BusinessMagazin

Tag: publicitate

  • Proiectul care vizează interzicerea publicităţii la medicamente la radio-TV, avizat negativ de CNA

    CNA a analizat, joi, o adresă primită de la Guvernul României – Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul referitoare la propunerea legislativă de modificare a Legii publicităţii, în sensul interzicerii reclamelor pentru medicamente şi tratamente medicale la televizune şi radio.

    Consiliul a decis cu unanimitatea voturilor membrilor prezenţi la şedinţa de joi (Florin Gabrea, Lorand Turos, Monica Gubernat, Gabriel Tufeanu, Radu Herjeu, Dorina Rusu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea) să avizeze negativ acest proiect.

    Avizul Consiliului Naţional al Audiovizualului este consultativ.

    Potrivit CNA, acest proiect nu ţine seama de mai multe aspecte din directivele europene, pe care România, ca stat membru al Uniunii Europene, şi-a asumat obligaţia să le transpună în legislaţia internă.

    “Dacă tot vor să se ocupe de medicamente, măcar să se ocupe de suplimente alimentare”, a spus membrul CNA Monica Gubernat, cea care a condus şedinţa de joi a Consiliului.

    CNA a primit pe acest subiect şi un punct de vedere al Asociaţiei Române de Comunicaţii Audiovizuale, care reuneşte principalele televiziuni şi radiouri din România. Potrivit asociaţiei, acest proiect de lege este o limitare atât a dreptului la informaţie al publicului, cât şi a libertăţii comerţului.

    Senatorul UDMR Vegh Alexandru a propus, într-o iniţiativă legislativă, să se interzică publicitatea explicită pentru produsele medicamentoase în programele radio-TV, dar şi interzicerea reclamelor pentru farmacii care induce ideea că acestea ar fi un model pentru alte farmacii, după cum agenţia MEDIAFAX a relatat pe 14 iunie.

    Poiectul prevede că se interzice publicitatea explicită pentru produsele medicamentoase în cadrul programelor de televiziune şi radiodifuziune.

    Publicitatea pentru alte modalităţi decât cea explicită este permisă numai pentru produsele medicamentoase care se eliberează fără prescripţie medicală, pentru care materialele publicitare vor fi aprobate de Agenţia Naţională a Medicamentului.

    În propunerea legislativă se mai prevede că este interzisă publicitatea pentru farmacii difuzată în cadrul programelor de televiziune şi radiodifuziune, care induce ideea că farmacia respectivă reprezintă un model sau un etalon pentru celelalte, precum şi reclamele la farmacii care reprezintă publicitate mascată la medicamente. Comunicările comerciale audiovizuale destinate produselor şi tratamentelor medicale sunt interzise, se mai arată în proiect.

    “Venim cu această iniţiativă dată fiind amploarea pe care a luat-o publicitatea ascunsă la medicamente şi influenţa negativă şi înşelătoare pe care o are asupra populaţiei, aspecte care se datorează, în general, publicităţii prin televiziune şi radiodifuziune, surse de informaţii care ajung la un număr foarte mare de persoane”, susţine iniţiatorul, în expunerea de motive.

    El mai apreciază că “automedicaţia poate duce la complicaţii grave de sănătate, iar pacienţii nu ar trebui să se trateze «după ureche», în baza celor auzite la radio sau la televizor despre un medicament, exagerarea proprietăţilor terapeutice ale unor medicamente în cadrul reclamelor încurajând automedicaţia, prin inducerea în rândul populaţiei insuficient educate medical a ideii că boli grave pot fi tratate fără intervenţia medicului”.

    Proiectul se află în consultare publică la Camera Deputaţilor.

  • Proiectul care vizează interzicerea publicităţii la medicamente la radio-TV, avizat negativ de CNA

    CNA a analizat, joi, o adresă primită de la Guvernul României – Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul referitoare la propunerea legislativă de modificare a Legii publicităţii, în sensul interzicerii reclamelor pentru medicamente şi tratamente medicale la televizune şi radio.

    Consiliul a decis cu unanimitatea voturilor membrilor prezenţi la şedinţa de joi (Florin Gabrea, Lorand Turos, Monica Gubernat, Gabriel Tufeanu, Radu Herjeu, Dorina Rusu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea) să avizeze negativ acest proiect.

    Avizul Consiliului Naţional al Audiovizualului este consultativ.

    Potrivit CNA, acest proiect nu ţine seama de mai multe aspecte din directivele europene, pe care România, ca stat membru al Uniunii Europene, şi-a asumat obligaţia să le transpună în legislaţia internă.

    “Dacă tot vor să se ocupe de medicamente, măcar să se ocupe de suplimente alimentare”, a spus membrul CNA Monica Gubernat, cea care a condus şedinţa de joi a Consiliului.

    CNA a primit pe acest subiect şi un punct de vedere al Asociaţiei Române de Comunicaţii Audiovizuale, care reuneşte principalele televiziuni şi radiouri din România. Potrivit asociaţiei, acest proiect de lege este o limitare atât a dreptului la informaţie al publicului, cât şi a libertăţii comerţului.

    Senatorul UDMR Vegh Alexandru a propus, într-o iniţiativă legislativă, să se interzică publicitatea explicită pentru produsele medicamentoase în programele radio-TV, dar şi interzicerea reclamelor pentru farmacii care induce ideea că acestea ar fi un model pentru alte farmacii, după cum agenţia MEDIAFAX a relatat pe 14 iunie.

    Poiectul prevede că se interzice publicitatea explicită pentru produsele medicamentoase în cadrul programelor de televiziune şi radiodifuziune.

    Publicitatea pentru alte modalităţi decât cea explicită este permisă numai pentru produsele medicamentoase care se eliberează fără prescripţie medicală, pentru care materialele publicitare vor fi aprobate de Agenţia Naţională a Medicamentului.

    În propunerea legislativă se mai prevede că este interzisă publicitatea pentru farmacii difuzată în cadrul programelor de televiziune şi radiodifuziune, care induce ideea că farmacia respectivă reprezintă un model sau un etalon pentru celelalte, precum şi reclamele la farmacii care reprezintă publicitate mascată la medicamente. Comunicările comerciale audiovizuale destinate produselor şi tratamentelor medicale sunt interzise, se mai arată în proiect.

    “Venim cu această iniţiativă dată fiind amploarea pe care a luat-o publicitatea ascunsă la medicamente şi influenţa negativă şi înşelătoare pe care o are asupra populaţiei, aspecte care se datorează, în general, publicităţii prin televiziune şi radiodifuziune, surse de informaţii care ajung la un număr foarte mare de persoane”, susţine iniţiatorul, în expunerea de motive.

    El mai apreciază că “automedicaţia poate duce la complicaţii grave de sănătate, iar pacienţii nu ar trebui să se trateze «după ureche», în baza celor auzite la radio sau la televizor despre un medicament, exagerarea proprietăţilor terapeutice ale unor medicamente în cadrul reclamelor încurajând automedicaţia, prin inducerea în rândul populaţiei insuficient educate medical a ideii că boli grave pot fi tratate fără intervenţia medicului”.

    Proiectul se află în consultare publică la Camera Deputaţilor.

  • Două antreprenoare din Bucureşti vor să câştige 100.000 de euro vânzând produse sănătoase

    Două antreprenoare din Bucureşti, cu peste zece ani de experienţă în industria publicităţii, aşteaptă în acest an venituri de 150.000 de euro, bazându-se pe trendul mâncatului sănătos şi al doritorilor de diete detox.

    ”Dacă nu aveai pregătire medicală era foarte greu să fii acceptat într-o şcoală de nutriţie din România, în plus din Statele Unite vin cele mai multe trenduri, diete, cărţi legate de alimentaţia sănătoasă. Dacă afacerea cu astfel de sucuri a devenit populară în România în urmă cu aproximativ doi ani, în SUA acestea au un istoric de aproximativ zece ani”, descriu Roxana Pănţuroiu şi Ana Radu motivele pentru care s-au înscris la un curs de nutriţie în Statele Unite ale Americii, în 2013, ca urmare a pasiunii lor comune pentru domeniu.

    După un an de zile petrecut la studii în SUA şi un preţ de 5.000 de dolari plătit de fiecare dintre ele pentru aceste cursuri, s-au întors în ţară cu ideea afacerii Juiceit. Aceasta este formată din activitatea de producţie şi de comercializare de sucuri naturale obţinute prin presare la rece (aplicarea unei prese de şapte tone pe fructe şi legume, în scopul extragerii sucurilor din acestea – n.r.), parte dintre ele destinate unor programe de detoxifiere (înlocuirea temporară a meselor zilnice cu băuturi bogate în nutrienţi – n.r.) şi o alta consumului cotidian.

    Juiceit este formată dintr-o unitate de producţie, un magazin online prin care realizează livrări în Bucureşti şi în ţară, cât şi parteneriate cu locaţii HoReCa din Capitală. Sucurile Juiceit, îmbuteliate în sticle de 350 ml sau 500 ml, costă 140 de lei în cazul unei detoxifieri de o zi, care presupune consumul a trei litri de suc. Programele de detoxifiere pot fi extinse însă la trei sau la cinci zile. În ce priveşte sucurile destinate consumului zilnic, acestea sunt îmbuteliate în sticle de 330 ml şi costă 12 lei. După un an de funcţionare, veniturile Juiceit au ajuns la 75.000 de euro, iar antreprenoarele estimează dublarea afacerii în acest an.

    Pănţuroiu şi Radu se cunosc din industria publicităţii, unde fiecare dintre ele a acumulat o experienţă de aproximativ zece ani. Cursurile din cadrul institutului american le-au oferit o viziune mai amplă asupra alimentaţiei sănătoase, iar unul dintre modulele lor preferate, ce cuprindea dieta cu sucuri, le-a oferit şi ideea afacerii. La întoarcerea în ţară, au început să colaboreze cu profesorul care le-a predat cursul pentru adaptarea unor reţete la materia primă disponibilă în ţară şi la gusturile locale. „Este clar că în România există o nişă de produse sănătoase în dezvoltare şi un trend de oameni interesaţi de ceea ce mănâncă”, argumentează antreprenoarele motivele pentru care erau convinse că există clienţi pentru afacerea lor în România. 

    Au investit în aceasta aproximativ 40.000 de euro până în prezent, direcţionând banii spre spre utilarea unităţii de producţie cu prese speciale, cumpărate tot din SUA, o maşină de livrare în capitală, cât şi în frigidere şi reţete. Au început să comercializeze sucurile la începutul anului 2014, în Bucureşti, axându-se pe cele destinate curelor de detoxifiere, iar după câteva luni au extins livrările şi în provincie. „Am fost bine primiţi şi în ţară, unde lumea nu are acces la atât de multe lucruri, dar oamenii sunt informaţi, îşi permit şi vor să încerce lucrurile noi”, explică Pănţuroiu. Pe seama tendinţei observate, au hotărât ca după un an să extindă gama de la sucurile de detoxifiere, ce pot fi folosite de câteva ori pe an, la una cu sucuri din fructe presate la rece destinate consumului zilnic.

    Au început tot în online, iar din toamna anului trecut au început să le vândă şi în locaţii din HoReCa, printre care French Revolution, Carousel, Pamplaisir, din zonele considerate de interes în prezent pentru potenţialii lor clienţi: Piaţa Universităţii, piaţa Dorobanţi, bulevardul Kiseleff. „Clienţii produselor noastre sunt mai ales persoane ocupate, active, care nu reuşesc de cele mai multe ori să mănânce de trei ori pe zi”, spune antreprenoarele. Producţia medie ajunge la 80-100 de litri zilnic şi se realizează în funcţie de comenzi. „În primele zile ale săptămânii producem cantităţi mai mari, produsele de detoxifiere se vând mai bine atunci, iar în weekend vânzările cresc în magazine.”

    Cele două antreprenoare spun că cel mai dificil aspect al unui astfel de business ţine de logistica din spatele lui, atât din cauza cantităţilor mari de fructe şi legume de care au nevoie pentru realizarea sucurilor (în general raportul este de 1 kg de legume şi/sau fructe pentru realizarea unei jumătăţi de litru de suc), dar şi a livrărilor zilnice în Bucureşti şi celor două-trei livrări săptămânale realizate în provincie prin intermediul Fan Courier. Dat fiind faptul că sucurile au o perioadă de valabilitate de trei zile, o aprovizionare zilnică este necesară, iar pentru aceasta apelează la producători locali. Unul dintre ei, spre exemplu, este din Târgovişte şi creşte exclusiv pentru ele legume precum spanac, sfeclă roşie, mocovi, pătrunjel sau mentă.

    Antreprenoarele şi-au propus dublarea afacerii până la finalul anului, axându-se pe dezvoltarea sucurilor lansate la sfârşitul anului trecut, destinate tuturor consumatorilor, nu doar celor care urmează o cură de detoxifiere a organismului. Îşi propun să se concentreze pe parteneriate cu magazinele, mai ales cu cele din zona clădirilor de birouri, însă nu exclud nici dezvoltarea unui magazin fizic propriu.

    Faptul că piaţa are potenţial o spune numărul de jucători ce îşi dezvoltă astfel de afaceri: printre ei se află FruFru, prezent pe piaţa sucurilor de detoxifiere şi a celor obţinute prin presare la rece, cât şi băuturile organice destinate curelor de detoxifiere produse şi realizate de cofetăria raw-vegană RawCoco, dezvoltată de antreprenoarea Anca Alungulesei, în urma unei investiţii de 50.000 de euro.

  • McCann Bucureşti şi Vodafone România câştigă patru lei de bronz la Cannes Lions 2015, cel mai important festival de publicitate din lume

    Anul acesta, în premieră pentru România, McCann Bucureşti şi Vodafone România au câştigat un premiu la Categoria Cannes Effectiveness.

    “Când publicitatea îmbrăţişează realitatea se nasc legendele noii lumi digitale. Cu Ghiţă am reuşit să construim eficienţa de business care a spart barierele oricăror recunoaşteri naţionale şi internaţionale, până la Cannes Effectiveness, devenind astfel cea mai premiată idee din grupul Vodafone. Şi n-am fi reuşit asta fără o echipă care trăieşte cu intensitate maximă acest brand, de la viziune pana la detaliu”, spune Laura Barbu, Director Brand&Marketing Communication, Vodafone Romania.

    “Am făcut o tradiţie din a câştiga premii cu campanii cunoscute de toată lumea, campanii făcute pentru clienţi mari, pentru branduri puternice. Asta ne ajută să ne concentrăm şi să ridicăm stacheta în work-ul de zi cu zi. Acolo stă cheia creativităţii. Felicitări tuturor românilor care au luat anul acesta premii la Cannes. Sunt idei pe care mi-aş fi dorit să le avem noi. Şi asta cred că e cea mai mare laudă. Sunt trofee aduse pentru România şi asta e cel mai important. “Împreună suntem mai puternici”, ca sa citez brandul care ne-a adus patru lei anul acesta”, afirmă Cătălin Dobre, Executive Creative Director McCann Bucureşti.

  • McCann Bucureşti şi Vodafone România câştigă patru lei de bronz la Cannes Lions 2015, cel mai important festival de publicitate din lume

    Anul acesta, în premieră pentru România, McCann Bucureşti şi Vodafone România au câştigat un premiu la Categoria Cannes Effectiveness.

    “Când publicitatea îmbrăţişează realitatea se nasc legendele noii lumi digitale. Cu Ghiţă am reuşit să construim eficienţa de business care a spart barierele oricăror recunoaşteri naţionale şi internaţionale, până la Cannes Effectiveness, devenind astfel cea mai premiată idee din grupul Vodafone. Şi n-am fi reuşit asta fără o echipă care trăieşte cu intensitate maximă acest brand, de la viziune pana la detaliu”, spune Laura Barbu, Director Brand&Marketing Communication, Vodafone Romania.

    “Am făcut o tradiţie din a câştiga premii cu campanii cunoscute de toată lumea, campanii făcute pentru clienţi mari, pentru branduri puternice. Asta ne ajută să ne concentrăm şi să ridicăm stacheta în work-ul de zi cu zi. Acolo stă cheia creativităţii. Felicitări tuturor românilor care au luat anul acesta premii la Cannes. Sunt idei pe care mi-aş fi dorit să le avem noi. Şi asta cred că e cea mai mare laudă. Sunt trofee aduse pentru România şi asta e cel mai important. “Împreună suntem mai puternici”, ca sa citez brandul care ne-a adus patru lei anul acesta”, afirmă Cătălin Dobre, Executive Creative Director McCann Bucureşti.

  • McDonald’s caută soluţii pentru a-şi recâştiga clienţii. Compania a lansat o nouă pungă pentru cumpărături

    McDonald’s Ungaria a prezentat recent o nouă pungă pentru cei care comandă la pachet, această având posibilitatea de a se transforma într-o tavă, scriu cei de la Business Insider. “BagTray” a fost dezvoltată alături de compania de publicitate DDB Budapest, scriu cei de la Gizmodo.

    Punga este prevăzută cu o fâşie detaşabilă aproape de bază, astfel încât clienţii pot îndepărta partea de sus. Baza este creată din carton gros tocmai pentru a servi drept tavă.

    Nu se ştie încă dacă acest tip de tavă va fi utilizat şi în alte ţări.

    Grupul american McDonald’s a vândut la sfârşitul lunii martie businessul din România catre un antreprenor rus, tranzacţia urmând a fi anunţat în următoarele zile. Ziarul Financiar a anunţat încă din vara anului trecut că americanii îşi caută francizat însă oficialii din România ai companiei au negat vehement.

    Lanţul de tip fast-food, intrat pe piaţa locală cu un restaurant în zona Piaţa Unirii în 1995, este singurul nume străin de pe piaţa locală a restaurantelor care a venit direct, rivalii de la KFC, Pizza Hut şi Subway operându-şi afacerile în franciză. McDonald’s a mai aplicat acest model de business – intrare directă şi apoi transferul operaţiunilor către un francizat – pe mai multe pieţe din Europa de Est, precum Republica Moldova (businessul a fost preluat de omul de afa­ceri Ilie Năstase), Bulgaria, Georgia sau Azerbaidjan.

  • Publicitate: Hexagonal este mai bun decât rotund? Taco Bell împotriva McDonald’s – VIDEO

    Findamental este un atac mai mult sau mai puţin direct la McDonald’s, uşor de identificat în măştile purtate de soldaţii din film şi din afişele de propagandă care împânzesc clipul publicitar. Ramones interpretează “Bilzkrieg Bop”, cântecul rebel care companiază fuga eroilor din clip din regatul micului dejun rotund în mai colorata lume a mic-dejunului hexagonal.

    Filmul este bine realizat şi poate smulge un sentiment; totuşi, o întrebare se naşte rapid în mintea privitorului: contează atât de mult forma în razboiul rutinei?

  • Povestea fondatorului L’Oréal

    În 1904, Eugène Schueller a absolvit Institutul de Chimie Aplicată din Paris (în prezent Chimie ParisTech – n.r.) şi, trei ani mai târziu, a inventat în chiuveta din locuinţa sa prima vopsea chimică de păr, pe care a numit-o Oréale. A fost o descoperire importantă, ţinând cont de faptul că în perioada respectivă femeile puteau să îşi vopsească părul doar în culorile negru sau roşu, folosind vopsea naturală. Schueller şi-a înregistrat compania drept Société Française de Teintures Inoffensives pour Cheveux şi a devenit un producător de succes pe măsură ce a reuşit să-şi introducă produsele în saloanele pariziene. Pentru a creşte popularitatea acestora, a fondat chiar şi o şcoală de vopsit părul pentru hair-stylişti pe care a supravegheat-o personal. În octombrie 1909 a apărut prima ediţie a revistei La Coiffure de Paris, publicaţie ce conţinea articole scrise de doctori, scriitori şi chimişti. Eugène Schueller scria editorialul ştiinţific al revistei, însă, după trei ani, a lăsat peniţa în favoarea businessului şi a cumpărat publicaţia.

    Odată cu încheierea războiului, vopseaua de păr Oréal a câştigat teren în afara graniţelor Franţei, intrând pe pieţe precum Italia (1910), Austria (1911), Olanda (1913) şi, mai târziu, chiar şi în Statele Unite ale Americii, Canada şi Brazilia. Schueller a diversificat activitatea companiei şi a început să producă şi lacuri şi materiale plastice. A pus bazele unei companii în Rusia şi a preluat Savon Savons Français, fondată în 1920. În 1927 s-a născut fiica sa, Lilian Bettencourt. Pasionată de munca tatălui său, ea a fost ucenica lui încă de la 15 ani, când a început să amestece cosmetice şi să eticheteze sticle de şampon.

    Între anii 1930 şi 1940, staruri de cinema precum Jean Harlow şi Mae West au crescut popularitatea decolorantului de păr lansat de L’Oréal, crescând concomitent şi vânzările companiei. Schueller a fost atât de inovator în practicile sale de marketing, încât în 1953 a câştigat un Oscar în domeniul publicităţii. A lansat revista pentru femei, Votre Beauté, în care a promovat Dop, primul şampon fără săpun destinat maselor.

    După 1930, Eugène Schueller şi-a direcţionat talentele şi spre conceperea de evenimente promoţionale şi noi strategii de advertising. El considera că există două tipuri de publicitate: publicité d’attaque (publicitate de atac), creată pentru a creşte interesul, şi publicité de rendement (publicitate de randament), concepută pentru a creşte vânzările. Printre strategiile sale de publicitate se numără lansarea revistei Votre Beauté, creată cu scopul de a încuraja femeile să fie mai preocupate de produsele de îngrijire personală, iar, în 1931, are ideea de a acoperi faţada unei clădiri pariziene cu un anunţ uriaş pentru o loţiune de păr. Un an mai târziu, odată cu începuturile publicităţii radio, a lansat şi o reclamă cântată, nu vorbită – primul „jingle“ din istoria radioului.

    Schueller a murit în 1957 la vârsta de 76 de ani, iar Francis Dalle l-a succedat ca preşedinte şi CEO. Compania a continuat să prospere, cu achiziţii precum Lancôme în 1964, Helena Rubinstein în 1989, Garnier în 1978, Maybelline în 1996, Soft Sheen în 1998 şi Carson în 2000. În prezent, Liliane Bettencourt, principala acţionară a L’Oréal, este a treia femeie din lume ca avere şi cea mai bogată din Europa, cu o avere estimată la 39,5 miliarde de dolari.

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Radu Florescu, locul al 24-lea

    Absolvent al School of Business, la Boston College, licenţiat în marketing şi finanţe, membru fondator al Asociaţiei Internaţionale de Advertising (IAA), Radu Florescu este CEO al Saatchi & Saatchi România din 1992.

    Anterior a ocupat vreme de doi ani funcţia de director of business development în cadrul grupului de comunicare Centrade SUA şi, din 1987 până în 1989, a fost commodity trader pentru Tricon, USA. Împreună cu fraţii săi John şi Nicholas Alexander, Radu Florescu a înfiinţat în 1990 compania Centrade, iar trei ani mai târziu a urmat afilierea la reţeaua internaţională Saatchi & Saatchi, obiectivele agenţiei fiind de a gestiona conturile subsidiarei locale a companiei americane de bunuri de larg consum Procter & Gamble, contul producătorului din industria alimentară Mars România şi cel al producătorului de ţigarete British American Tobacco (BAT), câştigate prin intermediul reţelei.

    Deşi îşi propusese să se retragă în urmă cu câţiva ani, Radu Florescu declara recent că „probabil încă 5-10 ani voi mai fi aici, în România, deşi am tot promis familiei că mă voi întoarce în State sau în Franţa; am rămas însă aici pentru că eu cred că mai sunt încă oportunităţi. România este o insulă şi trebuie să fie un punct puternic în regiune, un punct stabil pentru zona de afaceri“.

    Radu Florescu face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiat în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Xavier Piesvaux, locul al 25-lea

    Absolvent al Şcolii de Afaceri din Franţa, Xavier Piesvaux deţine din 2008 poziţia de director general al companiei Mega Image, parte din Delhaize Group. Anterior acestei poziţii, a lucrat pentru divizia de supermarketuri a grupului francez Carrefour în China, ocupând de-a lungul timpului mai multe poziţii, de la cea de trezorier până la director general.

    Compania este unul dintre cei mai dinamici retaileri de pe piaţă: anul acesta a deschis peste 50 de magazine, în urma unor investiţii de circa 10 milioane de euro, iar reţeaua a ajuns astfel la 350 de spaţii. Compania a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 530 de milioane de euro, faţă de 394 de milioane de euro în 2012.

    „România este încă o piaţă emergentă, cu potenţial ridicat, ce face eforturi pentru a se adapta la standardele europene, dar în acelaşi timp este o piaţă dominată de incertitudine economică, legislativă şi politică“, declara Xavier Piesvaux într-una din rarele declaraţii în presă. „Din punctul de vedere al managementului, te obligă să provoci permanent oportunităţile existente, create de potenţialul de dezvoltare versus capacitatea de a a avea o viziune pe termen mediu, nu numai pe termen scurt“, spune Piesvaux. El se referă la capacitatea de a executa planurile într-un mod dinamic şi profesionist, precum şi la capacitatea de a stimula echipa „către productivitate, analiză şi conducerea afacerii“.

    Xavier Piesvaux face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiat în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .