BusinessMagazin

Tag: raportare

  • Coronavirus: Peste 1.300 de noi cazuri şi 85 de decese în ultimele 24 de ore

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 1.307 de cazuri noi de COVID-19, iar 85 de români au murit după ce s-au infectat cu SARS-COV-2. Un deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 ani. 1.277 de bolnavi sunt internaţi la ATI.

    Până astăzi, 1 mai, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.056.572 de cazuri de persoane infectate cu coronavirus (COVID – 19). 992.605 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    În urma testelor efectuate la nivel naţional, faţă de ultima raportare, au fost înregistrate 1.307 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 209 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    Până astăzi, 28.194 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În intervalul 30.04.2021 (10:00) – 01.05.2021 (10:00) au fost raportate 85 de decese (36 bărbaţi şi 49 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Brăila, Botoşani, Braşov, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Ilfov şi Municipiul Bucureşti.

    Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 ani, 4 decese la categoria de vârstă 40-49 ani, 8 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 21 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 32 decese la categoria de vârstă 70-79 ani şi 19 decese la categoria de vârstă peste 80 ani.

    81 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, 2 pacienţi decedaţi nu au prezentat comorbidităţi, iar pentru 2 pacienţi decedaţi nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.

    În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 8.087. Dintre acestea, 1.277 sunt internate la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 7.376.243 de teste RT-PCR şi 897.682 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 11.111 teste RT-PCR (4.628 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 6.483 la cerere) şi 5.327 de teste rapide antigenice.

    Pe teritoriul României, 28.517 persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 8.074 de persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 45.160 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 96 de persoane.

    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.393 de apeluri la numărul unic de urgenţă 112.

    Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, poliţiştii şi jandarmii au aplicat, în ziua de 30 aprilie, 4.276 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 868.180 de lei.

    De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliţiei, a fost întocmit, ieri, un dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 Cod Penal.

  • Ministrul Sănătăţii, despre declararea deceselor COVID: sunt diferenţe între sistemele de raportare

    Ministrul Sănătăţii a anunţat în cadrul unei conferinţe de presă că raportul preliminar i-a fost trimis miercuri de membrii comisiei de anchetă.

    „Am solicitat un raport preliminar, mi-a fost prezentat astăzi, există diferenţe între diversele sisteme de raportare. Nu ştim exact cauza”, a explicat ministrul Sănătăţii.

    Ioana Mihăilă a mai spus că forma finală a raportului va fi prezentată pe 7 mai. Raportul este realizat de membrii comisiei de anchetă din cadrul Ministerului Sănătăţii şi de reprezentanţi ai altor instituţii.

    Subiectul a fost abordat pentru prima dată de fostul ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu, şi a stârnit numeroase discuţii între membrii coaliţiei de guvernare.

  • Smartphone-urile nu pierd teren nici în pandemie. OnePlus raportează o creştere a vânzărilor de peste 300% în primul trimestru din 2021

    Compania globală de tehnologie OnePlus a raportat un debut solid al anului curent, cu o creştere a vânzărilor de 388% şi o creştere a veniturilor de 286% în Europa, comparativ cu primul trimestru din 2020.

    Această creştere se datorează în mare parte gamei de smartphone-uri flagship ale companiei, care au contribuit cu 65% la venitul total, susţin reprezentanţii companiei, adăugând că rezultatele includ vânzările noii serii OnePlus 9.

    Europa de Nord a avut cea mai importantă contribuţie la vânzări (cu peste 30%), urmată îndeaproape de Europa de Vest. Această performanţă se aliniază strategiei de creştere a companiei şi de valorificare a oportunităţilor din regiunea nordică, Belgia şi Olanda. De asemenea, regiunea Europei Centrale şi de Est a adus o contribuţie solidă, plasându-se pe poziţia a treia, ceea ce confirmă concentrarea OnePlus în această regiune cu investiţii strategice şi extinderea prezenţei locale. Dintre ţări, cele mai bune performanţe de vânzări au fost obţinute de Finlanda, Germania şi Marea Britanie.

    „Începem excelent anul 2021 în Europa, graţie performanţei puternice a gamei flagship, a comunităţii în creştere din Europa şi a investiţiilor susţinute în pieţe-cheie precum Europa de Nord, dar şi a concentrării noastre pe pieţe noi, precum Europa Centrală şi de Est, unde ne dorim o creştere solidă. Vom continua să depunem eforturi pentru a aduce un portofoliu mai larg de dispozitive 5G, să colaborăm cu comunitatea noastră şi să facem OnePlus sinonim cu o experienţă de smartphone fiabilă şi premium, pe toate segmentele de preţ”, a declarat Tuomas Lampen, Head of Strategy, OnePlus Europa, într-un comunicat.

    Compania are 3 milioane de utilizatori în Europa şi 10 milioane la nivel global.

  • Alphabet este o maşină de făcut bani. Gigantul american din spatele Google a raportat vânzări de peste 55 mld. dolari în T1, în creştere cu 34%. Profitul a crescut cu 160%

    Alphabet, compania-mamă a Google, a înregistrat venituri record în primul trimestru din 2021, pe fondul unei creşteri semnificative a pieţei de advertising şi marketing digital, potrivit WSJ.

    Gignatul a raportat venituri de 55,31 miliarde de dolari în T1 2021, o creştere de 34% faţă de aceaşi perioadă a anului trecut. Trebuie menţionat că în T1 2020 veniturile din advertising au fost afectate de momentul în care pandemia de Covid-19 a lovit în toată lumea.

    Totodată, profitul a crescut cu circa 160%. Potrivit MarketWatch, Alphabet a raportat un profit de 17,93 miliarde de dolari, adică 26,29 de dolari per acţiune în primul trimestru din 2021, în comparaţie cu un profit de 6,84 miliarde de dolari, adică 9,87 de dolari per acţiune în T1 2020.

    Astfel, profitul a atins un nivel record pentru al treilea trimestru la rând, ceea ce a declanşat o creştere de 4,5% a acţiunilor după închiderea şedinţei de tranzacţionare.

    Veniturile s-au ridicat la 55,31 de miliarde însă după eliminarea costurilor cu achiziţia de trafic (TAC), acestea se situează la 45,6 miliarde de dolari – o îmbunătăţire faţă de nivelul de 33,7 miliarde de dolari din T1 2020.

    Rezultatele au depăşit aşteptările analiştilor, în contextul în care un sondaj FactSet arăta un profit estimmat la 15,75 de dolari per acţiune.

    Un alt aspect important al evoluţiei ţine de marja operaţională a companiei, care s-a îmbunătăţit la 30%, în comparaţie cu 19% în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Pandemia a generat „vânt în pânze” pentru businessul de advertising digital al companiei, în contextul în care mai mulţi oameni au trăit online în timpul primului an de pandemie, utilizând Google pentru majoritatea nevoilor şi curiozităţilor pe care le aveau, respectiv YouTube pentru entertainment. Brandurile s-au aliniat şi au mutat banii dinspre print, TV şi promoţii în magazine înspre universul online.

    Conform WSJ, veniturile companiei din produsele-cheie s-au situat la 31,88 de miliarde de dolari, iar aici este inclus motorul de căutare, Gmail-ul şi Google Maps. Per total, aceste produse au înregistrat o creştere de 30%. În cazul YouTube, veniturile au crescut cu 49%, până la 6 miliarde de dolari.

  • Tot ce trebuie să ştie contribuabilii: ANAF a publicat un ghid pentru persoanele fizice care vor să opteze pentru plata CAS şi CASS

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat recent pe site-ul instituţiei “ Ghid privind persoanele fizice care optează pentru plata contribuţiei de asigurări sociale şi asigurări sociale de sănătate” care aduce clarificări legate de plata opţioanlă a contribuţiei la asigurările sociale (CAS) sau contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate (CASS) pentru persoanele care nu sunt obligate la paltă.

    Conform ghidului, persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente şi venituri din drepturi de  proprietate  intelectuală din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri, care au estimat pentru anul curent  venituri nete a căror valoare cumulată este sub plafonul minim de 12 salarii minime  brute pe ţară, în vigoare  la termenul de  depunere a Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele, pot opta pentru plata contribuţiei de asigurări sociale.

    Pentru plata CAS şi CASS, prin opţiune, trebuie depusă declaraţia unică la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), până în data de 25 mai, pentru persoanele care nu depăşesc plafonul de 27.600 de lei.

    În anul 2021 salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este de 2.300 lei lunar.

    Persoanele  fizice  care  optează  pentru  plata  contribuţiei  de  asigurări  sociale îşi  aleg  o valoare, reprezentând baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, cel puţin egală cu 12 salarii de bază minime brute pe ţară, care constituie “venitul ales”.

    În continuare vă prezentăm exemplul oferit în ghidul anterior menţionat pentru calculul CAS:

    O persoană fizică estimează pentru anul 2021 venituri nete a căror valoare cumulată este sub  plafonul  minim  de  12  salarii  minime  brute  pe  ţară  (plafon  anual  este  de 27.600  lei),  dar optează pentru plata contribuţiei de asigurări sociale pentru anul curent la un venit ales de 30.000 lei.

    Contribuţia de asigurări sociale datorată va fi în sumă de 7.500 lei, respectiv 30.000 X 25%.  În situaţia în care venitul net anual cumulat realizat de contribuabil la 31.12.2021 va fi peste plafonul anual de 27.600 lei (12X2.300), spre exemplu în sumă de 50.000 lei, nu se procedează la regularizarea  contribuţiei  de  asigurări  sociale  întrucât  baza  anuală  de  calcul  al  contribuţiei  de asigurări sociale o reprezintă venitul ales de contribuabil (în exemplu dat de 30.000 lei), care este mai mare decât nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară.

    În continuare vă prezentăm exemplul oferit în ghidul anterior menţionat pentru calculul CASS:

    Cota de contribuţie de asigurări sociale de sănătate este de 10%.

    O persoană fizică nu realizează venituri în anul 2021, dar optează pentru plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.

    Stabilirea contribuţiei de asigurări de sănătate:

    a) valoarea salariului de bază minim brut pe ţară în anul 2021 este de 2.300 lei.

    b) data la care se depune declaraţia – 1  februarie 2021. Persoana va fi asigurată 12 luni începând cu  1 februarie 2021.

    c) stabilirea bazei de calcul al contribuţiei

    2.300  lei x 6 luni = 13.800 lei

    d) determinarea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate

    13.800 lei x 10% = 1.380 lei

    Termenul de plată a contribuţiei de asigurări sociale este până la data de 25 mai, inclusiv a anului următor celui pentru care se datorează contribuţia. Persoanele  fizice  pot  efectua  plăţi reprezentând  contribuţia  de  asigurări sociale  datorată, oricând până la împlinirea termenului de plată.

    Puteţi consulta materialul informativ integral al ANAF AICI

  • Anunţ demoralizator de la Digi. Ce se întâmplă

    Gigantul din cablu Digi şi-a publicat rezultatele preliminare pe 2020 iar cifrele sunt unele demoralizatoare pentru concurenţii care încearcă să-i facă faţă pe piaţa cheie de internet fix: compania miliardarului Zoltan Teszari din Oradea a câştigat în medie 1.469 de clienţi noi pe zi, mai mult decât dublu faţă de anul 2019, arată raportul publicat marţi seară de companie.

    La finele anului 2020 Digi avea în România 3,313 milioane de clienţi pe net fix, faţă de 2,775 în anul anterior, conform documentului citat. În 2019 compania câştigase 247.000 de clienţi noi pe net fix şi date, conform datelor Digi.

    Cifrele Digi sunt demoralizatoare pentru competitori în condiţiile în care aceştia au raportat creşteri mult mai mici sau chiar scăderi pentru 2020. Orange, liderul pieţei locale, a avut cea mai bună performanţă – un plus de 40.100 de clienţi – până la 403.000, în timp ce Vodafone, care a preluat compania de cablu UPC, a raportat un plus de 15.000 de clienţi până la 708.000. Grupul Telekom raportase pentru primele trei trimestre din 2020 o scădere a numărului total de clienţi pe net fix de 133.493, la 934.159. Telekom urmează să-şi anunţe rezultatele financiare pe întreg anul 2020. Divizia fixă a Telekom, fostul Romtelecom, urmează să fie preluată de Orange, după obţinerea aprobărilor de la Comisia Europeană.
     

  • Tot ce trebuie să ştie contribuabilii: ANAF a publicat un ghid pentru contribuabilii persoane fizice care realizează venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat recent pe site-ul instituţiei “Ghidul fiscal al contribuabililor persoane fizice care realizează venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură ” care aduce clarificări legate de obligaţiile fiscale pentru persoanele care obţin venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură.

    Conform ghidului, veniturile obţinute de persoanele fizice din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură sunt definite astfel:  

    Veniturile din activităţi agricole sunt venituri obţinute din desfăşurarea, în mod individual sau într-o formă de asociere fără personalitate juridică a următoarelor activităţi:

    • cultivarea produselor agricole vegetale, precum şi prelucrarea, procesarea şi valorificarea lor în stare naturală;

    • exploatarea plantaţiilor viticole, pomicole, arbuştilor fructiferi şi altele asemenea;

    • creşterea şi exploatarea animalelor deţinute cu orice titlu, inclusiv cele luate în arendă, precum şi valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală.

    Veniturile din silvicultură şi piscicultură sunt veniturile obţinute din recoltarea şi valorificarea produselor specifice fondului  forestier naţional, respectiv a produselor lemnoase şi nelemnoase, precum şi cele obţinute din exploatarea amenajărilor piscicole.

    Venitul din activităţi agricole este stabilit pe baza normelor de venit: Contribuabilii care obţin venituri determinate pe baza normei anuale de venit nu au obligaţii de completare a Registrului de evidenţă fiscală şi de conducere a evidenţei contabil, conform ghidului.

    Venitul din activităţi agricole este stabilit pe baza normelor de venit: Contribuabilii care obţin venituri determinate pe baza normei anuale de venit nu au obligaţii de completare a Registrului de evidenţă fiscală şi de conducere a evidenţei contabile, mai scrie în ghid.

    Impozitul pe venitul din activităţi agricole se calculează de către contribuabil prin aplicarea unei cote de 10% asupra venitului anual din activităţi agricole stabilit pe baza normei anuale de venit, impozitul fiind final.

    Plata impozitului anual datorat se efectuează la bugetul de stat, până la data de 25 mai, inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.

    Puteţi consulta materialul informativ integral al ANAF AICI

     

     

  • Tot ce trebuie să ştie contribuabilii: ANAF a publicat un ghid pentru contribuabilii care realizează venituri din profesii liberale

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat recent pe site-ul instituţiei “Ghidul fiscal al contribuabililor care realizează venituri din profesii liberale” care aduce clarificări legate de obligaţiile fiscale pentru persoanele care obţin venituri din profesii liberale.

    „Contribuabilii persoane fizice care realizează venituri din profesii liberale din România au obligaţia să se înregistreze la organul fiscal competent, să declare veniturile şi să plătească impozite, taxe, contribuţii şi alte sume la bugetul general consolidat”, aşa cum scrie în introducerea materialului informativ.

    Veniturile din profesii liberale, cu titlu de exemplu, veniturile obţinute de către: medici, avocaţi, notari publici, executori judecătoreşti, experţi tehnici şi contabili, contabili autorizaţi, auditori financiari, consultanţi fiscali, arhitecţi, traducători, sportivi, precum şi alte persoane fizice cu profesii reglementate în condiţiile legii.

    În categoria venituri din profesii liberale sunt cuprinse veniturile obţinute de către persoane fizice cu profesii reglementate în condiţiile legii şi care îndeplinesc cel puţin 4 din următoarele criterii:

    1. persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului şi a modului de desfăşurare a activităţii, precum şi a programului de lucru;
    2. persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea pentru mai mulţi clienţi;
    3. riscurile inerente activităţii sunt asumate de către persoana fizică ce desfăşoară activitatea;
    4. activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfăşoară;
    5. activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacităţii intelectuale şi/sau a prestaţiei fizice a acesteia, în funcţie de specificul activităţii;
    6. persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare şi supraveghere a profesiei desfăşurate, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective;
    7. persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terţe persoane în condiţiile legii.

    Persoanele care obţin venituri din profesii liberale au obligaţia depunerii, la organul fiscal în a cărui   rază   teritorială   îşi   au   sediul   de   desfăşurare a  activităţii,    ”Declaraţiei de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni/Declaraţie de radiere pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere“ – formularul 070, aşa cum scrie în ghidul publicat pe site-ul instituţiei.

    Puteţi consulta materialul informativ integral al ANAF AICI

     

  • Explicaţia pentru numărul mic de infectări din ultima vreme? Arafat: Sunt cazuri de COVID-19 care nu se raportează. Le ştim!

    Arafat a spus că mulţi dintre cei care ies pozitivi în urma testării cu teste antigen rămân acasă şi nu raportează.

    „Sunt cazuri care nu se raportează. Asta ştim, pentru că sunt unii care fac teste antigen, teste rapide acasă şi sunt pozitive şi rămân acasă. Cum aveam înainte pe cei care aveau simptome uşoare şi nu mergeau să se testeze, refuzau să se testeze. Acum se testează acasă şi rămân acasă, în cazul fericit. Unii dintre ei poate nu respectă regulile şi nu rămân acasă. Cu testele PCR suntem pe la 30.000 dacă nu greşesc, pe zi, la care se adaugă câteva mii de teste antigenice rapide. Rata de pozitivare am văzut că este totuşi menţinută la un nivel mai mic decât înainte”, a spus şeful DSU.

    Raed Arafat spune că indicatorii după care se ghidează sunt „foarte buni” pentru a urmări situaţia în ţară.

    Potrivit dr. Arafat, ocuparea paturilor de ATI a rămas pe un platou şi are chiar o scădere.

    „Scăderea este lentă, mică, dar arată că situaţia este sub control. Astăzi suntem sunt 1.000 de paturi în ATI. Locurile de internare pe cazurile intermediare în spitale sunt în relativă scădere”, a mai spus şeful DSU.

    Acesta a precizat că situaţia „este, încă, sub control” în România şi acest lucru poate rămâne cel puţin la fel dacă fiecare dintre cetăţeni va respecta măsurile legale.

  • Japonezii le iau faţa nemţilor: Toyota, cea mai bună performanţă în ceea ce priveşte vânzările de vehicule din Europa. Compania a raportat un declin de „doar” 12,8%

    Toyota a devenit în 2020 cel mai de succes producător auto din Uniunea Europeană, după ce vânzările au scăzut pe fondul pandemiei de coronavirus cu „doar” 12,8%. Pe locurile doi şi trei s-au clasat Kia – cu minus 14,8% – şi, respectiv, BMW – minus 16%, potrivit Asociaţiei Producătorilor Europeni de Automobile (ACEA), citată de Forbes.

    Anul trecut, vânzările de vehicule din UE au suferit un declin de 23,7% faţă de 2019 şi au ajuns la pragul de 9,9 milioane. La acest capitol, perdantul anului 2020 a fost Jaguar, companie care a înregistrat o scădere de 46,7% a vânzărilor, urmată de Mazda, cu minus 42,5%, şi Opel-Vauxhall, cu minus 40,3%.

    Raportul ACEA pentru 2020 surprinde fiecare producător care a raportat o scădere de peste 10%, fiind clasaţi într-o categorie separată de Bentley şi Lamborghini, care au suferit un declin de circa 6,8%.

    Asociaţia a declarat că informaţiile reprezintă rezultatul direct al pandemiei de COVID-19. Măsurile de distanţare socială – incluzând aici perioadele de carantină şi restricţiile de circulaţie – au generat un impact fără precedent asupra vânzărilor din Uniunea Europeană.

    „2020 a fost anul cu cea mai mare scădere a nivelului cererii de când au început să fie stocate datele, înmatriculările de maşini noi scăzând cu 3 milioane de unităţi prin comparaţie cu 2019. Toate cele 27 de pieţe din UE au înregistrat pierderi de peste 10%. Spania a raportat cel mai mare declin (-32,3%), urmată îndeaproape de Italia (-27,9%) şi Franţa (-25,5%), în timp ce scăderile au fost mai puţin pronunţate în Germania (-19,1%)”, spune ACEA.

    Vânzările din cadrul Toyota au ajuns la 565.211, în timp ce Kia şi BMW au ajuns la 337.712 şi, respectiv, 648.748.