BusinessMagazin

Tag: publicare

  • Europenii îşi pot lua adio de la duşuri fierbinţi şi iluminatul public: Cum are de gând Europa să reducă consumul de energie

    Europenii fac duşuri mai reci, birourile scad temperaturile în termostate, iar magazinele reduc luminile pentru a evita întreruperea curentului electric şi îngheţarea locuinţelor în această iarnă, ca urmare a consecinţelor războiului dus de Rusia în Ucraina, scrie Bloomberg.

    Pe măsură ce Kremlinul reduce livrările de gaze şi întrerupere centrale electrice se intensifică o restrângere a aprovizionării, Europa nu are altă alternativă decât reducerea cererii.

    Măsurile de până acum au fost inegale, dar această necesitate a măsurilor restrictive creşte pe măsură ce preţurile continuă să crească.

    În timp ce unele ţări precum Germania, unde aproape jumătate din locuinţe se bazează pe gaz pentru încălzire, Uniunea Europeană încearcă să se unească. Statele membre ale blocului îşi propun să reducă consumul de gaz cu 15% până în această iarnă. Această măsură este preventivă pentru situaţia în care Rusia, care a acoperit istoric aproximativ 40% din cererea UE pentru combustibil,  închide robinetul.

     

  • Scrisoare publică semnată de mari personalităţi publice şi profesori: Cât de jos se va coborî nivelul cunoştinţelor pentru ca un examen cu probe comune, nediferenţiate în funcţie de filieră, să poată fi susţinut şi de elevii de liceu teoretic, dar şi de cei de şcoală profesională?

    Zeci de cadre didactice din mediul universitar şi din învăţământul preuniversitar alături de mari personalităţi publice au semnat o scrisoare deschisă către Ministrul Educaţiei cu privire la schimbările din educaţie. Zilele aceste proiectele de legi ale educaţiei sunt dezbatere publică.

    Scrisoare integrală
    Domnule Ministru,

    Suntem conştienţi de necesitatea unor intervenţii în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar, înţelepte, fundamentate, adaptate cerinţelor prezentului şi realităţii specifice. Ca atare, apreciem preocuparea manifestată de a îmbunătăţi, organizaţional şi funcţional, cadrul de desfăşurare a educaţiei.
    În acest context, surprindem modificări substanţiale aduse examenelor naţionale (evaluarea naţională şi bacalaureat) şi ne exprimăm îngrijorarea faţă de caracterul actualizat al evaluării, de natură să ignore problemele primordiale ale învăţământului în favoarea unora periferice, mai degrabă simptomatice. Apreciem că modalitatea propusă (testare standardizată în format digital) reprezintă factor de vulnerabilitate la adresa interesului, aptitudinilor elevilor şi chiar la adresa dimensiunii morale a personalităţii acestora. Totodată, amplifică riscul ca mii de elevi să nu îşi atingă potenţialul pe parcursul anilor de studiu şi determină ratarea viitorului profesional. Acest tip de evaluare are potenţialul de a orienta elevii spre memorizare, ceea ce va afecta inteligenţa, va eroda caracterul şi voinţa elevilor, va împiedica însuşirea cunoştinţelor astfel încât să li se dezvolte capacitatea de a le aplica, va descuraja descoperirea şi exersarea funcţiilor gândirii, libertatea de gândire şi de acţiune, creativitatea şi spontaneitatea.
    Considerăm că examenul la limba şi literatura română, standardizat în format digital, nu va permite verificarea cunoştinţelor elevilor. Susţinem o educaţie care acordă atenţie valorilor culturale specifice poporului român, după cum se statuează în principiile care guvernează sistemul educaţional (“principiul asumării, promovării şi păstrării identităţii naţionale şi a valorilor culturale ale poporului român”), de aceea semnalăm că este necesar ca limba şi literatura român să beneficieze de un număr suficient de ore în planul-cadru şi de o evaluare adecvată.
    Proiectul de lege acordă o mare atenţie filierei profesionale. Totuşi, considerăm că este necesară demarcaţia netă între cele trei filiere (teoretică, vocaţională, profesională) şi, aşa cum sunt prevăzute diferenţe structurale şi organizaţionale (curriculum, programă, plan-cadru etc), trebuie să existe şi diferenţe de evaluare. Altfel, existenţa însăşi a specializării în timpul studiilor liceale va apărea ca inutilă. Totodată, ar apărea consecinţe negative greu de estimat, odată ce am nivela în jos standardele de calitate. România de mâine îşi pune în pericol numeroase domenii-cheie într-o societate, deoarece ar deveni incapabilă să le pregătească specialiştii.
    Vă aducem la cunoştinţă, punctual, care sunt principalele (deşi nu singurele) articole din proiectul de lege susceptibile a avea un serios impact negativ:
    • Articolul 71. Propunem în schimb o evaluare cu itemi variaţi, astfel încât cunoştinţele să poată fi verificate. Respingem evaluarea standardizată în format digital, deoarece ea încalcă înseşi principiile enunţate în proiectul de lege (art.3): principiul calităţii, relevanţei şi eficienţei.
    • Articolul 75, alin. 5. Propunem eliminarea integrală a acestui articol şi păstrarea actualei modalităţi de evaluare la bacalaureat.
    • Articolul 70, alin. 3, litera f. Respingem această prevedere, care încalcă principiile din art.3: principiul nediscriminării şi al calităţii. Sunt discriminaţi elevii care vor să performeze la aceste materii, ca şi profesorii ce predau disciplinele respective: deşi au acelaşi statut profesional ca şi ceilalţi, nu au dreptul de a acorda note, ci doar calificative. Se reglementează practic diferenţe între disciplinele şcolare care devin de rang prim şi altele de rang secund.
    • Articolul 74 – admiterea la licee şi colegii naţionale. Propunem eliminarea articolelor care stipulează organizarea de admitere separată la colegiile naţionale. Este necesar să existe o modalitate unică de admitere în ciclul liceal, care să asigure echitatea şi nediscriminarea.
    • Articolul 62, alin. 6, 7. Proiectul de lege introduce educaţia pentru viaţă ca disciplină obligatorie, împărţită în module, pe întreaga perioadă de şcolarizare. Observăm că unor module foarte utile li se adaugă altele cu caracter politico-ideologic şi este lăsată posibilitatea introducerii altora, prin ordin al ministrului educaţiei. Considerăm că şcoala trebuie să rămână un spaţiu al cunoaşterii şi al însuşirii valorilor morale, departe de arena disputelor politico-ideologice.
    • Articolele 213-216. Propunem eliminarea integrală a articolelor, deoarece ele prevăd trecerea palatelor copiilor, cluburilor copiilor şi cluburilor sportive şcolare, din subordinea Ministerului Educaţiei în cea a consiliilor locale. Articolul 215 stipulează că autorităţile locale nu au voie să schimbe destinaţia clădirilor şi terenurilor, “pentru o perioadă de minimum 10 ani de la momentul transferului şi a schimbării regimului juridic al domeniului public”. Astfel se încurajează manifest desfiinţarea lor. Mai observăm (art 215, alin.9) şi că profesorilor din aceste unităţi li se acordă un răstimp de zece ani pentru a se transfera în învăţământul de masă.
    • Articolul 27, alin.5. Acest aliniat contravine principiului descentralizării şi al echităţii. Dacă unităţilor de învăţământ din filiera teoretică şi vocaţională li se permite şcolarizarea pe două filiere în aceeaşi unitate (alin.6, 7), în schimb liceele profesionale nu ar mai avea dreptul să acrediteze şi clase de vocaţional sau teoretic, deşi cererea pentru ele există.
    De asemenea, domnule Ministru, vă supunem atenţiei câteva întrebări:
     1. Schimbările propuse se fundamentează pe un studiu de impact, care a cercetat efectele pozitive şi eventuale efecte negative ale noii legi?
     2. Ce anume a împiedicat corelarea dintre valorile, reperele şi principiile declarate pentru ghidarea reformelor propuse şi proiectele de lege în sine?
     3. Având în vedere modalitatea de evaluare la examenele naţionale, coroborată cu alte demersuri, precum eliminarea tezelor sau împărţirea anului şcolar în module, cum putem avea certitudinea că cei ce au lucrat la această iniţiativă de reformă au înţeles sensul şi finalităţile educaţiei?
     4. Care va fi motivaţia de a învăţa a elevilor, în condiţiile intenţiei de uniformizare a testelor, independent de filieră şi profil? Cum va contracara legea riscul slăbirii motivaţiei, a voinţei, ca şi pe acela al menţinerii elevilor sub capacitatea lor naturală de dezvoltare?
     5. Profilul real va beneficia de întrebări de matematică accesibile şi profilului uman, ca şi filierei profesionale? De ce mai există, spre exemplu, specialitatea matematică-informatică, dacă examenele la specialitate nu mai sunt obligatorii?
     6. Dacă rezultatul la proba facultativă de matematică-informatică, pentru profilul real, se va concretiza într-un certificat, de ce ar alege un elev această probă? Cu ce îl ajută un asemenea certificat, în condiţiile în care este de aşteptat ca marile universităţi să îşi organizeze propriul examen, bacalaureatul pierzându-şi credibilitatea?
     7. Care mai este valoarea studiului din cei patru ani de liceu, dacă întrebările din trunchiul comun (română, matematică, ştiinţe, istorie, geografie, ştiinţe socio-umane) trebuie să fie accesibile tuturor filierelor şi profilelor, într-o probă comună de bacalaureat?
     8. Vor exista platforme online şi cărţi cu teste grilă similare celor destinate obţinerii permisului de conducere?
     9. Cât de jos se va coborî nivelul cunoştinţelor pentru ca un examen cu probe comune, nediferenţiate în funcţie de filieră, să poată fi susţinut şi de elevii de liceu teoretic, dar şi de cei de şcoală profesională?
     10. Problema slabei promovări în rândul elevilor de profesională ar putea fi abordată prin prevederi de tipul obţinerii unui certificat/atestat, în loc să nivelăm în jos standardele de calitate?
     11. Proiectul de lege are numeroase prevederi pentru elevii de profesională, ca şi pentru ”elevii capabili de excelenţă”. Cum putem evita polarizarea învăţământului românesc, având grijă de dezvoltarea plenară a tuturor elevilor, respectându-le individualitatea şi oferindu-le tuturor un cadru stimulativ şi performant?
     12. Care este legătura preconizată dintre bacalaureat şi învăţământul superior?
    Domnule Ministru, înţelegând seriozitatea şi importanţa unui asemenea demers, educaţia fiind o direcţie prioritară a administraţiei prezidenţiale, vă rugăm să vegheaţi la asigurarea calităţii lui, inclusiv prin reanalizarea sa, ca şi prin prelungirea perioadei de dezbatere şi restructurare, până când se vor epuiza implicarea şi consultarea entităţilor din zona de expertiză, în măsură să se exprime cu privire la proiectele propuse, atât pentru învăţământul superior, cât şi pentru cel preuniversitar.

    De asemenea, considerăm necesară implicarea şi consultarea reală a intelectualilor României, a corpului profesoral şi a părinţilor, adică a celor direct interesaţi, în formularea propunerilor de legi ale educaţiei, destinate reformării sistemului educaţional de amploarea intenţionată, care sunt în măsură să îmbogăţească patrimoniul educaţiei româneşti.

    În acelaşi timp, ne exprimăm, dintru început, rezerva faţă de abordarea eclectică ilustrată cu prisosinţă de fundamentările şi de prevederile proiectelor de lege. Considerăm că împrumutul de idei este benefic atât timp cât acestea sunt cuplate realităţilor societăţii româneşti. Aceste realităţi trebuie cunoscute în amănunt, în aşa fel încât să poată determina valabilitatea şi aplicabilitatea lor, respectiv validarea rezultatelor aşteptate.

  • Un inamic pe care lumea credea că l-a învins se întoarce : Cele mai puternice economii se pregătesc de revenirea virusului care a făcut zeci de mii de victime şi a lăsat mii de oameni paralizaţi

    Autorităţile care gestionează sănătatea publică din interiorul marilor economii fac eforturi pentru a împiedica revenirea virusului poliomielitei în mai multe ţări unde acesta a fost eradicate aproape complet, scrie Finacial Times.

    În anii ’50, după o explozie a virusului şi apariţia unui vaccin împotriva bolii, s-a crezut că patogenul a fost eliminate complet. Din 1988, cazurile de infectare au scăzut cu 99%, de la peste 300.000 cazuri raportate pe an, la doar şase în 2021, potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Virusul poliomielitei este considerat foarte contagios, afectând sistemul nervos şi putând ucide sau paraliza complet un om în doar câteva ore.

    Autorităţile sanitare din New York au declarat recent că virusul a fost din nou detectat în probe prevalate din sistemul de canalizare al metropolei. Luna trecută, un bărbat din suburbiile New Yorkului a fost primul american diagnosticat cu polio din ultimii 10 ani.

    În Marea Britanie oficialii din domeniul sănătăţii au declarat că sunt gata să distribuie doze de rapel împotriva virusului pentru sute de mii de copii, după ce patogenul a fost descoperit în apele reziduale din Londra.

    Situaţia stârneşte îngrijorare privind ezitarea în privinţa vaccinurilor dar şi pentru că conflictele globale ar putea permite revenirea unei boli despre care s-a crezut că a dispărut.

    În cea mai mare parte a secolului XX, poliomielita a fost una dintre cele mai temute boli ale perioadei, ucigând sau lăsând paralizaţi mii de oameni în fiecare an.  Reapariţia sa în SUA şi Europa, coroborată cu întreruperea programelor globale de imunizare pe fondul războiului, i-au determinat pe oficialii din domeniul sănătăţii să sune alarma.

    „La nivel global s-a înregistrat o scădere uriaşă a vaccinării de rutină, deoarece ţările s-au concentrate mai mult pe a răspunde pandemiei de COVID-19. La o primă privire putem spune că acest lucru evidenţiază vulnerabilitatea sistemelor de imunizare naţionale”, a declarat  Siddhartha Datta, consilier regional al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

    Luna trecută, OMS şi Unicef au publicat date care arată cel mai mare declin susţinut al vaccinărilor pentru bolile copilăriei din ultimele trei decenii. Cel puţin 25 de milioane de sugari nu au primit vaccinurile de bază.

    Oficialii din domeniul sănătăţii din New York au avertizat vineri că sute de persoane ar putea fi deja purtătoarele temutului virus.

    Studiile făcute pe baza cazului de polio detectat în New York au demonstrat o legătură între virusul care a fost descoperit atât în Londra cât şi în Israel, sugerând apariţia unei răspândiri.

    Experţii din sănătate susţin cu tărie că ultimele cazuri demonstrează necesitatea păstrării unei stări de vigilenţă în privinţa vaccinării, totodată fiind nevoie şi de mai multe eforturi la nivel global pentru eradicarea crizei.

     

  • Sorin Petre, PwC: Valoarea ofertelor publice iniţiale (IPO) de pe bursele europene din trimestrul al doilea a atins cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu

    Listările de acţiuni la bursele din Europa au atins cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani, înregistrând o scădere considerabilă în al doilea trimestru din 2022 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, de aproximativ 80% în ceea ce priveşte numărul de oferte publice iniţiale (IPO), de la 142 în T2 2021 la 29 în T2 2022, şi o contracţie de cca. 91% în ceea ce priveşte totalul veniturilor brute din IPO de la 23,1 miliarde euro în T2 2021 la 2,1 miliarde euro în T2 2022. Această scădere dramatică este strâns corelată cu deteriorarea condiţiilor de piaţă, iar o revenire este de aşteptată abia anul viitor, arată raportul PwC IPO Watch Europe Q2 2022.

    În al doilea trimestru al acestui an, au avut loc vânzări semnificative de acţiuni pe fondul condiţiilor de piaţă care s-au deteriorat rapid, dar şi ca urmare a creşterii ratelor dobânzilor, a inflaţiei şi a încetinirii creşterii economice, exacerbate de conflictul militar din Ucraina şi de blocajele din China. În contextul volatilităţii observate pe piaţă dar şi al aşteptărior privind o recesiune, pieţele  de capital au fost puternic afectate iar indicii principali ai acestora aproape că au anulat, în prima jumătate a anului 2022, câştigurile obţinute din ultimul an, cu excepţia FTSE 100, un indice puternic din domeniul energiei şi al materiilor prime. 

    Multe IPO-uri au fost amânate sau anulate iar aşteptările pentru perioada următoare sunt marcate de o doză de incertitudine până când se va reduce decalajul dintre opiniile investitorilor şi cele ale emitenţilor cu privire la evaluările de pe piaţa de capital. Astfel, mulţi participanţi de pe piaţă consideră acest context ca o resetare necesară a (re)evaluării acţiunilor.

    Raportul realizat de PwC arată că, cel mai probabil, o revenire pe acest segment de piaţă va avea loc abia anul viitor, deşi sunt companii care se pregătesc pentru listări publice şi este de aşteaptat să existe unele încercări limitate de a accesa acest segment în al doilea semestru al anului 2022. 

    Cel mai mare IPO din Europa în T2 2022 a fost cel al companiei Industrie de Nora (listare la 474 milioane euro), un producător italian de hidrogen verde care a propulsat Borsa Italiana pe prima poziţie în topul burselor europene, în funcţie de valoarea IPO-urilor. Pe bursa Nasdaq Nordic Stockholm au fost înregistrate 5 IPO-uri (total 322 milioane euro) în urma cărora această bursa a ocupat poziţia a doua, fiind apoi urmată de Euronext Paris tot cu 5 IPO-uri (total 305 milioane de euro). 

    Şi la nivel global, apetitul de investiţie pe piaţa de IPO-uri a rămas fragil în al doilea trimestru 2022, numărul de listări atingând cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani. Mai mult, scăderea dramatică a IPO-urilor este foarte vizibilă în T2 2022 când au fost închise cu succes doar 232 de listări (valoare totală din IPO-uri de 36,6 miliarde dolari) faţă de aceeaşi perioada a anului trecut când au fost înregistrate 631 de listări (valoarea cumulată de 133,1 miliarde dolari).

    Cel mai mare IPO la nivel global în acest trimestru a fost cel de 6,1 miliarde de dolari al companiei Dubai Electricity and Water Authority (DWEA), al cărei preţ a fost stabilit pe piaţa financiară din Dubai.

    IPO Watch Europe analizează toate IPO-urile noi de pe piaţa primară de pe principalele pieţe bursiere şi segmente de piaţă din Europa (inclusiv bursele din Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ţările de Jos, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Serbia, Spania, Suedia, Elveţia, Turcia şi Regatul Unit) trimestrial.


     

     

  • ANAF a publicat “lista ruşinii” pentru al doilea trimestru al anului 2021

    Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a publicat lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în T2 2022, conform legislaţiei în vigoare.

    În “lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către Fisc în T2 2020. ”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinul nr. 509/2019 pentru modificarea şi completarea Procedurii de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 558/2016.

    Obligaţiile fiscale pentru T2 2022 sunt aferente perioadei aprilie – iunie 2022.

    Obligaţiile fiscale restante ale contribuabililor persoane juridice care fac obiectul publicării sunt cele notificate, existente la sfârşitul trimestrului de raportare şi neachitate până la data publicării. Nu fac obiectul publicării obligaţiile fiscale restante al căror cuantum total este sub următoarele plafoane:

    a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil;

    b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu;

    c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care înregistrează obligaţii fiscale restante şi din desfăşurarea de activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere;

    ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”.

    Lista din acest an nu va cuprinde persoanele fizice, doar pe cele juridice, conform unor modificări legislative recente.

    Lista poate fi consultată AICI

     

     

  • Inspectorii ANAF au desfăşurat controale la peste 4.200 de contribuabili în luna iunie şi au dat amenzi de 83,63 milioane lei

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) anunţă că inspectorii instituţiei au desfăşurat controale la peste 4.200 de contribuabili în luna iunie şi au dat amenzi de 83,63 milioane lei, conform celui mai recent comunicat al instituţiei.

    Unul dintre obiectivele majore ale ANAF este combaterea evaziunii fiscale, un flagel al economiei care păgubeşte bugetul general consolidat de resursele necesare bunei desfăşurări a statului. În acest sens, Agenţia desfăşoară acţiuni de control menite să îndrepte sau să sancţioneze neregulile comise de contribuabili, îmbunătăţind astfel gradul de conformare şi colectare.

    Astfel, acţiunile de control desfăşurate de inspectorii antifraudă în luna iunie a.c. au vizat peste 2.000 de contribuabili, fiind cuantificate/estimate implicaţii fiscale (reprezentând TVA, impozite, contribuţii sociale şi de sănătate, alte impozite) şi aplicate sancţiuni contravenţionale (amenzi şi confiscări) în sumă totală de 83.631.345 lei, respectiv:

    – 76.893.512 lei implicaţii fiscale (estimate în cadrul a 292 de procese-verbale de control),

    – 6.737.833 lei sancţiuni contravenţionale (amenzi şi confiscări), respectiv:

    – 5.791.470 lei amenzi contravenţionale aferente unui număr de 733 amenzi, au fost aplicate şi 22 avertismente;

    – 946.363 lei confiscări de numerar, venituri din activităţi ilicite şi bunuri.

    Totodată, au fost înaintate organelor de urmărire penală 20 acte de sesizare, valoarea prejudiciilor însumând 115.609.494 lei.

    Suspendări de activitate au fost dispuse la un număr de 28 contribuabili, din care la 25 de contribuabili pentru abateri de la prevederile legale privind dotarea şi utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale (21 suspendări pentru nedotare AMEF, 4 suspendări pentru neutilizare AMEF) şi la 3 contribuabili pentru nerespectarea prevederilor Legii nr. 227/2015.

    Ca urmare a controalelor antifraudă efectuate, structurile DGAF au propus pentru declarare în inactivitate fiscală un număr de 5 contribuabili, fiind emise avize în acest sens, comunicate organelor fiscale competente.

    De asemenea, ca urmare a 2.223 de controale efectuate de structurile de inspecţie fiscală la contribuabili persoane juridice şi fizice în luna iunie au fost stabilite sume suplimentare în valoare totală de peste 213 milioane lei, fiind instituite 31 de măsuri asigurătorii ce depăşesc 36 milioane lei. Organelor de urmărire penală le-au fost înaintate 18 sesizări, pentru prejudicii în cuantum de 16,12 milioane lei.

     

  • Ministerul Sănătăţii anunţă cel puţin 25 spitale noi până în 2026

    Până în 2026 cel puţin 25 spitale noi sau unităţi spitaliceşti vor fi construite şi dotate cu echipamente, cu fonduri din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), anunţă Ministerul Sănătăţii.

    Ministerul Sănătăţii a publicat în consultare publică Metodologia de prioritizare a investiţiilor în infrastructura publică de sănătate aferente Componentei 12 – Sănătate, Investiţiile 2.1 şi 2.2. Infrastructură spitalicească publică nouă, incluzând echipamentele şi aparatura medicală din cadrul PNRR.

    Prin această componentă, în urma aplicării unor criterii de prioritizare, vor fi selectate minim 25 de obiective de investiţii ce presupun construcţia şi dotarea de spitale / unităţi spitaliceşti noi la nivel naţional, din lista de 49 de obiective inscrise de către Ministerul Sănătăţii in anul 2021 şi convenite cu Comisia Europeană, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX de către Ministerul Sănătăţii.

    Investiţia totală se va ridica la peste 1.7 milarde de euro.

    Noile construcţii vor respecta cerinţele de eficienţă energetică, conform legislaţiei naţionale şi standardele de calitate şi performanţă existente la nivel internaţional.

    Includerea proiectelor în lista proiectelor finanţate prin PNRR va fi propusă de către Ministerul Sănătăţii, respectând prevederile metodologiei de prioritizare.

    Lista va fi supusă aprobării prin Hotărâre de Guvern, ulterior demarându-se procedurile de finanţare specifice fiecărei investiţii.

  • ANAF a scos tunurile grele: Verificări masive au început şi vor continua. Vedeţi aici primele rezultate şi dacă sunteţi pe lista fiscului

    Structurile cu atribuţii de inspecţie fiscală, din cadrul ANAF, au în derulare 555 de acţiuni de inspecţie fiscală şi control inopinat la Marii Contribuabili, dintre acestea, 128 sunt la contribuabilii care înregistrează pierderi fiscale recurente. Inspectorii ANAF verifică modalitatea de înregistrare a veniturilor în contabilitate şi analizează cheltuielile înregistrate cu scopul de a diminua profitul, conform unui comunicat recent de pe site-ul instituţiei.

    Totodată, sunt efectuate verificări privind rambursările de TVA, dacă e cazul.

    “ANAF îşi canalizează resursele către zonele cu risc ridicat de încălcare a legii. Evaziunea fiscală nu va fi ignorată la niciun nivel, începând acolo unde riscurile sunt mai mari. În acelaşi timp, dorim să le demonstrăm companiilor corecte şi responsabile fiscal, care plătesc taxele la timp, că ANAF este un partener de încredere. Este în beneficiul întregii societăţi ca mediul de afaceri să îşi desfăşoare activitatea fără sincope majore, astfel încât, în urma colectării, să fie asigurate venituri sigure la bugetul consolidat”, a declarat preşedintele ANAF, Lucian Heiuş.

    Aceste operaţiuni au fost declanşate ca urmare a analizelor de risc, iar pentru derularea acestora conducerea ANAF a suplimentat numărul inspectorilor şi a delegat competenţe inspectorilor fiscali de la Direcţiile Generale Regionale ale Finaţelor Publice.

     

  • Mişcare fulger făcută de ANAF în această lună. Verifică aici dacă eşti pe lista Fiscului

    Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) va publica în această lună lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în T2 2022, conform legislaţiei în vigoare.

    În “lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către Fisc în T2 2022. ”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinului Ministerului Finanţelor Publice nr. 558/2016 privind Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii.

    Obligaţiile fiscale pentru T2 2022 sunt aferente perioadei aprilie – iunie 2022. În cadrul listei sunt incluse doar firmele care au datorii fiscale de la 100.000 de lei în sus.

    Ordinului Ministerului Finanţelor Publice (MFP) nr. 558/2016 privind Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, regelmentează faptul că aceste obligaţii fiscale trebuiau plătite.

    Pentru publicarea obligaţiilor fiscale restante, nu au fost avute în vedere sumele de rambursat/de restituit, întrucât art. 162 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, nu prevede acest aspect, conform site-ului ANAF.

    Sunt publicate obligaţiile fiscale restante totale care depăşesc următoarele plafoane:
    a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil; 
    b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu; 
    c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori

    ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”.

    Lista poate fi consultată AICI

     

     

  • Ce se va întâmpla după anularea PUG-ului Capitalei. Antoanela Comşa, AREI: Prin anunţul anulării PUG-ului autorităţile lovesc în marii investitori şi lasă loc tocmai rechinilor. Nu se vor mai putea tranzacţiona terenurile şi vor fi blocate şi investiţiile publice, nu doar private

    Prin anularea Planului Urbanistic General nu vor mai putea fi tranzacţionate terenuri pentru viitoare investiţii imobiliare deoarece nu vor mai putea fi realizate calcule economice, neştiind nimeni ce se poate construi efectiv acolo, iar pe lângă investiţiile private vor fi blocate şi investiţiile publice. Şi aşa, după anularea PUZ-urilor de sector investitorii se ghidau după un PUG elaborat în anii 90 şi intrat în vigoare în anul 2000.

    “După anularea PUG-ului se poate construi elaborând o documentaţie de PUZ. Dar mai este o problemă – fără PUG se poate construi şi pe zone verzi, se poate cere autorizaţie pe orice teren. În acest moment un investitor serios nu mai poate construi pe un teren mare în Bucureşti. Dacă până acum aşteptai 3 ani pentru PUZ şi 1 an pentru autorizaţie de construire, de acum înainte va dura şi mai mult. Mai mult, fără PUG un investitor nu poate cumpăra un teren pentru că nu ştie ce poate construi acolo, nu mai pot exista calcule economice în spate”, explică Antoanela Comşa, preşedintele Gran Via, unul dintre cei mai mari dezvoltatori de pe piaţa locală şi preşedinte al AREI – Asociaţia Investitorilor în Real Estate.

    Ea explică faptul că singurii câştigători pe termen scurt sunt cei care au deja PUZ-uri pentru proiecte, însă per total toţi pierd şi pierdem din această decizie. Chiriile în Bucureşti vor creşte iar preţurile viitoarelor apartamente vor fi de 2-3 mii de euro pe metru pătrat util.

    Mai mult, prin anularea PUG-ului vor fi blocate toate investiţiile, publice sau private. Nu se va mai putea lărgi nicio stradă, nu se va mai putea construi niciun proiect de infrastructură.

    Mai mult dacă până acum Bucureştiul a intrat tot mai mult pe radarul marilor investitori instituţionali, decizia loveşte în companii care sunt publice, listate la bursă şi care realizează investiţii de sute de milioane de euro.

    “Prin aceste decizii autorităţile pun piedici marilor dezvoltatori instituţionali şi lasă cale liberă tocmai rechinilor. Legea spune că dai autorizaia în baza legilor în vigoare în momentul depunerii cererii de urbanism. Decizia de acum loveşte în proiecte precum AFI City care construieşte în Bucureştii Noi unde are un grad de ocupare al terenului sub 30% şi are şi metrou lângă, loveşte în Cordia care vrea să contruiască lângă Petrom City sau în Speedwell. Speedwell are avantajul că dezvoltă şi în Timişoara spre exemplu”, a spus Antoanela Comşa.

    Mauricio Mesa Gomez, country manager, Cordia România şi Spania şi membru al Consiliului de Administraţie al Cordia reclama faptul că nu poate autoriza proiectul din str. Coralilor, o fostă zonă industrială unde nu este nicio clădire protejată. El spunea că “la Coralilor vrem să dezvoltăm 600 de apartamente în patru faze şi aşteptăm de mai bine de un an să intrăm în Consiliul General. Avem toate avizele dar în continuare aşteptăm. termenul legal este de 45 de zile dar noi aşteptăm de un an şi jumătate. Noi avem proiecte în mai multe ţări, dar cu o astfel de situaţie nu ne-am mai confruntat.

    În trecut au mai existat tentative de anulare a PUG-ului şi nu au reuşit.

    “Efectiv acum după această decizie se produc doar efecte economice pentru că nu este o decizie finală, poate dura chiar şi doi ani anularea definitivă însă nu vom acvea un PUG nou în 2 ani. Există un contract pentru un PUG nou de pe vremea fostului primar. Pe de-o parte primarul actual spune că se construieşte haotic, dar nu face nimic să contracareze construcţiile haotice. Spre exemplu nu avem un registru pentru zone verzi, spaţiile verzi nu sunt îngrijite, cumpărăm tramvaie pe care nu le putem folosi şi tot aşa”, a subliniat Antoanela Comşa.

    Ea spune că acţionarii Gran Via au luat decizia de a vinde terenul pe care urma să dezvolte o nouă fază din Aviaţiei Apartments.

    “La Aviaţiei vindem terenul, iar la Fabrica de Gheaţă îl vom păstra, însă acolo discutăm despre un proiect mic de 77 de apartamente. La Sectorul 1 avem de-a face cu o procedură mai lungă şi mai elaborată. La Fabrica de Gheaţă în Sectorul 2 ar trebui să avem în cel mult un an autorizaţia de construire. Dl primar Mihaiu ne-a spus că până la final de iunie va lua o decizie dacă va semna autorizaţia care are la bază PUZ-ul suspendat.la Aviaţiei deja avem client pentru teren, iar acţionarul a decis să vândă pentru că vrea să investească banii în Spania. La Constanţa vom finaliza proiectul în 2024”.