BusinessMagazin

Tag: record

  • O problemă cât o ţară: Ţara europeană care se prăbuşeşte demografic, ridicând întrebări despre cât de multă presiune mai poate suporta economia

    Naşterile în Italia au scăzut la un nou minim istoric, fiind înregistrate sub 400.000 de naşteri în 2022, a anunţat vineri biroul naţional de statistică ISTAT, citat de Reuters. Din 2014 până acum, Italia a pierdut 1,36 milioane de persoane, echivalentul unui oraş precum Milano.

    Naşterile în Italia au scăzut la un nou minim istoric, fiind înregistrate sub 400.000 de naşteri în 2022, a anunţat vineri biroul naţional de statistică ISTAT, citat de Reuters. Din 2014 până acum, Italia a pierdut 1,36 milioane de persoane, echivalentul unui oraş precum Milano.

    Penuria de bebeluşi din Italia este considerată o urgenţă naţională, iar rezolvarea problemei a fost o promisiune politică proeminentă a Giorgiei Meloni înainte de alegerile de anul trecut, în urma cărora a devenit prima femeie prim-ministru al ţării.

    Anul trecut, Italia a înregistrat mai mult de 12 decese la fiecare şapte naşteri, iar populaţia rezidentă a scăzut cu 179.000 de persoane, ajungând la 58,85 milioane de locuitori, a declarat ISTAT în raportul său demografic anual.

    Scăderea populaţiei a încetinit oarecum în comparaţie cu 2021 şi 2020, doi ani puternic afectaţi de pandemia COVID-19.

    Italia a înregistrat 392.600 de naşteri în 2022, faţă de 400.249 în anul precedent, a precizat ISTAT, a 14-a scădere consecutivă şi cel mai mic număr de la unificarea ţării în 1861.

    „Un factor major este reducerea şi îmbătrânirea populaţiei feminine din grupa de vârstă 15-49 de ani considerată în mod convenţional reproductivă”, a precizat institutul într-o notă.

    Rata de fertilitate a scăzut la 1,24 copii pe femeie, de la 1,25 în 2021, înregistrând o scădere în regiunile centrale şi nordice şi o creştere marginală în sud.

    Tendinţa a fost parţial compensată de imigraţie, imigranţii depăşind emigranţii cu 229.000 de persoane anul trecut, faţă de un aflux net de 160.000 în 2021. Străinii reprezentau 8,6% din populaţia ţării în 2022, pentru un total de 5,05 milioane de persoane.

    Populaţia totală a Italiei a scăzut constant din 2014, cu o pierdere cumulată de atunci de peste 1,36 milioane de persoane, echivalentul locuitorilor din Milano, al doilea oraş ca mărime al ţării.

    ISTAT a prezis în septembrie că Italia ar putea pierde aproape o cincime din locuitorii săi, populaţia urmând să scadă, conform unui scenariu de bază, la 54,2 milioane în 2050 şi la 47,7 milioane în 2070.

    În cel mai recent raport al său, ISTAT a precizat că una din patru persoane din Italia are peste 65 de ani, în timp ce numărul de centenari s-a triplat în ultimii 20 de ani, ajungând la 22.000.

    Speranţa de viaţă la naştere se situa la 82,6 ani în 2022, iar persoanele din regiunile bogate din centru şi nord trăiesc mai mult decât cele din regiunile mai sărace din sud.

    În general, bărbaţii născuţi în Italia se pot aştepta să trăiască până la 80 de ani şi şase luni, iar femeile până la aproape 85 de ani.

  • Când bogaţii ies la cumpărături: Cea mai scumpă plăcuţă de îmatriculare din lume s-a vândut în Dubai pentru 15 milioane de dolari, depăşind recordul stabilit în 2008

    Un licitator bogat a plătit 15 milioane de dolari pentru o plăcuţă de înmatriculare foarte rară în Dubai, depăşin astfel un record stabilit în Emiratele Arabe Unite în urmă cu mai bine de zece ani, scrie Bloomberg.

    Emirates Auction LLC a vândut plăcuţa de înmatriculare cu numărul P 7 sâmbătă, în timpul unei licitaţii caritabile, potrivit companiei. Încasările vor merge către 1 Billion Meals Endowment – proiectul global de ajutor alimentar – demarat de  conducătorului Dubaiului, şeicul Mohammed bin Rashid.

    Emiratele Arabe Unite au făcut un obicei din a scoate la licitaţie, în scopuri caritabile, plăcuţe de înmatriculare rare folosite de cei ultra-bogaţi pentru a-şi etala statutul şi averea.

    Cea mai recentă licitaţie a depăşit recordul stabilit în 2008 de omul de afaceri local Saeed Abdul Ghaffar Khouri, care a plătit 14 milioane de dolari pentru o plăcuţă cu numărul 1 din Abu Dhabi.

    Plăcuţele de înmatriculare de lux au ajuns la preţuri incredibile şi în afara Orientului Mijlociu.

    La începutul acestui an, un cumpărător anonim a cumpărat o plăcuţă cu o singură literă “R” la o licitaţie din Hong Kong pentru 3,2 milioane de dolari.

    Timp de ani de zile, Dubaiul a fost un spaţiu sigur pentru mega-bogaţii care şi-au etalat averea şi au un stil de viaţă ultra luxos.

    În timp ce alte părţi ale lumii îşi fac griji cu privire la o recesiune economică, economia emiratului rămâne puternică – preţurile ridicate ale petrolului aducând beneficii vecinilor şi celor mai importanţi clienţi ai săi.

    Chiar şi expaţii cu salarii modeste se răsfaţă cu maşini pe care şi le pot permite de curând datorită ratelor de impozitare a vânzărilor mai mici decât acasă. Dar recenta explozie din epoca Covid a dus la creşterea chiriilor şi a pus presiune pe cei din clasa de mijloc.

    Omul de afaceri Balvinder Singh Sahni, cunoscut sub numele de Abu Sabah, a cumpărat plăcuţa D 5 în 2016 pentru 9 de milioane de dolari.

    „Dubai este un oraş de aur. Este un oraş al oamenilor mari, al oamenilor siguri. Aşa că toată lumea vrea să îşi arate statutul”, a declarat acesta.

    Sahni a povestit că, atunci când a vizitat pentru prima dată hotelul de lux Burj Al Arab în 2006, i s-a refuzat intrarea pentru că plăcuţa de înmatriculare a maşinii sale avea prea multe numere. I s-a spus că are nevoie fie de un număr de înmatriculare cu două cifre – fie de o rezervare.

    „Când am avut şansa şi mi-au spus că toţi aceşti bani se duc în scopuri caritabile, am mers până la capăt”, a mai declarat Sahni.

    Plăcuţa vândută în week-end poate fi transferată pe orice maşină înregistrată în emirat, fie ea bolid de lux sau nu.

  • O problemă cât o ţară: Italia se prăbuşeşte demografic, ridicând întrebări despre cât de multă presiune mai poate suporta economia. Din 2014 şi până în prezent au pierdut un oraş precum Milano

    Naşterile în Italia au scăzut la un nou minim istoric, fiind înregistrate sub 400.000 de naşteri în 2022, a anunţat vineri biroul naţional de statistică ISTAT, citat de Reuters. Din 2014 până acum, Italia a pierdut 1,36 milioane de persoane, echivalentul unui oraş precum Milano.

    Naşterile în Italia au scăzut la un nou minim istoric, fiind înregistrate sub 400.000 de naşteri în 2022, a anunţat vineri biroul naţional de statistică ISTAT, citat de Reuters. Din 2014 până acum, Italia a pierdut 1,36 milioane de persoane, echivalentul unui oraş precum Milano.

    Penuria de bebeluşi din Italia este considerată o urgenţă naţională, iar rezolvarea problemei a fost o promisiune politică proeminentă a Giorgiei Meloni înainte de alegerile de anul trecut, în urma cărora a devenit prima femeie prim-ministru al ţării.

    Anul trecut, Italia a înregistrat mai mult de 12 decese la fiecare şapte naşteri, iar populaţia rezidentă a scăzut cu 179.000 de persoane, ajungând la 58,85 milioane de locuitori, a declarat ISTAT în raportul său demografic anual.

    Scăderea populaţiei a încetinit oarecum în comparaţie cu 2021 şi 2020, doi ani puternic afectaţi de pandemia COVID-19.

    Italia a înregistrat 392.600 de naşteri în 2022, faţă de 400.249 în anul precedent, a precizat ISTAT, a 14-a scădere consecutivă şi cel mai mic număr de la unificarea ţării în 1861.

    „Un factor major este reducerea şi îmbătrânirea populaţiei feminine din grupa de vârstă 15-49 de ani considerată în mod convenţional reproductivă”, a precizat institutul într-o notă.

    Rata de fertilitate a scăzut la 1,24 copii pe femeie, de la 1,25 în 2021, înregistrând o scădere în regiunile centrale şi nordice şi o creştere marginală în sud.

    Tendinţa a fost parţial compensată de imigraţie, imigranţii depăşind emigranţii cu 229.000 de persoane anul trecut, faţă de un aflux net de 160.000 în 2021. Străinii reprezentau 8,6% din populaţia ţării în 2022, pentru un total de 5,05 milioane de persoane.

    Populaţia totală a Italiei a scăzut constant din 2014, cu o pierdere cumulată de atunci de peste 1,36 milioane de persoane, echivalentul locuitorilor din Milano, al doilea oraş ca mărime al ţării.

    ISTAT a prezis în septembrie că Italia ar putea pierde aproape o cincime din locuitorii săi, populaţia urmând să scadă, conform unui scenariu de bază, la 54,2 milioane în 2050 şi la 47,7 milioane în 2070.

    În cel mai recent raport al său, ISTAT a precizat că una din patru persoane din Italia are peste 65 de ani, în timp ce numărul de centenari s-a triplat în ultimii 20 de ani, ajungând la 22.000.

    Speranţa de viaţă la naştere se situa la 82,6 ani în 2022, iar persoanele din regiunile bogate din centru şi nord trăiesc mai mult decât cele din regiunile mai sărace din sud.

    În general, bărbaţii născuţi în Italia se pot aştepta să trăiască până la 80 de ani şi şase luni, iar femeile până la aproape 85 de ani.

  • Piaţa imobiliară de lux din Dubai doboară toate recordurile. Suma fabuloasă plătită de un cumpărător pentru un apartament de lux dintr-un proiect imobiliar care nici nu a luat startul

    Pentru bogaţii în căutare locuri de a-şi parca averea, un nou segment al pieţei imobiliare din Dubai este acum la mare căutare, apartamente şi case de brand, precum Four Seasons, Bulgari, Cavalli, transmite Bloomberg.

    Vânzările acestor proprietăţi sunt în plină expansiune în Dubai. Săptămâna aceasta, un cumpărător a fost de acord să plătească 203,1 milioane de dirhami (55,3 milioane de dolari) pentru un apartament cu cinci dormitoare, marca Baccarat, într-un proiect care nici măcar nu a început încă. La 14.000 de dirhami pe metru pătrat, acesta este cel mai mare preţ pe metru pătrat plătit pentru un apartament înainte de construcţie, potrivit Luxhabitat Sotheby’s International Realty.

    Valoarea apartamentelor de brand vândute în Dubai în 2022 a ajuns la un record de 25,3 miliarde de dirhami, reprezentând aproape o cincime din valoarea tuturor achiziţiilor de apartamente din oraş, potrivit Knight Frank.

     

  • Petrom convoacă acţionarii pentru a da dividende cu un randament de 7,8% din profitul record al anului 2022

    OMV Petrom – cea mai mare companie listată la Bursa de Valori Bucureşti – vrea să distribuie un dividend brut de 0,0375 lei pe acţiune, adică o sumă de aproximativ 2,3 miliarde de lei din profitul net record de 10,3 miliarde de lei înregistrat în 2022, potrivit propunerii publicate joi la BVB prin convocatorul AGA. La preţurile curente de tranzacţionare de 0,485 lei pe acţiune, propunerea de dividende a Petrom înseamnă un randament de 7,8%, arată calculele realizate de ZF.

    “Propunerea Directoratului privind distribuirea de dividende pentru anul financiar 2022, aceeaşi cu cea anunţată în 2 februarie 2023, respectiv un dividend in valoare brută de 0,0375 lei/acţiune, a fost aprobată de către Consiliul de Supraveghere în 16 martie 2023 şi va fi supusă aprobării Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor convocată în data de 26/27 aprilie 2023. Acest dividend se transpune într-o creştere anuală de 10%, la limita superioară a intervalului de 5-10% declarat în îndrumarea privind dividendele. Data de Înregistrare propusă pentru identificarea acţionarilor care vor beneficia de dividende este 15 mai 2023, “Ex-Date” propusă este 12 mai 2023, în timp ce Data Plăţii propusă este 7 iunie 2023”.

    Directoratul OMV Petrom S.A. îşi menţine intenţia de a propune distribuirea unui dividend special în 2023, valoarea exactă a acestuia urmând a fi anunţată la jumătatea anului 2023. Distribuirea potenţială de dividende speciale va fi subiectul unei Adunări Generale Ordinare a Acţionarilor viitoare, potrivit companiei.

    Pe fondul scumpirilor din economie, în special la pompele de alimentare, OMV Petrom – cea mai mare companie listată la Bursa de la Bucureşti, a avut în 2022 rezultate financiare record. Astfel compania a înregistrat un profit net de 10,3 miliarde de lei, în creştere cu 260% faţă de rezultatul din 2021 de circa 2,9 mld. lei, şi afaceri de 61 miliarde de lei, în creştere cu 136%.

    Compania are 30,2 mld. lei capitalizare după o apreciere de 15% a preţului acţiunilor în 2023.

     ​

  • Frames: Piaţa de asigurări din România ar putea bifa un nivel record de peste 16 mld. lei în 2023

    Piaţa de asigurări din România ar putea atinge în acest an un record istoric, de peste 16 miliarde de lei, susţinută de creşterea valorii poliţelor, dar şi a interesului tot mai mare al românilor pentru asigurări, în contextul cutremurelor înregistrate în ultima perioadă, spun analiştii companiei de consultanţă Frames.

    Potrivit acestora, asigurările în caz de incendiu şi calamităţi naturale -cutremur, inundaţii, au trecut în prim-plan, alături de cele din segementul auto. Totodată, un interes în creştere se manifestă şi pe zona asigurărilor de viaţă şi sănătate.

    Estimările companiei de consultanţă arată că numărul poliţelor de asigurare a locuinţelor ar putea depăşi 600 de milioane de lei în acest an, o valoare aproape dublă faţă de 2017. Astfel, numărul contractelor de asigurare de locuinţă ar putea să atingă borna de 2 milioane, faţă de 1,48 milioane în 2021.

    “Cutremurul din Turcia, seismele din Oltenia din ultimele zile, au generat o vie emoţie în rândul românilor (…)  În ultimele săptămâni, potrivit datelor UNSAR, a fost înregistrată o creştere cu 170% a numărului de oferte emise pentru asigurările de locuinţe faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut”, notează analiza Frames.

    La începutul anului 2023, circa 7,8 milioane de locuinţe din cele 9,6 milioane nu erau protejate de o asigurare.

    În ceea ce priveşte asigurările auto, cele mai recente date anunţate de ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară), indicau o creştere de 49%  a volumului primelor subscrise în primele nouă luni din 2022, la 5,47 milioane lei.

    Potrivit analiştilor Frames, pe fondul scumpirii poliţelor, nu este exclus ca piaţa asigurărilor RCA să treacă de 9 miliarde de lei până la sfârşitul anului.

    În 2021, piaţa asigurărilor auto a raportat un nivel de 6,1 miliarde de lei, iar perspectivele lui 2022, văzute din prisma rezultatelor la 9 luni, indică o depăşire a nivelului de 7,5 miliarde lei.
     
    Dacă piaţa asigurărilor auto reprezintă, în prezent, mai mult de jumătate din piaţa asigurărilor din România, perspectivele următorilor ani indică o schimbare a balanţei înspre asigurările de bunuri, cele de viaţă şi sănătate, spun analiştii de la Frames.

    În 2021, valoarea pieţei asigurărilor de viaţă a fost de 2,6 miliarde lei, în creştere cu circa 18% comparativ cu anul anterior, iar cea a asigurărilor de sănătate de 497 milioane lei, în creştere cu 10% faţă de anul 2020.

    Cele mai noi date de la ASF indică o creştere de peste 7% a poliţelor de asigurări de viaţă şi de 33% a asigurărilor de sănătate în primele 9 luni din 2022, iar perspectivele lui 2023 indică un record şi pe acest segment.

    “Probleme din spitalele publice, pandemia, valul de îmbolnăviri de gripă şi viroze din iarnă, creşterea temerilor legate de efectele unui eventual cutremur sunt doar câţiva dintre principalii vectori care animă acest segment de asigurări. Un alt push semnificativ este dat de interesul tot mai mare al companiilor de a include în pachetele de beneficii pentru angajaţi asigurări de sănătate şi de viaţă. Nu este exclus ca segmentul asigurărilor de viaţă şi sănătate să atingă borna de 4 miliarde de lei în 2023”, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.

    Potrivit datelor ASF, la finele primelor 9 luni din 2022, volumul primelor brute subscrise pentru segmentul asigurărilor de viaţă a depăşit nivelul de 2 miliarde lei, fiind susţinut de creşterea cu circa 7% a subscrierilor pentru clasa C1 (Asigurări de viaţă, anuităţi şi asigurări de viaţă suplimentare).

    Asigurările de sănătate au continuat să înregistreze o dinamică pozitivă în primele 9 luni ale anului 2022, cu un volum al subscrierilor de peste 509 milioane lei, în creştere cu aproximativ 33% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021 (384 milioane lei), deţinând o pondere de 4,22% în totalul primelor brute subscrise de societăţile autorizate şi reglementate de ASF.

     

  • Uriaşul cu picioare de lut se prăbuşeşte încet: Războiul a adus Rusiei un deficit bugetar record de 24 mld. dolari. Economiştii se întreabă cât va mai putea pompa Putin bani în conflict pe măsură ce problemele economice se adâncesc şi sancţiunile continuă să curgă

    Economiştii sunt de părere că lunile următoare sunt cruciale pentru a afla cât de rezistentă este economia Rusiei în faţa unui nou val de sancţiuni şi cât va mai putea Putin să arunce bani în războiul contra Ucrainei. Deficitul bugetar al ţării a ajuns la 24 mld. dolari, un nivel record, în timp ce veniturile au scăzut cu peste o treime, scrie CNBC.

    Producţia industrială şi retailul au înregistrat în decembrie cele mai grave contracţii de la începutul pandemiei COVID-19.  Vânzările cu amănuntul au scăzut cu 10,5% de la an la an, în timp ce producţia industrială s-a contractat cu 4,3%, faţă de o contracţie de 1,8% în noiembrie.

    Potrivit Băncii Mondiale, Fondului Monetar Internaţional şi OCDE, PIB-ul Rusiei a scăzut cu cel puţin 2,2% în cel mai optimist scenariu în 2022 şi cu până la 3,9% în cel mai rău caz. De asemenea o contractare a economiei este aşteptată şi în 2023.

    Cu toate acestea, atât ministerul rus de finanţe, cât şi banca centrală susţin că toate aceste rezultate nu se pliază pe datele şi prognozele lor.

    Scăderea mare a veniturilor fiscale s-a datorat în mare parte schimbărilor în regimul fiscal care au intrat în vigoare la începutul lunii ianuarie, a susţinut Ministerul de Finanţe. Anterior, companiile plăteau impozitele de două ori pe lună, dar acum fac o singură plată consolidată pe data de 28 a fiecărei luni.

    Ţările care au aplicat sancţiuni au extins interdicţiile pentru a interzice navelor să transporte produse petroliere de origine rusă începând cu 5 februarie, iar Agenţia Internaţională pentru Energie se aşteaptă ca exporturile ruseşti să scadă, deoarece Rusia are probleme să găsească parteneri comerciali alternativi.

    Preţul de export al ţiţeiului rusesc este considerat un factor determinant pentru rapiditatea cu care vor fi cheltuite resursele financiare pentru război ale lui Putin.

    Mai multe rapoarte de anul trecut au sugerat că Moscova ar putea investi într-o rezervă de yuani şi alte valute “prietenoase” dacă veniturile din petrol şi gaze vor permite acest lucru. Cu toate acestea, având în vedere situaţia fiscală actuală, s-ar putea să nu-şi poată reface rezervele valutare pentru o perioadă de timp, potrivit lui Agathe Demarais, director de previziuni globale la Economist Intelligence Unit.

    “Statisticile sunt secrete de stat în aceste zile în Rusia, în special în ceea ce priveşte mişcările fondurilor suverane de investiţii – este foarte greu de ştiut când se va întâmpla acest lucru, dar tot ceea ce vedem din poziţia fiscală este că lucrurile nu merg foarte bine şi, prin urmare, este clar că Rusia trebuie să cheltuiască semnificativ din rezervele sale”, a declarat aceasta pentru CNBC.

    Sancţiunile şi măsurile care au urmat invaziei Ucrainei au avut ca scop scoaterea Rusiei din sistemul financiar global şi îngheţarea activelor deţinute în monede occidentale, interzicând în acelaşi timp investiţiile în această ţară. De la lansarea acestora economia rusă a început să se contracte şi să se confrunte cu probleme pe care nu şi le va putea rezolva nici măcar după încheierea războiului.

     

  • OMV Petrom scrie istorie cu primul profit net de peste 10 mld. lei înregistrat vreodată în România. Compania spune că nu va plăti încă o taxă pe profitul record după ce a virat deja la stat 16,5 mld. lei. Primul gaz nou din Marea Neagră, în 2027

    ♦ OMV Petrom, cea mai mare companie din România, a terminat anul trecut cu un business consolidat de 61,3 mld. lei (circa 12,5 miliarde de euro), de circa 2,4 ori mare faţă de 2021, şi un un profit net de 10,3 miliarde de lei (peste 2 miliarde de euro), unic în istoria României ♦ Cu o producţie de petrol şi gaze în scădere, motorul principal care a alimentat aceste rezultate au fost scumpirile ♦ Statul român a încasat direct din toate taxele plătite de OMV Petrom 16,5 mld. lei (3,4 mld. euro), după ce anul trecut a introdus 20 de schimbări în ceea ce priveşte taxarea companiilor din domeniul energetic ♦ O taxă însă, introdusă chiar la finalul anului trecut, cu o valoare de circa un miliard de euro, nu va fi plătită, a anunţat ieri compania.

    „Anul 2022 a fost unul fără precedent pentru industria energetică, cu dificultăţi în ceea priveşte aprovizionarea cu produse energetice, preţuri internaţionale record şi volatilitate fiscală. Rezultatele noastre reflectă acest mediu de piaţă şi performanţa operaţională: diversificarea surselor de energie, continuitatea aprovizionării, producţie record de electricitate“, a spus Christina Verchere, CEO-ul OMV Petrom, în conferinţa de presă online prin care au fost anunţate rezultatele record ale companiei de anul trecut.

    În 2022, producţia de petrol şi gaze a grupului a scăzut cu 8%, dar producţia de energie de la Brazi a fost la un nivel record, de 5 TWh, echivalentul a 11% din producţia de energie a României. Pentru anul acesta, compania se aşteaptă în continuare la scăderea producţiei de petrol şi gaze onshore, concomitent cu o producţie de energie în scădere la Brazi în contextul unei opriri planificate de o durată mai mare, în perioada martie-mai.

    „Valoarea investiţiilor este estimată să crească la circa 6 mld lei, cu aproximativ 70%, cu investiţii mai mari dedicate în principal proiectului Neptun Deep, accelerării proiectelor cu emisii de carbon reduse şi zero, precum şi reviziei planificate a rafinăriei Petrobrazi“, se arată în prezentarea companiei.

    În ceea ce priveşte proiectul de explorare Neptun Deep din Marea Neagră, acolo unde OMV Petrom şi Romgaz au participaţii egale de 50%, dar OMV Petrom este operatorul întregului proiect, este aşteptată o decizie finală de investiţii în vara acestui an.

    „Gazul din Marea Neagră este pentru piaţa locală, dar estimăm că va exista un excedent al cantităţilor extrase faţă de cererea internă, astfel că există posibilitatea exportului şi de asemenea este şi infrastructura. Nu comentăm acum dacă există un contract pentru gazul care ar urma să fie extras“, a spus Verchere.

    Unul dintre marile semne de semne de întrebare legate de rezultatele de anul trecut era dacă OMV Petrom urma să platească o taxă specială, de circa 1 mld. euro, pe profitul excepţional.

    La finalul anului trecut, pe 29 dece­m­brie, Guvernul României a emis OUG 186/2022 privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1.854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie. Prin OUG 186 se stabileşte că în cazul în care profiturile impozabile/contabile din 2022, respectiv din 2023 obţinute din companiile prevăzute în regulament depăşesc cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile faţă de media profiturilor impozabile/contabile ale perioadei 2018-2022, acestea se impozitează cu o cotă de 60%. În OUG sunt precizate foarte clar activităţile vizate de noua taxă: CAEN: 0610 – „Extracţia ţiţe­iului“, 0620 – „Extracţia gazelor na­turale“, 0510 – „Extracţia huilei“, 1910 – „Fabricarea produselor de cocserie“ şi 1920 – „Fabricarea produselor obţinute prin rafinarea petrolului.“

    Pentru a plăti această taxă însă, companiile trebuie să aibă 75% din business generat de activităţile menţionate mai sus, respectiv din domeniile extracţiei, mineritului, rafinării ţiţeiului sau fabricării produselor de cocserie.

    OMV Petrom spune încă să aceste activităţi nu au generat 75% din business-ul de anul trecut, astfel că pe legislaţia actuală, nu are de ce să plătească noul impozit. În cifra de afaceri a OMV Petrom intră şi partea de producţie de energie, la un nivel record anul trecut, dar şi tranzacţiile cu gaze, care au crescut semnificativ în a doua parte a anului. Astfel, din afacerile de 61 de miliarde de lei, circa 30 de miliarde de lei au fost generate numai pe segmentul de gaze şi energie, de 4,5 ori mai mult faţă de din 2021. Practic, 50% din business este generat doar de acest domeniu, de unde rezultă că acel procent de 75% pentru activităţile de extracţie şi rafinare nu mai poate fi atins, deci OMV Petrom nu mai are, în interpretarea proprie, de ce să mai plătească încă o taxă pe profitul de anul trecut.

    Mai mult, în ultimul trimestru al anului, OMV Petrom a constituit un element special de 1,8 miliarde de lei pe segmentul de explorare şi producţie. Alina Popa, CFO-ul OMV Petrom a explicat că necesitatea constituirii acestui provision decurge din estimarea de scădere a producţiei pentru anul viitor.

     

    Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, cel mai puternic executiv din România, participă pe 21 februarie la ZF Power Summit. Cea de-a 12-a ediţie a ZF Power Summit va avea loc în perioada 21-23 februarie, în Bucureşti.

     

     


     

     

  • Bernard Arnault, cel mai bogat om din lume, îşi continuă marşul triumfal: Gigantul din industria modei de lux LVMH a înregistrat în 2022 venituri record de 79 de miliarde de dolari, în creştere cu 23% faţă de anul precedent

    LVMH Moët Hennessy Louis Vuitton, primul grup mondial de bunuri de lux, a înregistrat venituri de 79,2 miliarde de euro în 2022 şi un profit din operaţiuni recurente de 21,1 miliarde de euro, ambele în creştere cu 23%, potrivit site-ului oficial al companiei.

    Toate grupurile de afaceri au înregistrat o creştere organică semnificativă a veniturilor pe parcursul anului. Fashion & Leather Goods a atins niveluri record, cu o creştere organică a veniturilor de 20%. Profitul din operaţiuni recurente s-a ridicat la 21,1 miliarde de euro pentru anul 2022, în creştere cu 23%. Marja operaţională a rămas la acelaşi nivel ca în 2021. Cota Grupului din profitul net a fost de 14,1 miliarde de euro, în creştere cu 17% faţă de 2021. Fluxul de numerar liber operaţional a depăşit 10 miliarde de euro.

    Afacerile din Europa, Statele Unite şi Japonia au crescut puternic, beneficiind de cererea puternică din partea clienţilor locali şi de redresarea călătoriilor internaţionale. Asia a fost stabilă pe parcursul anului, datorită evoluţiei situaţiei sanitare din China.

    Bernard Arnault, preşedinte şi director general al LVMH, a declarat: „În acest an, LVMH a înregistrat o creştere de peste 1,5%. Performanţa noastră în 2022 ilustrează atractivitatea excepţională a companiei şi capacitatea ei de a stimula dorinţa clienţilor în timpul unui an afectat de provocări economice şi geopolitice. Grupul a înregistrat din nou o creştere semnificativă a veniturilor şi a profiturilor”. 

    Oficialii companiei au declarat: „Strategia noastră de creştere, bazată pe complementaritatea activităţilor noastre, precum şi pe diversitatea lor geografică, încurajează inovaţia şi calitatea creaţiilor noastre.

    Acest lucru a fost pus în evidenţă în timpul succesului LVMH Journées Particulières, când ne-am deschis porţile în cincisprezece ţări în 2022, cunoscând un număr record de vizitatori care au dorit să facă cunoştinţă cu produsele noastre. Intrăm în 2023 cu încredere, dar rămânem vigilenţi din cauza incertitudinilor actuale”.

  • Inflaţia din Australia continuă să crească, depăşind noi recorduri istorice: A atins 7,8% în T3 2022, maximul ultimilor 32 de ani

    Inflaţia din Australia a atins un nou maxim al ultimilor 32 de ani de 7,8% în ultimul trimestru al anului 2022, crescând la cel mai abrupt ritm din martie 1990, scrie CNBC.

    Creşterea inflaţiei a fost susţinută de preţuri mai mari la alimente, combustibili şi construcţii pentru rezidenţialele noi, potrivit Biroului Australian de Statistică.

    Preţurile au crescut cel mai mult pentru costurile legate de călătoriile interne şi internaţionale, care au crescut cu 13,3%, respectiv 7,6%.

    Economiştii chestionaţi de Reuters estimaseră că indicele preţurilor de consum al trimestrului va creşte cu 7,5%, mai puţin decât estimarea Băncii centrale a Australiei de 8%. Preţurile mărfurilor au crescut cu 9,5%, o imprimare mai puţin dramatică decât cea de 9,6% din trimestrul precedent.

    Acţiunile băncilor listate în Australia au avut câştigurile anterioare taiate imediat după publicarea raportului, inclusiv Commonwealth Bank of Australia, Westpac Banking Group şi National Australia Bank, pe fondul temerilor că banca centrală nu va întrerupe creşterea ratelor dobânzilor.