BusinessMagazin

Tag: R. Moldova

  • Andrian Candu: Republica Moldova va primi gaz rusesc din România, dacă Ucraina va bloca tranzitul

    După ce gazoductul Iaşi-Ungheni va fi dat în exploatare, Moscova şi Bucureştiul ar putea ajunge la un acord privind livrarea de gaze ruseşti din România, a declarat Candu.

    “Acest fapt va consolida securitatea noastră energetică, dacă tranzitul de gaze prin Ucraina va fi oprit”, a adăugat el, menţionând că acest subiect a fost discutat săptămâna trecută la Chişinău, în timpul vizitei vicepreşedintelui Consiliului de Administraţie al Gazprom, Valeri Golubev.

    Potrivit Itar-Tass, Candu a subliniat că proiectul privind conectarea sistemului de transport de gaze al Republicii Moldova la reţeaua europeană prin România nu este îndreptat împotriva Gazprom, ci are scopul de a diversifica sursele de energie ale Chişinăului.

    Ministerul moldovean al Economiei a anunţat recent că Uniunea Europeană (UE) a alocat suma suplimentară de zece milioane de euro pentru extinderea gazoductului Iaşi-Ungheni cu segmentul Ungheni-Chişinău, cu scopul asigurării unei alternative de aprovizionare cu gaze naturale a capitalei, cel mai mare consumator din ţară.

    Ministerului moldovean a adăugat că această plată suplimentară va fi efectuată în 2015.

    Premierii român Victor Ponta şi moldovean Iurie Leancă au inaugurat pe 27 august, de Ziua Independenţei Republicii Moldova, gazoductul Iaşi-Ungheni, care va permite fostei republici sovietice să-şi reducă dependenţa faţă de livrăriile de gaze naturale ruseşti.

    Cu o lungime de 43 de kilometri, conducta, care asigură legătura între oraşul românesc Iaşi (nord-est) şi cel moldovean Ungheni (nord-vest), are o capacitate de 1,5 până la două miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an. Potrivit autorităţilor române, conducta va livra iniţial 50 de milioane de metri cubi de gaze naturale pe an.

    Republica Moldova consumă aproximativ 1,2 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, pe care le importă din Rusia. Regiunea separatistă prorusă Transnistria, în care se află concentrată cea mai mare parte a industriei moldoveneşti, consumă la rândul ei aproximativ un miliard de metri cubi de gaze naturale pe an.

  • UE a alocat zece milioane de euro pentru extinderea gazoductului Iaşi-Ungheni la Chişinău

    Această plată suplimentară va fi efectuată în 2015, precizează ministerul moldovean într-un comunicat de presă postat pe site.

    Premierii român Victor Ponta şi moldovean Iurie Leancă au inaugurat pe 27 august, de Ziua Independenţei Republicii Moldova, gazoductul Iaşi-Ungheni, care va permite fostei republici sovietice să-şi reducă dependenţa faţă de livrăriile de gaze naturale ruseşti.

    Cu o lungime de 43 de kilometri, conducta, care asigură legătura între oraşul românesc Iaşi (nord-est) şi cel moldovean Ungheni (nord-vest), are o capacitate de 1,5 până la două miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an.

    Potrivit autorităţilor române, conducta va livra iniţial 50 de milioane de metri cubi de gaze naturale pe an.

    Republica Moldova consumă aproximativ 1,2 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, pe care le importă din Rusia. Regiunea separatistă prorusă Transnistria, în care se află concentrată cea mai mare parte a industriei moldoveneşti, consumă la rândul ei aproximativ un miliard de metri cubi de gaze naturale pe an.

    Gazoductul se opreşte în prezent la Ungheni, un orăşel cu aproximativ 35.000 de locuitori, iar un al doilea tronson, cu o lungime de aproximativ 100 de kilometri, urmează să fie construit până la Chişinău, capitala moldoveană, în următorii doi-trei ani.

    UE oferă susţinere financiară pentru reformarea întregului sector energetic al fostei republici sovietice.

    Vicepremierul Andrian Candu, totodată ministu al Economiei, şi şeful Delegaţiei UE la Chişinău Pirkka Tapiola urmează să anunţe miercuri, într-o conferinţă de presă, alocarea celei de a treia tranşe în cadrul “Programului Suport Bugetar pentru energie” al UE, destinat modernizării sectorului energetic moldovean.

    Transferul la bugetul de stat al celei de a treia tranşe a programului, în valoare de 11,6 milioane de euro urmează să aibă loc în această toamnă, precizează ministerul.

    Prin intermediul acestui program, demarat în 2011, Comisia Europeană (CE) a alocat Republicii Moldova suma de 42,6 milioane de euro atât pentru diversificare energetică şi conectarea la piaţa energetică UE, cât şi pentru promovarea eficienţei energetice şi energiei regenerabile. Programul face parte dintre cele cinci operaţiuni UE de susţinere financiară a Republicii Moldova, în valoare totală de peste 216 milioane de euro, în curs de implementare în diverse sectoare ale economiei moldoveneşti.

  • Evgheni Şevciuk susţine că Transnistria ar putea cere amânarea negocierilor de la Viena

    “Delegaţia transnistreană ar putea cere amânarea consultărilor ce urmează să aibă loc la Viena la 11-12 septembrie din cauza măsurilor neprietenoase ale R.Moldova”, a declarat Şevciuk. El a acuzat Chişinăul că ruinează negocierile. “Astăzi are loc un război economic, informaţional şi diplomatic împotriva Transnistriei”, a declarat el.

    Şevciuk a vorbit despre mai multe dosare penale lansate în R.Moldova împotriva unor oficiali transnistreni, inclusiv a premierului şi a unor lideri din regiune, precum şi despre alte acţiuni “îngrijorătoare”. “Au creat condiţii pentru suprimarea telefoanelor mobile în Transnistria. Aceasta poate duce la un nou război al telefoanelor. Suntem împotrivă” a declarat el.

    “Nu am primit niciun răspuns clar de la partenerii noştri”, a adăugat Şevciuk. “Cred că nici ţările vecine, nici participanţii la negocierile în format 5+2 nu sunt interesaţi de escaladarea tensiunilor”, a adăugat el.

    Negocierile în format 5+2 privind soluţionarea conflictului transnistrean au fost întrerupte în februarie 2006. Chişinăul şi Tiraspolul au reuşit să reia dialogul după doi ani la nivel de reprezentanţi politici. Ei se reuneau lunar pentru a rezolva problemele presante ale populaţiei. În martie 2009, negocierile au fost reluate din nou după o întâlnire trilaterală între preşedinţii Rusiei, R.Moldovei şi Transnistriei. La întâlnirile de la Moscova şi Vilnius de anul trecut şi de la Dublin din acest an, părţile au convenit să reia negocierile.

  • SUA felicită România şi Republica Moldova pentru inauguarea gazoductului Iaşi-Ungheni

    “Această conductă de gaze naturale de 43 de kilometri va oferi Republicii Moldova beneficiile unei diversificări a livrărilor în sectorul energetic, un acces la piaţa competitivă a Europei şi o creştere a securităţii energetice”, a declarat Jenifer Psaki, o purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat.

    Ea a adăugat că Statele Unite sunt “angajate să ajute (Republica) Moldova să atingă aceste obiective prin programe care vor îmbunătăţi mediul de reglementare şi vor reduce consumul de energie”.

    Premierii român Victor Ponta şi moldovean Iurie Leancă au inaugurat miercuri, cu ocazia Zilei Independenei, un gazoduct care va permite fostei republici sovietice să-şi reducă dependenţa faţă de livrăriile de gaze naturale ruseşti.

    “Mulţumită acestui gazoduct, Republica Moldova nu se va mai teme că va fi privată de energie” de către gigantul rus Gazprom, unicul furnizor până în prezent, a declarat Ponta, citat de AFP, la o ceremonie la care a fost prezent şi comisarul european însărcinat cu Energia Günther Oettinger.

    Leancă a mulţumit Comisiei Europene (CE), care a finanţat o parte a proiectului, precizând că primele livrări de gaze naturale sunt aşteptate la 1 septembrie.

    Cu o lungime de 43 de kilometri, conducta care asigură legătura între oraşul românesc Iaşi (nord-est) şi cel moldovean Ungheni (nord-vest), are o capacitate de 1,5 până la două miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an.

    Potrivit autorităţilor române, conducta va livra iniţial 50 de milioane de metri cubi de gaze naturale pe an.

    Republica Moldova consumă aproximativ 1,2 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, pe care le importă din Rusia. Regiunea separatistă prorusă Transnistria, în care se află concentrată cea mai mare parte a industriei moldoveneşti, consumă la rândul ei aproximativ un miliard de metri cubi de gaze naturale pe an.

    Gazoductul se opreşte în prezent la Ungheni, un orăşel cu aproximativ 35.000 de locuitori, iar un al doilea tronson, cu o lungime de aproximativ 100 de kilometri, urmează să fie construit până la Chişinău, capitala moldoveană, în următorii doi-trei ani.

    România produce aproximativ 11 miliarde de metri cub de gaze naturale pe an şi importă 2,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale din Rusia.

    Consumul în România a scăzut puternic în ultimii ani, până la 12 miliarde de metri cubi în 2013, faţă de 18 miliarde de metri cubi de gaze înainte de izbucnirea crizei economice.

  • Republica Moldova marchează 23 de ani de la independenţă lansând gazoductul Iaşi-Ungheni

    Inaugurarea gazoductului face parte din programul vizitei premierului român Victor Ponta în Republica Moldova. El va participa la ceremonie alături de premierul moldovean Iurie Leancă, în localitatea Zagarancea.

    Implementarea proiectului, pentru care Uniunea Europeană (UE) a alocat, potrivit agenţiei ruseşti Itar-Tass, suma de 26 de milioane de euro, a durat un an. Scopul UE a fost să conecteze sistemul moldovean de transport de gaze naturale la cel european, consolidând în acest fel securitatea energetică a Republicii Moldova prin livrări alternative din România.

    Preţul natural al gazelor româneşti nu a fost dezvăluit, potrivit agenţiei, însă premierul Iurie Leancă a declarat pentru presă că speră să fie “mai mic decât preţul Gazpromului rusesc”. Potrivt acestuia, Republica Moldova negociază cu holdingul rusesc o reducere a preţului gazelor naturale ruseşti, pe care fosta republică sovietică le importă cu aproximativ 370 de dolari mia de metri cubi.

    Potrivit unui acord semnat la începutul lui august de către compania românească Transgaz şi compania moldoveană de stat Vestmoldtransgaz, – din cauza capacităţii reduse a conductei – livrările româneşti de gaze naturale nu vor depăşi 50 de milioane de metri cubi pe an, reprezentând aproximativ 4% din cererea anuală la nivel naţional (aproximativ 1,3 miliarde de metri cubi).

    În vederea eficientizării economice a proiectului este necesară construirea unei conducte suplimentare Ungheni-Chişinău, cu staţii de compresare şi alte infrastructuri de transport, o investiţie estimată de către Itar-Tass la suma de 50 de milioane de euro.

  • Barack Obama şi americanii felicită Republica Moldova de Ziua Independenţei

    “Aplaud poporul moldovean pentru angajamentul faţă de integrarea europeană. Numeroase oportunităţi se deschid mulţumită liberalizării vizelor şi ratificării recente a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană (UE)”, afirmă secretarul de Stat american în acest mesaj, în care promite că “Statele Unite vor continua să vă ajute să beneficiaţi deplin de aceste oportunităţi”.

    “Statele Unite rămân în continuare angajate faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a (Republicii) Moldova”, subliniază Kerry, în contextul crzei ucrainene, adăugând că “vom continua să jucăm un rol activ în negocierile privind soluţionarea conflictului din (regiunea moldoveană separatistă prorusă) Transnistria” şi promiţând că Washingtonul va ajuta această fostă republică sovietică “să-şi clădească un viitor mai sigur şi mai prosper”.

    Kerry evocă, în comunicat, vizita pe care a efectuat-o la începutul lui decembrie 2013 în Republica Moldova, angajamentul Chişinăului de a promova democraţia şi angajamentul Washingtonului de a ajuta ţara să-şi atingă “întregul potenţial democratic, inclusiv prin asistenţă americană în vederea îmbunătăţirii mediului judiciar moldovean”.

    Şeful diplomaţiei americane, evocă totodată întâlnirea cu premierul Iurie Leancă şi vizita la pe care a efectuat-o atunci la pivniţele Cricova, citând “un export care a făcut (Republica) Moldova cunoscută în întreaga lume”.

    “Aşa cum am spus atunci, voi sunteţi cei care vă definiţi viitorul, prin speranţele şi aspiraţiile pe care le aveţi”, afirmă Kerry, citat în comunicat.

  • Dmitri Rogozin: Republica Moldova a încălcat înţelegeri anterioare prin semnarea Acordului de asociere cu UE

    Rogozin a vorbit despre acorduri semnate de Chişinău prin care s-ar fi angajat să se consulte, în problemele esenţiale, cu Tirsapolul. “Dar acest lucru nu s-a întâmplat în momentul semnării de către Chişinău a Acordului de asociere cu Uniunea Europeană”, a afirmat Rogozin, potrivit Itar-Tass, după întrevederea pe care a avut-o cu liderul separatist de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk.

    “Autorităţile moldovene nu au luat în considerare interesele ambelor maluri ale Nistrului. Transnistria a ajuns într-o profundă stare de izolare economică“, a spus vicepremierul rus.

    “Acum sunt necesare demersuri pentru găsirea unor soluţii. Interesele propriului popor nu pot fi ignorate. Iniţiativele unora dintre politicienii de la Chişinău nu au dus nicăieri“, a continuat Rogozin, subliniind, potrivit Itar-Tass, că Rusia aşteaptă din partea Republicii Moldova politici mai consistente faţă de Transnistria şi faţă de Moscova după alegerile parlamentare din toamnă.

    Rusia va face tot posibilul pentru menţinerea păcii în Transnistria, a dat asigurări Rogozin la Tiraspol. “Încercările de a izola Transnistria sunt din ce în ce mai numeroase”, a adăugat vicepremierul rus, notând că mulţi locuitori se află în imposibilitatea de a călători în afara regiunii separatiste şi că Ucraina a săpat un şanţ de-a lungul frontierei cu Republica Moldova. Rusia va depune toate eforturile pentru menţinerea păcii în regiune. “Din fericire, nu trebuie să avertizăm pe nimeni că pacea este mai bună decât războiul”, a insistat Dmitri Rogozin.

  • Chişinăul transmite Rusiei că embargoul impus produselor moldoveneşti este excesiv şi nejustificat

    Discuţii referitoare la embargoul impus de Rusia importurilor de fructe şi legume din Republica Moldova au avut loc, joi, la Chişinău, în cadrul Comisiei interguvernamentale pentru cooperare comercial-economică, în prezenţa vicepremierului rus Dmitri Rogozin şi a ministrului moldovean al Economiei, Andrian Candu.

    Potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei de la Chişinău, vicepremierul moldovean Andrian Candu a atras atenţia că restricţiile aplicate sunt excesive şi nejustificate şi contravin prevederilor acordurilor comerciale cu Federaţia Rusă. “Motivele aplicării măsurilor sunt mai mult de natură politică, decât economică”, arată comunicatul Ministerului moldovean al Economiei.

    Vicepremierul Candu a subliniat, în acest context, importanţa menţinerii unui dialog constructiv între Republica Moldova şi Federaţia Rusă, în vederea identificării unor soluţii reciproc acceptabile pentru ambele părţi.

    La rândul său, vicepremierul rus a menţionat necesitatea continuării dialogului la nivel bilateral şi identificarea soluţiilor pentru redresarea situaţiei la nivel de experţi şi instituţii. De asemenea, partea rusă şi-a exprimat disponbilitatea pentru o nouă rundă de discuţii pe această temă în luna septembrie, la Moscova. În acelaşi timp, Dmitri Rogozin a evocat necesitatea considerării intereselor agenţilor economici din Transnistria.

    Pe de altă parte, oficialii de la Chişinău au menţionat, la discuţiile cu delegaţia de la Moscova, necesitatea extinderii contractelor existente de tranzit şi furnizare a gazelor naturale pentru 2015.

    Vicepremierul rus Dimitri Rogozin a sosit, joi, la Chişinău, fiind însoţit de o delegaţie de 25 de oficiali ruşi din Serviciul Fitosanitar, Ministerul Economiei, Serviciul Vamal şi Ministerul Culturii de la Moscova.

    Mai mulţi tineri din Partidul Liberal au protestat joi cu struguri, votcă şi arme de jucărie la Aeroportul din Chişinău faţă de vizita vicepremierului rus Dmitri Rogozin în Republica Moldova. “Rogozin şi Vova, plecaţi din Moldova!”, au scris tinerii liberali pe pancartele cu care au venit la Aeroportul din Chişinău.

    În replică, ministrul rus al Culturii, Vladimir Medinski, a afirmat, într-un comentariu ironic postat pe Twitter, că “Susţinătorii unirii cu România ne salută călduros cu Dmitri Rogozin la Chişinău. “Trâmbiţează, cântă şi dansează”, a comentat ministrul rus, potrivit Unimedia.

  • Emisarul Kremlinului în Crimeea: Transnistria va deveni parte a Rusiei

    “Aş integra Transnistria şi astăzi. Totuşi, vedeţi ce se întâmplă în Ucraina”, a declarat emisarul, citat de agenţia Kriminform.

    “Sunt convins că în cele din urmă Transnistria va deveni parte a Rusiei”, a adăugat el.

    La începutul lui august, Republica Moldova a cerut încă o dată Rusiei să îşi retragă militarii din Transnistria.

    Totodată, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, declara la 13 august că ambiţiile preşedintelui rus Vladimir Putin merg “dincolo de Ucraina”, vizând alte regiuni apropiate de frontierele Rusiei, precum Transnistria.

    “Sunt îngrijorat de ambiţiile Rusiei, ambiţiile lui Putin merg dincolo de Ucraina”, a declarat Rasmussen, într-o conferinţă de presă cu premierul islandez, Sigundur David Gunnlaugsson.

    “Am asistat la anexarea ilegală a Crimeei, am observat rolul Rusiei în destabilizarea situaţiei din estul Ucrainei. De fapt, vedem că Rusia se află în spatele conflictelor îngheţate şi de lungă durată din Transnistria, în estul Republicii Moldova, din Abhazia şi din Osetia de Sud, în Georgia”, a adăugat el.

  • Tiraspolul denunţă “concentrarea” forţelor militare ucrainene la frontiera cu Transnistria

    La frontiera cu Transnistria “sunt efectuate lucrări de construcţii, sunt săpate şanţuri”, a afirmat Şevciuk, după ce Ucraina a săpat un şanţ la graniţa cu regiunea separatistă moldoveană, de teamă că trupele ruse staţionate în zonă ar putea invada teritoriul ucrainean.

    Liderul separatist a subliniat că populaţia şi autorităţile din regiune sunt “îngrijorate” de aceste activităţi. El i-a propus ambasadorului american să noteze că Transnistria “nu efectuează pregătiri militare”.

    “Transnistria nu a atacat pe nimeni niciodată şi nu intenţionează să atace. Ne respectăm angajamentele cu privire la menţinerea păcii în zona de securitate”, a dat asigurări Şevciuk.

    Totuşi, separatiştii proruşi din regiunea moldoveană Transnistria şi-au plasat forţele de securitate în stare de alertă, la începutul lui august, sub pretextul unei ameninţări militare din partea Ucrainei şi Republicii Moldova.

    De asemenea, Şevciuk a acuzat Ucraina că tensionează atmosfera în cazul regiunii transnistrene şi a apreciat că autorităţile de la Chişinău încearcă să submineze eforturile pentru avansarea negocierilor.

    “Observăm că este implementată o strategie care are drept scopt discreditarea Transnistriei”, a declarat el.

    Totodată, ministrul de Externe al regimului separatist de la Tiraspol, Nina Ştanski, a denunţat miercuri “blocada impusă Transnistriei” de către Republica Moldova.

    “Dacă populaţia transnistreană nu ar fi putut să-şi cumpere toate cele necesare pentru o viaţă normală, am fi vorbit despre o adevărată catastrofă umanitară”, a afirmat Ştanski, citată de agenţia Novosti PMR.