Grupul austriac Raiffeisen a raportat un profit net de 30 mil. euro din operaţiunile realizate în România în primul trimestru al acestui an, apropiat de rezultatul din aceeaşi perioadă din 2012 şi mai mult decât dublu faţă de profitul din T4 2012.
Grupul austriac Raiffeisen a raportat un profit net de 30 mil. euro din operaţiunile realizate în România în primul trimestru al acestui an, apropiat de rezultatul din aceeaşi perioadă din 2012 şi mai mult decât dublu faţă de profitul din T4 2012.
Oferta demisiei va fi analizată de organismele responsabile, urmând ca Stepic să rămână în postul de director general până la luarea unei decizii finale, se arată într-un comunicat al RBI.
Banca centrală a Austriei a anunţat, joi, că va investiga tranzacţii personale ale lui Stepic, după ce în presă au apărut informaţii că ar fi utilizat “firme-paravan”.
Banca centrală va investiga situaţia împreună cu Autoritatea pentru Piaţa Financiară, a declarat guvernatorul Ewald Nowotny, într-o conferinţă de presă, citat de Reuters.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
În programul de convergenţă, cel mai recent document oficial conţinând estimările pentru 2013, creşterea PIB este prognozată la 1,6%. Cert e că, în incertitudinea privind evoluţia crizei în Europa, agricultura rămâne o potenţială salvare: economiştii BCR văd creşterea economică în 2013 în jur de 1%, iar un an agricol bun ar putea adăuga încă 0,5-0,6%; cei ai Raiffeisen estimează tot 1% şi tot excluzând agricultura, iar cei ai ING Bank apreciază că PIB va creşte cu 1,6%, însă dacă se exclude agricultura, creşterea ar încetini sub ritmul din 2012 sau 2011.

Surse bancare au declarat pentru MEDIAFAX că, încă de miercuri, cele două oferte au fost considerate mult prea mici în comparaţie cu ceea ce au evaluat comitetul de restructurare a sistemului bancar din Cipru, prin consultanţi.
Mai multe surse au confirmat că Raiffeisen Bank a cerut un discount mai mic pentru creditele care urma să le preia de sucursala din România a Bank of Cyprus, dar Banca Transilvania, deşi a solicitat un discount mai mare, a fost dispusă să includă în portofoliu majoritatea creditelor cu un serviciu bun al datoriei.
Deşi a solicitat un discount peste cel cerut de Raiffeisen, Banca Transilvanian a mandat avocaţii şi reprezentanţii trimişi în Cipru, potrivit Ziarului Financiar, să continue negocierile, dar au avut o marjă destul de limitată de îmbunătăţire a ofertei, sub presiunea acţionarilor BERD şi IFC.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“La fiecare 10 credite date de RBL unul este pentru construcţie, două sunt pentru achiziţie şi şapte sunt pentru modernizare. Pe partea de modernizare intră toată gama, de la schimbarea geamurilor până la proiecte care înseamnă reabilitarea sau finalizarea unor construcţii înregistrate care pot să coste 100.000 lei. Sistemul de economisire-creditare este în toate ţările în care funcţionează o soluţie sustenabilă de finanţare a domeniului locativ”, a spus Cionga, la conferinţa Mediafax Talks about Constructions.
Potrivit acesteia, clienţii interesaţi de acest produs sunt oamenii care vor sã fie stăpânii proiectelor lor şi care cunosc valoarea banilor.
“În ultimă instanţă, unul dintre argumentele cele mai importante ale acestui produs este că oferă o finanţare care îl costă cel mai puţin pe om. Vorbim, în general, de credite care nu depăşesc, în forma lor standard, între 20 şi 60 de bani pentru fiecare leu pe care îl împrumută. Vorbim foarte adesea de familii la început de drum sau ai căror copii se pregătesc să înceapă propriul drum în viaţă”, a adăugat oficialul RBL.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Clienţii Bank of Cyprus România au în faţă încă două săptămâni în care nu vor avea acces la banii din conturi decât prin intermediul cardurilor, după ce banca centrală a Ciprului a anunţat aseară că suspendarea operaţiunilor care ar fi trebuit ridicată astăzi se prelungeşte până pe 22 aprilie inclusiv.
Justificarea invocată: ciprioţii vor să negocieze în linişte vânzarea sucursalei locale şi au realizat că termenul de o săptămână avansat iniţial pentru închiderea unităţilor şi a serviciilor de internet banking le este insuficient.
Mesajul de aseară al băncii centrale cipriote vorbeşte despre „băncile“ care şi-au exprimat interesul pentru sucursala Bank of Cyprus, indicând astfel prezenţa mai multor potenţiali cumpărători. Negocierile ar urma să înceapă chiar de astăzi. Într-o primă fază doar Banca Transilvania, a treia mare bancă locală, s-ar fi arătat interesată încă din prima parte a săptămânii trecute, însă potrivit unor surse bancare sunt aşteptate să se aşeze la masa negocierilor trei sau chiar patru bănci.
Conform surselor citate, pe lângă Banca Transilvania ar mai putea avansa oferte austriecii de la BCR şi Raiffeisen. Sunt în joc credite de circa 300 mil. euro şi depozite de aproximativ 100 mil. euro.
Criza bancară din Cipru a provocat un test de stres pe viu pentru sistemul bancar din România, piaţa locală fiind în situaţia de a experimenta – chiar şi la scara mică a unei bănci cu cotă de piaţă de 0,7% din activele totale – procedurile şi posibilele soluţii care pot fi puse în funcţiune din momentul în care o instituţie de credit nu mai poate funcţiona normal.
Ciprioţii reamintesc că până la redeschiderea sucursalei clienţii pot folosi reţeaua de bancomate, însă în mod evident aceasta nu este o soluţie pentru deponenţii persoane fizice cu sume mai mari şi cu atât mai puţin pentru firmele care se confruntă cu blocarea plăţilor şi care riscă penalizări de la parteneri.
Fiind vorba despre o sucursală autorizată şi supravegheată de banca centrală a Ciprului, BNR are o implicare limitată, omologii din insulă menţionând că i-au transmis o notificare în privinţa prelungirii termenului de suspendare a operaţiunilor.
Bursa românească ar urma să continue dinamica pozitivă din primele luni ale anului şi să ofere câştiguri atractive. “E din ce în ce mai cert că România este capabilă să se descurce singură în a-şi asigura necesităţile de refinanţare”, comentează analiştii băncii faptul că percepţia investitorilor la BVB n-a fost influenţată deloc de prelungirea acordului cu FMI doar până în iulie şi de cerinţele Fondului privind accelerarea privatizărilor drept premisă a unui nou acord.
Ca estimare generală, pieţele din Est ar urma să profite, mai ales în a doua parte a anului, de ameliorarea condiţiilor de pe pieţele clasice (SUA, zona euro), care va face şi ca factorii locali să conteze mai mult în deciziile de investiţii decât cei regionali.

Raiffeisen Bank, subsidiara locală a grupului austriac cu acelaşi nume, a vândut anul trecut 95.000 de carduri de credit şi a ajuns la un portofoliu total de 385.000 de carduri. Banca este unul dintre cei mai mari emitenţi de carduri de credit de pe piaţa locală în condiţiile în care în ultimii ani a accelerat puternic vânzările, intrând inclusiv pe nişa plăţilor în rate fără dobândă. Principalul concurent al Raiffeisen pe acest segment este Credit Europe, turcii care au adus de fapt pe piaţa românească sistemul de rate fără dobândă pe cardurile de credit. La nivelul întregii pieţe există peste 2,2 milioane de carduri de credit, iar cele două bănci deţin împreună mai mult de o treime din piaţă. Oficialii Raiffeisen spun că circa 80% din tranzacţiile cu cardul de credit sunt plăţi la comercianţi şi numai o cincime sunt retrageri de numerar de la bancomat. Băncile au încercat în ultimii ani să-şi convingă clienţii să utilizeze mai mult cardul la comercianţi prin limitarea retragerilor de numerar şi perioade de graţie extinse în cazul plăţilor direct în magazin. Cardul de credit a devenit în ultimul an principalul teren de luptă al bancherilor pe fondul restricţionării vânzărilor de credite. Raiffeisen are pe lângă cele aproape 400.000 de carduri de credit şi circa 1,2 milioane de carduri de debit. Banca opera la finalul anului trecut o reţea de 525 de agenţii, peste 1.100 de bancomate şi circa 11.000 de terminale de plată la comercianţi.
Raiffeisen SEE Region Holding, un vehicul austriac cu statut juridic de SRL, a preluat 99,5% din acţiunile Raiffeisen Bank România, a şasea bancă locală după active, înlocuind banca-mamă Raiffeisen Bank International (RBI), care a decis să schimbe structura prin care controlează subsidiarele din regiune. RBI deţine integral vehiculul, păstrându-şi aceleaşi obligaţii de susţinere a băncii din România. O mişcare similară au făcut competitorii de la Erste în 2009 când au transferat BCR pe un vehicul similar, EGC Ceps Holding, care deţine astăzi aproape 94% din cea mai mare bancă locală. Într-o situaţie asemănătoare se află o altă instituţie de credit din top 10 controlată de austrieci, Volksbank. Optimizarea fiscală este principala explicaţie vehiculată pentru asemenea decizii de interpunere a unor vehicule între banca-mamă şi filialele locale, iar această formulă nu ridică probleme din punctul de vedere al BNR care a aprobat operaţiunile. Poate fi însă vorba şi de o formulă de optimizare bilanţieră având în vedere presiunea mare a portofoliilor de credite neperformante.
Citi România, sucursala locală a gigantului american Citibank, se pregăteşte să le vândă austriecilor de la Raiffeisen un pachet de credite de retail de peste 100 mil. euro, la care se adaugă depozite de 175 mil. euro, în cadrul unei tranzacţii care va marca ieşirea Citi de pe piaţa de retail. În total este vorba despre un portofoliu care depăşeşte 100.000 de clienţi care vor fi invitaţi să-şi exprime opţiunea cu privire la transferul către Raiffeisen Bank. Creditele vândute de americani sunt exclusiv în lei, din categoria împrumuturilor de nevoi personale negarantate, în timp ce peste 90% din depozitele care ar urma să facă obiectul transferului sunt în valută. Acesta este şi segmentul cel mai sensibil, având în vedere că include mulţi clienţi dintr-o gamă elitistă pentru care brandul Citi şi standardul de servicii al americanilor au o valoare aparte. Practic 90% din depozitele care fac obiectul acordului cu Raiffeisen aparţin clienţilor de wealth management (CitiGold). În ultimul an austriecii au făcut eforturi pentru a-şi întări oferta de servicii de tipul private banking, încercând să se diferenţieze pe piaţă prin calitatea consilierii în domeniul investiţiilor personale.
Este prima tranzacţie de anvergură anunţată public pe piaţa de retail banking şi vine în contextul deciziei strategice a Citibank de a renunţa la acest tip de business la nivel local. RBS a luat în urmă cu un an o decizie similară, însă discuţiile privind formula de exit s-au prelungit.
Deal-ul dintre Citi şi Raiffeisen a fost perfectat foarte repede având în vedere că americanii anunţaseră la începutul lunii decembrie 2012 că ies din afacerile cu clienţi persoane fizice. Nu după mult timp, Raiffeisen a arătat un interes puternic, solicitând exclusivitate în negocieri. Austriecii cumpără credite de calitate foarte bună, Citi raportând o rată a creditelor neperformante de sub 1% pe segmentul persoane fizice la 31 decembrie 2012. Pe lângă creditele de nevoi personale care au dobânzi fixe şi grafice de rambursare în rate egale, Raiffeisen va prelua portofoliul de carduri de credit şi facilităţile de descoperit de cont.
Valoarea tranzacţiei care aşteaptă avizul Consiliului Concurenţei este confidenţială. Alături de portofoliul de clienţi, Citi a negociat transferul a aproximativ 200 de angajaţi ai diviziei de retail.