschise, nemţii vor să îi EXILEZE

    Majoritatea germanilor consideră că sunt prea mulţi refugiaţi în ţară şi că Angela Merkel a greşit când a spus că Berlinul se va descurca. Se estimează că aproximativ 800.000 de refugiaţi vor ajunge în Germania anul acesta, potrivit Business Insider.

  • O furtună de foc se îndreaptă spre refugiaţi. După ce i-au primit cu braţele deschise, nemţii vor să îi EXILEZE

    Majoritatea germanilor consideră că sunt prea mulţi refugiaţi în ţară şi că Angela Merkel a greşit când a spus că Berlinul se va descurca. Se estimează că aproximativ 800.000 de refugiaţi vor ajunge în Germania anul acesta, potrivit Business Insider.

  • O furtună de foc se îndreaptă spre refugiaţi. După ce i-au primit cu braţele deschise, nemţii vor să îi EXILEZE

    Majoritatea germanilor consideră că sunt prea mulţi refugiaţi în ţară şi că Angela Merkel a greşit când a spus că Berlinul se va descurca. Se estimează că aproximativ 800.000 de refugiaţi vor ajunge în Germania anul acesta, potrivit Business Insider.

  • Miniştrii de Externe din cadrul UE caută modalităţi de rezolvare a crizei din Siria

    Conflictul sirian a ucis cel puţin 250.000 de oameni din 2011, potrivit ONU. Peste jumătate din populaţia ţării de 22,4 milioane de persoane a fost strămutată la nivel intern sau peste hotare.

    Anul acesta, agravarea condiţiilor în taberele de refugiaţi a determinat un număr fără precedent de sirieni să caute azil în interiorul UE, ceea ce a atras după sine declanşarea celei mai mari crize a migraţiei de la al Doilea Război Mondial.

    Siria “este în criză de mult timp, însă problema migraţiei a adus această criză acasă pentru toţi cetăţenii noştri într-un mod foarte practic şi semnificativ”, a spus un diplomat UE săptămâna trecută.

    Blocul comunitar susţine eforturile coordonate de ONU privind negocierea unei soluţii politice, precum şi lupta condusă de o coaliţie internaţională împotriva grupării Stat Islamic, care a ocupat teritorii extinse din ţară.

    Diplomaţia internaţională din jurul conflictului din Siria a ajuns într-o nouă fază pe data de 30 septembrie, când autorităţile de la Moscova au lansat o campanie aeriană care a ţintit în aparenţă gruparea SI. Cu toate acestea, guvernele din Vest sunt de părere că Rusia, un aliat al lui al-Assad, ţinteşte oponenţi ai regimului acestuia.

    Tensiunile sunt deja mari între Moscova şi Bruxelles, în ceea ce priveşte conflictul din estul Ucrainei, problemă care nu se află în mod oficial pe agenda discuţiilor de luni.

    O “recalculare” are loc acum în interiorul UE privind Siria, a spus diplomatul, adăugând: “Nu putem elabora abordarea noastră la această criză limitându-ne la…relaţia cu Rusia”.

    În interiorul Europei, există un “consens că al-Assad nu va fi parte din guvernarea viitoare a Siriei”, a spus vineri un oficial UE. Unele state membre, inclusiv Germania, consideră însă că acest regim trebuie inclus în negocierile privind viitorul ţării.

    “Aranjamentele flexibile de tranziţie” i-ar putea permite lui Assad să rămână la putere în timpul “unui stadiu de tranziţie definit în mod clar”, a spus diplomatul UE săptămâna trecută, adăugând că nu crede că există vreun dezacord printre statele membre asupra acestui aspect.