BusinessMagazin

Tag: recesiune

  • Nemţii se răsfaţă în Spania şi Grecia, dar cheltuie mai puţin acasă din cauza inflaţiei, netezind calea Germaniei către recesiune

    Creşterea puternică a secto­ru­lui de turism a impulsionat economia zonei euro peste aşteptări în trimestrul al doilea, beneficiare fiind Spania, Italia şi Franţa, în timp ce Germania nu a reuşit să crească, iar analiştii avertizează cu privire la o deteriorare a perspectivelor, notează Financial Times.

    În Germania, PIB-ul a rămas la acelaşi nivel ca în primul trimestru. Având în vedere dependenţa ger­mană de energia rusească, temerile sunt în creştere că reducerile sau stoparea completă a livrărilor de gaze via Nord Stream 1 către această ţară ar putea genera o recesiune la nivelul întregii regiuni.

    Costul mai ridicat al importurilor de petrol şi gaze au rezultat într-o de­teriorare masivă a balanţei comercia­le a Germaniei, care a sufocat creşte­rea, a anunţat agenţia federală de statistică Destatis, adăugând că ac­tivitatea economică a fost impulsio­nată de cheltuielile gospodăriilor şi cele guvernamentale.

    Cheltuielile gospodăriilor dau însă semne de slăbiciune. Vânzările de retail din Germania au suferit cel mai dramatic declin anual din decenii în iunie, în condiţiile în care inflaţia în creştere accelerată a erodat puterea de cumpărare a consumatorilor, relatează Reuters.

    Ajustate la inflaţie şi efecte sezoniere, vânzările s-au contractat cu 8,8% faţă de iunie 2021, în timp ce în termeni lunari au fost cu 1,6% mai reduse. Declinul anual a fost cel mai puternic din 1994.

    Ambele cifre s-au situat cu mult sub aşteptările analiştilor şi reflectă impactul crizei energetice asupra celei mai mari economii europene. Prin prisma acestora, cresc şansele ca economia germană să se fi contractat în trimestrul al doilea în contextul războiului din Ucraina.

    Datele preliminare anunţate săptămâna trecută au sugerat doar o stagnare, însă rezultatul final va depinde de o serie de rapoarte ce urmează a fi publicate în această sptămână.

    Claus Vistesen, analist la Pantheon Macroeconomics, arată că cifrele foarte modeste sugerează că vânzările au scăzut cu aproape 4% în T2, după un declin de 0,6% în T1. Datele Destatis arată că consumatorii îşi reduc cheltuielile pentru a acoperi costurile în creştere legate de alimente şi energie.

    În acelaşi timp, sectorul manufacturier german continuă să se confrunte cu penurii de materii prime, relevă un sondaj ifo.

    Aprovizionarea cu materii prime şi produse intermediare rămâne o problemă majoră pentru sectorul manufacturier german, potrivit acestuia. În Iulie, 73,3% dintre companiile chestionate au raportat probleme. În iunie, procentul era de 74,1%.

    De fapt, la nivelul întregii zone euro producătorii sunt din ce în ce mai îngrijoraţi cu privire la perspectivele economice, scrie Bloomberg. Încrederea acestora a coborât la un minim pe 17 luni în iulie, iar temerile privind penurii de energie şi perturbări continue ale lanţurilor de aprovizionare apasă puternic asupra sectorului.

    Activitatea sectorului manufacturier al zonei euro s-a contractat luna trecută, fabricile fiind nevoite să acumuleze bunuri nevândute din cauza cererii slabe, sporind temerile că blocul ar putea intra în recesiune, potrivit Reuters.

     

  • În timp ce toată Europa tremură la gândul că recesiunea e aproape, a doua economie a Europei dă calculele analiştilor peste cap: PIB-ul Franţei a bifat o creştere peste aşteptări în cel de al doilea trimestru

    Economia franceză a bifat o creştere surprinzătoare în cel de al doliea trimestru, după un început de an dificil. PIB-ul Franţei a crescut cu 0,5% în cel de al doilea trimestru, peste prognozele analiştilor care indicau o creştere de 0,2%, scrie Bloomberg.

    Pentru analişti comerţul a reprezentat cea mai mare surprinză, aflându-se în scădere pentru al doilea timrestru consectuiv. In acelaşi timp inflaţia a ajuns să atingă niveluri record, ajungând până la pragul de 6,8% de la 6,5%, unde se situa în iunie.

    În ciuda măsurilor luate de Guvern – printre care se numără plafornarea preţurilor la energie – care a menţinut inflaţia la un nivel mai scăzut comparativ cu restul europei, preţurile au continuat să crească în cel mai accelerat ritm din ultimii 40 de ani. Măsura privind plafonarea preţurilor va expira la finalul lui 2022.

    Rezultatele Franţei sunt primele venite din rândul celor 19 state care formează zona euro. Analiştii se aşteaptă ca PIB-ul zonei euro să crească cu 0,2% în acest trimestru.

    Fondul Monetar Internaţional a declarat recent că Germania ar putea înregistra cele mai proaste rezultate în raport cu toate ţările G7, din cauza sectorului său industrial care este depedent de gazele ruseşti.

     

  • Coşmarul recesiunii este mai aproape decât pare. Goldman Sachs, una dintre cele mai mari bănci americane, vede recesiunea lovind Europa de la jumătatea anului. Germania şi Italia sunt primele care vor cădea

    Goldman Sachs, una dintre cele mai puternice bănci americane, crede că economia Europei se va contracta începând cu jumătatea acestui an, preconizând o contracţie de 0,1% în primul trimestru şi 0,2% în al patrulea trimestru, scrie Bloomberg.

    Potrivit băncii, despre creştere economică se va putea vorbi doar din 2023.

    Recesiunea ar putea fi declanşată de oprirea robinetului rusesc de gaze, sfârşitul perioadei de revenire post-pandemice a serviciilor şi de haosul politic din Italia, care ar putea duce la întârzierea plăţii datoriei externe a ţării şi generarea unor noi şocuri economice şi financiare.

    „Uitându-ne la Europa putem spune că Germania şi Italia vor intra în mod clar în recesiune în a doua jumătate a anului, în timp ce Spania şi Franţa continuă să crească. Dacă fluxurile de gaz vor fi reduse şi mai drastic sau dacă problema datoriilor externe se va accentua, vorbim despre problema unei recesiuni mult mai dure”, au spus economiştii.

  • Germania primeşte lovitură după lovitură: Prima economie a Europei este „în pragul recesiunii” din cauza crizei gazelor naturale din Rusia şi a inflaţiei energetice

    Încrederea în afaceri germane a scăzut, iar ţara este în pragul recesiunii, potrivit Institutului Ifo, un think tank din München, raportează Insider.

    Indicele climatului de afaceri al institutului a scăzut la 88,6 în iulie – cel mai scăzut nivel din iunie 2020. Indicele se bazează pe un sondaj efectuat pe 9.000 de manageri din companiile germane.

    Clemens Fuest, preşedintele Institutului Ifo, a declarat că ameninţarea unei penurii a gazului şi a preţurilor ridicate la energie afectează cea mai mare economie a Europei.

    “Companiile se aşteaptă ca afacerile să devină mult mai dificile în lunile următoare”, a declarat Fuest. „Germania este în pragul recesiunii”.

    Rezultatele sondajului, publicat luni, au venit exact în momentul în care gigantul rusesc Gazprom a declarat că va reduce fluxurile de gaze naturale către Europa la 20% din capacitatea Nord Stream 1 începând de miercuri. Rusia a repornit conducta joi, după o întreţinere programată de 10 zile, menţinând fluxurile de gaze la 40% din capacitate.

    Gazprom a declarat luni că va reduce din nou fluxurile de gaze naturale săptămâna aceasta din cauza unei probleme cu echipamentele, dar ministerul german al economiei a spus că „nu există niciun motiv tehnic” pentru reducerea anunţată. Ştirile au adus contracte futures pe gaze europene de referinţă în creştere cu până la 10% numai luni, extinzând câştigurile puternice care au dublat deja preţurile până în prezent.

    Evoluţiile pun presiune asupra Europei, care deja se îngrijorează de o penurie de gaze naturale în această iarnă. Depinde de Rusia pentru 40% din necesarul total de gaze naturale, de la gătit în case până la centrale electrice. Cea mai mare parte a combustibilului în Europa este livrat prin conducte.

    „Indicele climatului de afaceri Ifo, ca şi indicele managerilor de achiziţii, indică acum în mod clar o scădere a economiei germane”, a declarat Jorge Kraemer, analist economic la Commerzbank. „Cât de rău va decurge situaţia? Din păcate, asta depinde în mare parte de Vladimir Putin”.

  • Germania se află în pragul recesiunii, potrivit Ifo, încrederea mediului de afaceri se prăbuşeşte

    Moralul mediului de afaceri german a scăzut peste aşteptări în iulie, arată sondajul Ifo privind încrederea în mediul de afaceri, în timp ce institutul care îl întocmeşte a declarat că preţurile ridicate la energie şi lipsa iminentă de gaze aduc cea mai mare economie europeană în pragul recesiunii.

    Indicele climatului de afaceri al institutului Ifo, foarte urmărit, a scăzut la 88,6, cel mai scăzut nivel din ultimii peste doi ani şi sub nivelul de 90,2 prognozat într-un sondaj realizat de Reuters în rândul analiştilor. Indicele din iunie a fost revizuit marginal în scădere la 92,2.

    “Recesiunea bate la uşă. Aceasta nu mai poate fi exclusă”, a declarat şeful sondajelor Ifo, Klaus Wohlrabe.

    Germania se confruntă în această iarnă cu ameninţarea unei raţionalizări a gazului fără precedent de generaţii, ca urmare a unei scăderi semnificative a livrărilor din Rusia.

    Luna aceasta, Rusia a închis conducta Nord Stream 1, care alimentează Germania cu gaze, pentru 10 zile de întreţinere, perioadă despre care unii se temeau că va fi prelungită. Pomparea a fost reluată joi, dar la doar 40% din capacitate.

    Wohlrabe a declarat pentru Reuters într-un interviu că, dacă livrările de gaze vor continua la acest nivel, “nu va exista recesiune”.

    Cu toate acestea, autoritatea de reglementare a reţelei de gaze din Germania a declarat vineri că, dacă gazul prin gazoduct va continua să fie pompat la doar 40%, ţara va trebui să ia “măsuri suplimentare” pentru a ajunge la obiectivul de 90% din capacitatea de stocare pentru a evita raţionalizarea pe timp de iarnă.

    Guvernul a declarat că va acorda prioritate rezidenţilor în detrimentul sectorului corporatist în cazul raţionalizării, iar indicele Ifo de luni, care analizează aproximativ 9.000 de firme, a arătat că firmele se aşteaptă ca afacerile să se înrăutăţească semnificativ în următoarele luni.

    “Indicele Ifo privind climatul de afaceri, ca şi indicele managerilor de achiziţii, indică acum în mod clar o încetinire a economiei germane”, a declarat analistul economic al Commerzbank, Jorge Kraemer. “Cât de rău se termină, din păcate, se află în principal în mâinile lui Putin”.

    Indicele flash al S&P Global Purchasing Managers’ Index (PM) pentru serviciile germane şi indicele său pentru industria prelucrătoare au scăzut ambele la 49,2 în iulie, potrivit datelor publicate vineri, sub previziunile analiştilor, care estimau că acestea se vor menţine peste pragul de 50 care separă creşterea de contracţie.

  • Deşi economia Statelor Unite încetineşte, oficialii rămân optimişti. Janet Yellen, fostul preşedinte Fed: Recesiunea nu este deloc inevitabilă

    Secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a declarat duminică că economia SUA încetineşte şi a recunoscut riscul unei recesiuni. Cu toate acestea, oficialul a subliniat că o recesiune nu este inevitabilă, a raportat Reuters.

    Yellen, prezentă în cadrul emisiunii „Meet the Press” de la NBC, a declarat că numărul mare de angajări şi cheltuielile consumatorilor au arătat că economia SUA nu este în prezent în recesiune.

    Angajarea în SUA a rămas robustă în iunie, cu 372.000 de locuri de muncă create şi rata şomajului menţinându-se la 3,6%. A fost a patra lună consecutivă cu câştiguri de peste 350.000 de locuri de muncă.

    „Aceasta nu este o economie care este în recesiune”, a spus Yellen. „Dar suntem într-o perioadă de tranziţie în care creşterea încetineşte şi acest lucru este necesar şi adecvat.”

    Totuşi, datele de săptămâna trecută au sugerat că piaţa muncii se atenuează, odată cu noile cereri de ajutor de şomaj care au atins cel mai ridicat punct din ultimele opt luni.

    Yellen a declarat că inflaţia „este mult prea mare”, iar recentele creşteri ale ratelor dobânzilor din Rezerva Federală au ajutat la readucerea sub control a creşterii preţurilor.

    În plus, administraţia Biden vinde petrol din Rezerva Strategică, acţiune care, în opinia lui Yellen, a ajutat deja la scăderea preţurilor la gaze.

    Yellen, care a ocupat funcţia de preşedinte al Rezervei Federale, speră că Fed poate răci economia suficient pentru a reduce preţurile fără a declanşa o recesiune economică amplă.

    „Nu spun că vom evita cu siguranţă o recesiune”, a spus Yellen. „Dar cred că există o cale care menţine piaţa muncii puternică şi reduce inflaţia”.

    Produsul intern brut al SUA, o măsură largă a sănătăţii economice, a scăzut cu o rată anuală de 1,6% în primul trimestru, iar un raport de joi este de aşteptat să arate un câştig de doar 0,4% în trimestrul al doilea, potrivit economiştilor chestionaţi de Reuters. .

    Potrivit declaraţiilor lui Yellen, chiar dacă cifra din trimestrul II este negativă, aceasta nu ar semnala că o recesiune a luat loc, având în vedere puterea pieţei muncii şi cererea în creştere puternică.

    Jurnaliştii, unii economişti şi analişti au definit în mod tradiţional o recesiune ca două trimestre consecutive de contracţie a PIB-ului. Dar grupul de cercetare privat care este arbitrul oficial al recesiunilor din SUA analizează în schimb o gamă largă de indicatori, inclusiv situaţia locurilor de muncă şi a cheltuielilor.

     

  • Activitatea de business din zona euro scade la minimul ultimelor 17 luni. Apar temerile pentru o recesiune puternică. Euro reacţionează şi scade cu 0,7% faţă de dolar

    Tendinţa de creştere a activităţii de business din zona euro s-a inversat pentru prima dată din februarie 2021 până astăzi, în contextul în care companiile se confruntă concomitent mai puţin comenzi, dar mai multe costuri, conform unui sondaj în rândul managerilor de achiziţie, citat de FT.

    Rezultatele sub aşteptări înregistrate de indicele compus PMI realizat de S&P Global aduc noi veşti proaste pentru zona euro, în timp ce confirmă aşteptările economiştilor care estimează că blocul economic alunecă înspre o recesiune.

    Indicele PMI măsoară atât activitatea companiilor de servicii, cât şi a celor de producţie. Acesta a scăzut la 49,4 puncte în luna iulie, minimul ultimelor 17 luni, în scădere de la 52 de puncte în luna iunie. Economiştii chestionaţi de Reuters se aşteptau la un nivel de 51 de puncte.

    Este pentru prima dată din februarie 2021 când indicele scade sub 50 de puncte, aceasta fiind considerată o bornă care separă creşterea de scădere. Totuşi, februarie 2021 era un moment în care businessurile se confruntau cu urmările restricţiilor anti-Covid.

    Moneda euro a înregistrat o scădere cu 0,7% faţă de dolar după lansarea acestor date, ajungând la o paritate de 1,015 dolari pentru un euro.

    În acelaşi timp, obligaţiunile guvernamentale germane pe 10 ani au scăzut cu 0,15% până la cel mai redus nivel înregistrat din luna mai până acum, în contextul în care piaţa se aşteaptă ca Banca Centrală Europeană să oprească majorările de dobândă odată ce zona euro intră în recesiune.

  • Deutsche Bank: Economia Germaniei se îndreaptă către recesiune

    Cea mai mare economie a Europei se îndreaptă către recesiune şi se va micşora cu aproximativ 1% în 2023, potrivit strategilor de la Deutsche Bank. Reducerea livrărilor de gaze naturale, o recesiune în SUA şi alţi curenţi potrivnici vor face ca Germania să se contracte în a doua jumătate a acestui an, spun analiştii băncii germane. Ei apreciază, de asemenea, că inflaţia record încă nu a atins punctul de maxim, scrie Bloomberg.

    Cea mai recentă restrângere a aprovizionării cu energie ca urmare a războiului din Ucraina a ridicat nivelurile de alarmă în toată Europa şi în special în Germania, din cauza dependenţei puternice a acestei ţări de gazul rusesc. O îngrijorare este că Moscova s-ar putea folosi de lucrările de întreţinere la conducta Nord Stream 1 ca scuză pentru a întrerupe complet livrările.

    „Pare întemeiat să presupunem că Rusia va continua să caute modalităţi de a perturba activitatea economică în Europa ca răzbunare pentru sancţiunile occidentale şi pentru sprijinul financiar şi militar dat de Occident Ucrainei“, au spus economiştii. „Acest lucru s-ar putea să nu însemne neapărat o oprire completă, dar impactul asupra producţiei industriale şi incertitudinea economică aproape sigur vor împinge economia germană în recesiune în a doua jumătate a anului 2022“. 

  • Acţiunile globale, din nou în scădere pe fondul înrăutăţirii perspectivelor economice. Evoluţia vine după ce dolarul a ajuns la paritate cu euro pentru prima dată în ultimii 20 de ani

    Pieţele internaţionale de capital înregistrau scăderi în după-amiaza zilei de marţi, 12 iulie, într-un moment în care investitorii anticipează datele privind inflaţia din Statele Unite şi cântăresc riscurile reprezentate de focarele de Covid-19 şi posibilitatea unei noi recesiuni, scrie Business Insider.

    Ieri, dolarul a ajuns la paritate cu euro pentru prima dată în ultimii 20 de ani şi a atins minimul ultimilor 24 de ani prin raport cu yenul japonez, ştirile trăgând în jos preţurile acţiunilor şi mărfurilor la nivel mondial. În Europa, Rusia a oprit temporar livrările de gaze naturale către Europa prin conducta Nord Stream şi a accentuat riscurile privind o recesiune la nivelul continentului.

    Indicele global MSCI All-World Index se deprecia cu 0,5% la ora publicării ştirii, iar contractele futures pe S&P 500, Dow Jones şi Nasdaq 100 scădeau cu 0,5%-0,6%, ceea ce sugerează că bursele americane îşi pot continua evoluţia negativă de luni.

    La Bucureşti, indicele BET era pe plus cu 0,1%, iar FTSE 100 din Londra cobora cu 0,4%. DAX 30 din Frankfurt pierdea 0,85%, în timp ce indicele paneuropean Stoxx 600 scădea cu 0,5%, conform MarketWatch.

    Săptămâna aceasta, investitorii internaţionali îşi îndreaptă atenţia asupra sezonului de raportări la T2/2022 din Statele Unite, iar „datele privind inflaţia americană vor fi principalul element de interes mâine”, spune Jim Reid, strateg în cadrul gigantului bancar german Deutsche Bank.

    Analiştii se aşteaptă ca inflaţia din SUA să fi crescut de la 8,6% în mai la 8,8% în iunie, fapt ce ar determina o nouă serie de majorări ale ratelor dobânzilor de către Rezerva Federală, instituţia punând în balanţă nevoia de a controla inflaţia şi riscurile impuse de o potenţială recesiune.

    Estimările legate de inflaţie s-au diminuat în ultimele săptămâni, indicând că investitorii sunt de părere că banca centrală din SUA va reuşi să controleze cu succes presiunile inflaţioniste, asumându-şi riscul de a genera o încetinire a economiei.

    Dolarul a devenit astfel un beneficiar major al temerilor privind economia globală  şi al măsurilor de înăsprire a politicilor monetare. În consecinţă, moneda unică europeană a ajuns ieri la cel mai scăzut nivel prin raport cu dolarul din ultimii 20 de ani.

     

  • În timp ce Occidentul se pregăteşte de cea mai mare criză – inflaţie, dobânzi mari, proteste, recesiune, naţionalizarea companiilor din energie, reducerea consumului şi raţionalizarea gazelor, la noi şampania a ajuns să fie adusă la masă cu excavatorul! Să vedem cum va ateriza economia de data asta

    ZF Bankers 2022, cel mai important eveniment dedicat industriei bancare – la ediţia din acest an sunt aşteptaţi 34 de bankeri şi 14 consultanţi, analişti, avocaţi – va avea loc luni şi marţi, iar miercuri, pentru prima dată, vom avea o zi rezervată industriei de asigurări.

    Situaţia este extrem de tensionată în lume, ceea ce are efecte directe asupra noastră, asupra economiei, businessului şi pieţei bancare.

    Toată lumea vrea să ştie când va scădea inflaţia, ce se întâmplă cu dobânzile la lei – cât vor ajunge la depozite dar şi la credite, cât de stabil este cursul valutar – teama tuturor este că e mult prea stabil pentru vremurile actuale, cum va evolua creditarea în noul context de creştere a riscului, ce se întâmplă cu programele de garanţii ale statului, în a căror lipsă băncile nu prea ar mai acorda finanţări, ce bănci vor mai ieşi la vânzare şi cine le va mai cumpăra, câte sucursale vor mai rămâne în format fizic după procesul de digitalizare a operaţiunilor bancare, ce se întâmplă cu creditarea de pe piaţa imobiliară, ce sectoare economice vor merge şi vor fi finanţate de către bănci şi nu în ultimul rând cât de stabil este sistemul financiar. Asta ca să nu ne trezim ca în 2008, când a fost nevoie de împrumuturi de la FMI de 20 de miliarde de euro pentru a stabiliza piaţa financiară.

    Vor fi multe întrebări, dar să vedem câte răspunsuri vom primi, pentru că nimeni nu ştie cum vor evolua lucrurile.

    România nu este izolată ci este parte a unei lumi globale, aşa că ce se întâmplă pe pieţele occidentale are un impact direct pe piaţa românească.

    Marile economii se confruntă cu cea mai mare inflaţie din ultimii 40 de ani, cu perspectiva celei mai mari crize de aprovizionare cu gaze şi energie din ultimii 50 de ani, cu începutul unor proteste care nu se ştie cum vor evolua, pe fondul scăderii puterii de cumpărare, cu tensiuni geopolitice fără precedent, şi mai ales cu războiul din Ucraina, care a destabilizat în primul rând Europa şi conceptul de globalizare care a permis lumii occidentale să câştige teren şi să aibă o viaţă bună în ultimii 40 de ani.

    Întrerupere livrărilor de gaze către Europa de către Rusia determină ţările occidentale – Franţa, Germania – să-şi naţionalizeze companiile din energie, care nu fac faţă pierderilor imense ca urmare a plafonării preţurilor dictate de către guverne. EDF Franţa, cel mai mare operator de centrale nucleare din lume, vrea să fie preluat de către guvern, pentru a face faţă situaţiei actuale. Uniper din Germania nu are altă şansă decât să fie preluat de către guvernul de la Berlin.

    Căderea lui Boris Johnson din fruntea guvernului de la Londra – acesta era cel mai mare susţinător al Ucrainei – riscă să fie începutul unei crize politice fără precedent în toată Europa Occidentală.

    Toate ţările europene încep să facă planuri de raţionalizare a consumului de gaze şi energie, având în vedere că nu prea există surse alternative la gazul din Rusia, iar Putin se pregăteşte să arate în iarnă că lumea nu se poate încălzi fără Rusia.

    Deja se fac planuri de urgenţă privind ordinea celor care vor primi sau nu gaze. Se discută şi varianta în care companiile şi populaţia să primească bani dacă nu vor consuma gaze.

    În ultimele decenii puterea sindicatelor a scăzut peste tot în lumea occidentală din cauza globalizării, imigraţiei, tehnologiei şi puterii marilor companii, în special a celor venite din America.  

    Această situaţie s-ar putea schimba – marile economii încep să se pregătească de proteste din cauza prăbuşirii puterii de cumpărare (salariile nu cresc încât să acopere inflaţia), ceea ce ar putea aduce la putere lideri populişti şi naţionalişti.

    Noile generaţii nu s-au confruntat până acum cu crize majore, iar situaţia actuală îi poate scoate în stradă, mai ales că până acum au protestat pe reţelele sociale.

    Explozia inflaţiei determină băncile centrale să majoreze dobânzile, dar acest lucru înseamnă că economiile vor intra în recesiune, iar instrumentele de salvare din această situaţie s-au epuizat complet.

    Ordinea socială, economică şi politică poate fi aruncată în aer dacă războiul din Ucraina se extinde.

    La Bucureşti guvernul trăieşte din creşterea economică din T1, în timp ce Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, încearcă să liniştească piaţa, care devine tot mai tensionată din cauza creşterii dobânzilor: cei care au bani în depozite vor dobânzi mai mari pentru că cele actuale nu acoperă deloc inflaţia, dar aceste dobânzi mai mari înseamnă şi credite cu o dobândă mai mare, ceea ce afectează companiile, debitorii şi economia.

    Inevitabil vom avea o scădere economică, dar întrebarea este dacă vom putea evita recesiunea şi chiar stagflaţia – inflaţie mare şi creştere economică zero.

    Preşedintele Klaus Iohannis spune că nu va susţine măsuri de austeritate sau taxe noi, cum a fost în criza anterioară, ceea ce a afectat economia, dar întrebarea este cum va reuşi guvernul să ţină bugetul în echilibru, care se finanţează din ce în ce mai greu şi la dobânzi din ce în ce mai mari.

    În 2008, în noiembrie, la Gala de 10 ani a Ziarului Financiar, Mugur Isărescu încerca să spună într-un limbaj diplomatic că suntem într-o criză – în timp ce guvernul Tăriceanu împărţea bani în dreapta şi-n stânga – şi spera că vom avea o aterizare lină.

    Din păcate economia s-a prăbuşit la aterizare, iar criza a ţinut până în 2012 şi cu toţii am plătit prin tăierea salariilor, pierderea locurilor de muncă, ceea ce i-a determinat pe mulţi să plece la muncă în Europa, punând România în situaţia de a avea una dintre cele mai mari pierderi demografice din lume.

    În contextul tensionat în care operăm în acest moment, întrebarea este: Cum vom ateriza de data asta?

    Până vom găsi răspunsul la această întrebare pe pielea noastră, trebuie să remarcăm imaginaţia de care a dat dovadă un club din Mamaia de a duce şampania la masă cu excavatorul, în aplauzele clienţilor. Până acum se aducea şampania cu roaba.

    În final, pentru a vedea cum stăm şi încotro se duce economia şi businessul în noile condiţii adverse de piaţă, puteţi urmări ZF Bankers 2022 pe zf.ro şi pagina de Facebook a ZF.