Potrivit sefului diplomatiei italiene, incheierea negocierilor
de aderare in iunie ar permite Croatiei sa semneze “in toamna”
tratatul de aderare.
Croatia a inceput in 2005 negocierile de aderare la UE. In
prezent, 28 din 35 de capitole de negociere sunt inchise. Reforma
justitiei si lupta impotriva coruptiei raman printre principalele
probleme pe care Croatia trebuie sa le depaseasca inainte de
finalizarea negocierilor.
Ei au adoptat, in acest sens, un amendament al presedintelui
Comisiei pentru invatamant, Mihail Hardau, la propunerea
legislativa pentru completarea Legii 168/1999 privind solutionarea
conflictelor de munca.
Combatand aceasta pozitie, senatorul PSD Ecaterina Andronescu,
vicepresedinte al Comisiei pentru invatamant, a sustinut ca nu
trebuie sa li se ia profesorilor dreptul de a protesta si ca
solutia pentru evitarea unor astfel de situatii este de competenta
celor care administreaza sistemul.
“Reforma” in Educatie demareaza cu taierea veniturilor din
facultati. Primul ordin semnat de catre ministrul Daniel Funeriu in
baza noii legi a invatamantului le interzice profesorilor din
universitati sa acopere mai mult de o norma, restrangandu-le
totodata dreptul de a efectua suplimentar cursuri in regim de plata
cu ora. Practic, Ministerul Educatiei stabileste ca prevederea din
lege conform careia cadrele didactice au la dispozitie o norma la
care se poate adauga inca o norma in regim de plata cu ora va intra
in vigoare de saptamana viitoare, fapt ce a luat pe nepregatite
universitatile. Cu atat mai mult cu cat unele dintre acestea vor
trebui sa apeleze la masuri intermediare pentru a respecta noul
cadru legal.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Atentatorul, prins de oamenii aflati acolo si predat FBI, este
Jared Lee Loughner, in varsta de 22 de ani, care a refuzat sa
coopereze cu autoritatile. Gabrielle Giffords a fost dusa la
Centrul Medical Universitar din Tucson, unde a suferit o
interventie chirurgicala pentru indepartarea glontului, care i-a
atins creierul.
Speculatiile despre motivatiile lui Loughner sunt in plin avant:
unii il considera bolnav psihic, tinand cont si de felul cum arata
contul lui de MySpace, cu o poza mare a unei arme si cu mesaje
gen “La revedere, prieteni, sa nu fiti suparati pe mine… rata
alfabetizarii e sub 5%, n-am putut sa discut cu cineva stiutor de
carte…” In ultimele luni, tanarul a publicat pe internet o serie de
clipuri in care filozofa pe diverse teme, de la reintroducerea
aurului ca standard monetar pana la controlul mintii, lasand
impresia ca e cel putin un tip ciudat.
Cei de la Colegiul districtual din Pima au spus ca in ultimele
luni Loughner a fost suspendat si apoi s-a
retras, in octombrie, din cauza unor violari repetate ale
codului de conduita la clasa, care au facut necesara inclusiv
interventia politiei.
Altii cred ca omul era de dreapta, fiindca citea Mein Kampf si Ayn
Rand, si ca motivatia lui era legata de sentimentele
republicanilor; in sprijinul teoriei se invoca un fel de
lista neagra postata pe site-ul lui Sarah Palin, unde Gabrielle
Giffords (intamplator de origine evreiasca) ar fi fost si ea
inclusa intre cei 20 de congresmeni care au votat reforma
sistemului de sanatate propus de Obama si care deci ar trebui
eliminati (prin vot, desigur) din Congres.
Altii cred, dimpotriva, ca un cititor al Manifestului Comunist
al lui Marx si un ascultator de The Doors si Hendrix nu putea fi
decat un radical de stanga, si ca Giffords a fost vizata pentru ca
nu era suficient de radicala pentru el. O femeie
a scris pe Twitter ca a fost colega de scoala cu Loughner si ca
acesta era un consumator de droguri, singuratic, amator de rock, cu
inclinatii politice de stanga si obsedat de profetiile ca in 2012
se va sfarsi lumea. El o cunostea pe Giffords din 2007, cand i-a
pus o intrebare la o intalnire cu alegatorii, apoi a spus ca
raspunsul ei i s-a parut “stupid si neinteligent”.
Deocamdata, autoritatile sunt in cautarea unor eventuali complici
ai lui Loughner, iar diversi reprezentanti ai Partidului Democrat
au inceput sa denunte atmosfera politica “toxica” din Arizona, in
special din Districtul 8, cel reprezentat in Camera de Gabrielle
Giffords, cu conflicte puternice intre republicani si democrati.
Politia Capitoliului i-a avertizat pe toti congresmenii sa-si ia
masuri suplimentare de precautie in privinta securitatii personale,
iar republicanii au decis sa amane discutarea tuturor legilor pe
care le aveau in vedere pentru aceasta saptamana.
Giffords, 40 de ani, aleasa in 2006 si realeasa in 2010, era un
critic al legislatiei dure in domeniul imigratiei, condamnand
faptul ca imigrantii ilegali sunt urmariti si deportati, precum si
un sustinator al reformei asistentei sanitare promovate de Barack
Obama. Prietenii spun ca a primit amenintari cu moartea in cursul
anilor.
FMI a aprobat vineri deblocarea unei transe de 904,8 milioane de
euro, ceea ce ridica la 12,44 miliarde de euro valoarea sumelor
oferite pana acum Romaniei prin creditul stand-by de 13,46 miliarde
de euro care expira in luna mai. Aprobarea s-a facut in conditiile
in care FMI ramane sa evalueze abia cu prilejul misiunii de la
sfarsitul acestei luni cifrele legate de alte criterii de
performanta, respectiv cele privind deficitul bugetului general
consolidat la finele anului, garantiile guvernamentale si tinta de
inflatie.
In plus, FMI a acceptat o noua derogare de la tinta privind
arieratele – a sasea derogare de pana acum. “Progresele in
eliminarea arieratelor au fost mai slabe decat s-a prevazut”,
apreciaza John Lipsky, directorul general adjunct al FMI, care
indeamna autoritatile sa dea prioritate rezolvarii problemei
arieratelor, mentinerii controlului asupra cheltuielilor, in
special in sectorul sanitar si al intreprinderilor de stat, precum
si eforturilor de a imbunatati administrarea fiscala si atragerea
de fonduri europene.
Lipsky lauda, in schimb, “forta” cu care Romania s-a inscris pe
calea consolidarii bugetare si “masurile structurale importante”
luate de Guvern, intre care adoptarea legii pensiilor si a
salarizarii, precum si a unui buget “prudent”. Politica monetara si
in sectorul financiar este apreciata drept “prudenta in mod
adecvat, contribuind la mentinerea stabilitatii financiare in
conditii de criza globala”, noteaza Lipsky, recomandand in
continuare prudenta in evaluarea spatiului de relaxare a politicii
monetare si “vigilenta continua” in supravegherea sectorului
bancar, confruntat cu cresterea creditelor neperformante si cu o
situatie regionala inca neasezata.
Intr-adevar, Guvernul a dat zor pe ultima suta de metri a lui 2010
sa se incadreze in termen cu legea pensiilor si legea salarizarii,
ca si cu adoptarea si publicarea in Monitorul Oficial a legii care
modifica OUG 50, asa incat din promisiunile fata de creditorii
internationali n-a mai ramas de indeplinit de fapt decat adoptarea
noului Cod al Muncii, al carui document ar trebui sa fie batut in
cuie spre sfarsitul lunii, dupa ce se termina consultarile cu
sindicatele. “Initierea reformei pe piata muncii si in domeniul
securitatii sociale va stimula productivitatea si va sustine
reorientarea resurselor bugetare limitate catre categoriile cele
mai vulnerabile”, sugereaza John Lipsky.
La fel de previzibila ca si cele mentionate mai sus e si incheierea
la primavara a unui nou acord de tip preventiv cu FMI dupa
expirarea actualului. Indiferent care va fi suma (s-a vehiculat
cifra de 3,6 miliarde de euro), la datoria externa a Romaniei nu se
acumuleaza decat comisionul aferent, pentru ca banii nu vor mai
merge la BNR, ci vor fi trasi de statul roman numai in caz de criza
valutara regionala. Aceasta previzibilitate e un lucru bun, in
principiu, intrucat stim de la bun inceput ce ne asteapta, dupa cum
si altii stiu la ce trebuie sa se astepte de la noi.
In acelasi timp insa, ideea de angajamente fata de FMI, ca garantie
ca se fac reformele, risca sa produca un fel de sac fara fund cu
promisiuni necerute de institutia financiara, ci propuse de-a
dreptul de Guvern ca sa fie sigur ca va avea pe urma argumente sa
le impuna societatii – asa cum a lasat sa se inteleaga presedintele
Traian Basescu despre continuarea reformei in sistemul de sanatate,
eventual si cu o tinta cantitativa de spitale inchise. Interesant
va fi insa ce se va intampla dupa ce va expira si urmatorul acord
cu Fondul, tinand cont ca din informatiile de pana acum reiese ca
va fi un acord incheiat pe un singur an (actualul a fost incheiat
pe doi ani), cu motivatia explicita ca 2012 este an electoral.
Nu e vorba de incalcarea vreunor principii de politete politica,
ci de instinctul de autoconservare care ar fi trebuit sa-i arate
majoritatii parlamentare calea cea mai scurta pentru punerea in
aplicare a unor masuri anticriza cerute de fi nantatorii externi.
Dar partidele de la guvernare, in special PDL, au preferat sa
abuzeze in acest an de procedura asumarii raspunderii pe diverse
proiecte de legi, ba chiar pe cate doua proiecte deodata,
transformand Parlamentul nu doar in cronicar al ordonantelor de
urgenta, la fel ca precedentele cabinete, ci si in spectator al
discursurilor prin care premierul Emil Boc anunta ca nevoia urgenta
de masuri, amanate totusi de acelasi premier din 2008 incoace,
justifica asumarea raspunderii Guvernului pe legea pensiilor, a
reducerilor de salarii in domeniul bugetar, pe legea salarizarii
unice sau a educatiei, stabilind un record trist si greu de egalat
in viata parlamentara post-1989 din Romania.
A revenit Curtii Constitutionale misiunea de a echilibra (desi
fara voie) balanta raporturilor parlamentare, dupa ce a trimis
legea pensiilor in dezbatere si, foarte posibil, va proceda similar
si cu legea educatiei. Insa controlul hibrid juridico-politic pe
care judecatorii constitutionalisti l-au exercitat asupra legilor
promovate de Guvern a aratat si lacunele Constitutiei si nevoia de
a regandi chiar locul unde trebuie situat un arbitru constitutional
in viitoarea lege fundamentala. Curtea Constitutionala a aratat ca
se poate comporta strict ca o a treia forta de presiune
supra-politica, dupa majoritatea si minoritatea parlamentara,
cenzurand prevederi legislative ce i-ar fi afectat in mod direct pe
membrii sai, cum a fost cazul legii recalcularii pensiilor, de la
care au fost exceptati prin prevederea expressis verbis a Curtii
doar judecatorii!
In conditiile in care austeritatea a inceput practic in Romania
de la 1 iulie, odata cu adoptarea primelor masuri severe de
ajustare bugetara, e de inteles de ce presedintele Traian Basescu a
renuntat la sportul favorit al dialogului direct cu masele si a
devenit mai mult o eminenta tacuta refugiata la Palatul Cotroceni –
sau in indepartata Asie atunci cand, ca la manifestatiile de 1
Decembrie, era asteptata prezenta sa in mijlocul publicului. Partea
buna a acestei schimbari fortate de strategie este ca mesajele
prezidentiale se concentreaza pe chestiuni in majoritate importante
si beneficiaza de o expunere mai mare atunci cand sunt emise, dupa
cum s-a vazut si la jumatatea lui decembrie, in cazul
avertismentelor presedintelui Basescu cu privire la potentiala
ratare a aderarii la Schengen pe considerente judiciare.
Ranile capatate in campania electorala prezidentiala de
principalele formatiuni politice erau inca deschise in prima luna a
anului, un moment propice pentru clarificarea raporturilor de
putere in interiorul lor. Dupa cum era de asteptat, in PSD s-a pus
cel mai acut problema acestei limpeziri, dupa ce Mircea Geoana
incheiase lamentabil campania electorala anterioara si pierduse
cursa prezidentiala in ciuda sprijinului acordat de PNL, PC si mai
multe formatiuni neparlamentare (PRM si PNG fiind demne de
remarcat). Congresul PSD s-a incheiat cu venirea la conducerea
partidului a lui Victor Ponta, un candidat inventat pe ultima suta
de metri si sprijinit de Adrian Nastase, Miron Mitrea si Radu
Mazare, care insa nu a insemnat mai mult decat reglarea conturilor
cu tabara perdanta si nicidecum reformarea mesajului si a liderilor
PSD. Ca e asa avea s-o dovedeasca, la incheierea anului,
suspendarea lui Mircea Geoana din partid, din vointa lui Ponta,
indiferent la pierderile de imagine ale partidului de pe urma unei
astfel de decizii.
Curtea Constitutionala a preluat stafeta vizibilitatii publice,
suspendand – dupa o decizie controversata procedural – activitatea
Agentiei Nationale de Integritate, spre satisfactia larg
impartasita a clasei politice. Reformarea legii de functionare a
ANI a insemnat, dupa cum apoi s-a si vazut, diminuarea pana aproape
de zero a puterii de presiune pe care ANI, prin cercetarea
declaratiilor de avere ale personajelor publice, o avea la
dispozitie. Raportul pe justitie al Comisiei Europene avea sa
critice in termeni neobisnuit de duri sabotarea ANI, dar si faptul
ca “Romania incalca criteriile de aderare”, prevestind ceea ce acum
a devenit impasul procesului de aderare la spatiul Schengen.
Presedintele Traian Basescu si-a asumat prezentarea publica a
masurilor de austeritate bugetara discutate cu finantatorii externi
ai Romaniei, desi, chiar potrivit propriilor lui declaratii,
aceasta “era treaba Guvernului”.
“Multi romani vad Banca Nationala ca pe cea mai solida
institutie a tarii”, sustine publicatia
britanica, insa banca centrala nu poate face prea multe ca sa
relanseze cresterea economica a tarii, estimata sa ajunga la 1,5%
la anul.
Un capitol pozitiv sunt exporturile, care au
crescut cu circa 25% fata de anul trecut, ceea ce este o veste buna
pentru multi producatori cu actionariat strain, insa exporturile
sunt doar o parte relativ redusa a economiei, in timp ce
constructiile, investitiile si consumul sunt inca la pamant. Din
cele 30 de miliarde de euro alocate ca fonduri europene pentru
modernizare, Romania n-a cheltuit pana acum decat 1,5 miliarde,
ceea ce explica, intre altele, de ce nu exista nici macar un drum
rutier bun intre Bucuresti si Constanta.
Pe hartie, programul de reforme initiate de
PDL, partidul presedintelui Traian Basescu – descris de The
Economist drept “fermecator, dar dificil” – arata impresionant,
insa intrebarea e daca ele pot eradica bolile cronice ale tarii:
coruptia, birocratia excesiva si serviciile publice proaste.
“Romania ar putea deveni un back office al Europei”, declara un
bancher strain, “incercand sa-si pastreze optimismul”. Sau un
centru regional pentru companiile care vor sa patrunda in tarile
vecine. Investitorilor “le plac insa certitudinile, nu labilitatea
si opacitatea cu care se iau deciziile in politica romaneasca”.
Revista britanica reia indemnurile
investitorilor catre lupta cu coruptia, dereglementarea pietelor si
reforma sistemului judiciar, pentru a se opri in final din nou la
presedintele Basescu, despre care afirma ca scandalurile, in parte
politizate, au afectat imaginea lui de fost capitan de nava, “desi
cand i se incheie mandatul, in 2014, s-ar putea reintoarce, ca
Putin, in postul de prim-ministru”.
Cu oarecare ironie, The Economist sustine ca
majoritatea fanilor lui Basescu la ora actuala s-ar regasi mai
curand peste hotare, in Republica Moldova, gratie deciziei de a
emite pasapoarte pentru locuitorii de acolo, si in Georgia, tara pe
care a sustinut-o la NATO chiar cand cei mai multi dintre aliatii
ei au renuntat la aceasta.
Ministrul Educatiei, Daniel Funeriu, porneste reforma din
invatamant cu vacantele elevilor. Dorinta lui este ca perioadele de
repaus de care beneficiaza scolarii sa fie mai scurte si sa fie
acordate in functie de regiuni sau judete. Argumentul pentru ideea
pe care Funeriu a enuntat-o la intalnirea cu parlamentarii puterii
este ca o asemenea masura ar aduce economii statului, ar reduce
ambuteiajele in trafic si va impulsiona turismul.
“Daca scurtam vacanta de vara cu trei saptamani si o lungim pe
cea de iarna cu trei saptamani, realizam cateva lucruri. Unu:
scadem costurile, doi: scadem absenteismul si trei: ajutam
turismul. Pentru ca toata lumea se gandeste in vacanta aia de
iarna”, le-a spus ministrul Educatiei deputatilor care sustin arcul
guvernamental, explicandu-le acestora cum se face ca sistemul
romanesc functioneaza dupa calendarul scolar care ii displace atat
de mult: “Avem cea mai lunga vacanta de vara din Europa dintr-un
motiv simplu: pentru ca Spiru Haret, care a introdus sistemul asta,
a dorit sa faca vacanta de vara lunga, sa mearga copiii la
recolta”.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Situatia din structurile MAI este intr-adevar alarmanta: cu
acest prilej au iesit la iveala complicitati vinovate intre lideri
interlopi din provincie si sefi de inspectorate de politie, care ar
fi trebuit sa-i tina sub control, precum si un conflict mocnit
intre Petru Toba, seful Politiei Romane, si superiorul sau direct,
secretarul de stat Dan Fatuloiu. Iar potrivit presedintelui, care a
citat rapoartele serviciilor secrete, cazul “Neamt” nu este decat
unul dintre astfel de exemple.
Merita remarcat insa aplombul cu care presedintele Basescu a
speculat incidentul de la Neamt, transformandu-l intr-o noua teza
din seria “Reforma statului”, promisa inca din campania electorala
din 2004. Aplombul e justificat poate tocmai prin faptul ca in
aceeasi perioada in care subiectul se aprindea pe televiziuni, o
comisie tehnica de la Bruxelles se afla in Romania pentru a evalua
stadiul progreselor pentru aderarea la spatiul Schengen.
Nu este, deci, exclus, ca presedintele sa fragezeasca deja
opinia publica pentru a o pregati pentru evolutii poate nu chiar
stralucite in aceasta privinta; la fel cum trebuie contabilizat si
ca Traian Basescu a acuzat toti ministrii de Interne “de la Rus
incoace” pentru ca ar fi asistat la cresterea influentei
interlopilor in structurile de conducere ale politiei.
Punerea in practica a restructurarii pe care presedintele a cerut-o
pentru anul care urmeaza merita urmarita, mai ales ca nici in
familia Basescu relatiile cu lumea interlopa nu sunt chiar
necunoscute (vezi legatura dintre Mircea Basescu si Sandu Anghel,
zis Bercea Mondialu’) si orice incercare de destructurare a unor
astfel de retele nu se poate face decat cu mari costuri de
imagine.