BusinessMagazin

Tag: promovare

  • Doar in România Un elev a promovat BAC-ul după ce a contestat nota 3,70 la ISTORIE şi a primit 10

    În judeţul Iaşi, 26 de candidaţi au promovat examenul de bacalaureat, sesiunea de toamnă, în urma contestaţiilor.

    Dan Marian Cornea a picat iniţial examenul de bacalaureat, după ce la proba de istorie a luat nota 3,70. Tânărul a depus contestaţie, iar în urma reevaluării tezei sale, nota finală a fost 10.

    ”Am dat bacalaureatul şi ca orice elev aşteptam notele şi mă aşteptam la note foarte mari, peste 9, chiar 9.50 la majoritatea, şi la istorie şi la română. Doar că am avut o surpriză foarte mare. Am luat nota pe care o aşteptam la română, am avut 9 şi 10 prima oară, doar că la istorie am fost total surprins cu un 3,70”, a declarat Dan Marian Cornea, absolvent al Colegiului Naţional de Artă ”Octav Băncilă” Iaşi.

    În urma discuţiilor cu părinţii săi şi cu profesorul de istorie, Dan a depus contestaţie.

    ”Era inadmisibil să iau 3,70 când tot anul am luat de la 9,50 în sus. Şi apoi am primit rezultatele, din nou surpriză, de la 3.70 la 10. (…) Eu cred că a fost vorba de neatenţie sau poate nu au citit, dar totuşi am scris opt pagini, adică doamna profesoară mi-a spus că la 3,70 ar fi trebuit să scriu o pagină. La 8 pagini era clar că nu era nicio şansă să iau o notă aşa mică”, a afirmat acesta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Valoarea companiilor româneşti listate la bursă a crescut cu 8 miliarde de euro

    Companiile româneşti şi străine listate la BVB la finalul lunii iulie din anul 2013 aveau o capitalizare cumulată de 23,2 miliarde de euro. De atunci şi până la 31 iulie 2017, capitalizarea lor totală a urcat cu 53%, până la 35,5 miliarde de euro.

    În ceea ce priveşte evoluţia valorii companiilor româneşti listate pe piaţa locală de capital, aceasta a crescut de la 12,3 miliarde de euro la 31 iulie 2013 la peste 20,2 miliarde de euro la 31 iulie anul acesta, ceea ce a corespuns unei creşteri a capitalizării de peste 64 de procente. „Valoarea companiilor româneşti listate la Bursa de Valori Bucureşti a crescut cu aproape 8 miliarde de euro în doar patru ani,” a spus preşedintele BVB, Lucian Anghel.

    Pe măsură ce piaţa locală de capital face paşi spre promovarea la statutul de Piaţă Emergentă, accesul la fluxuri mai mari de capital va creşte. Odată obţinută această promovare, România va avea acces la o dimensiune a fondurilor de peste 20 de ori mai mari decât în prezent.

  • Cea mai tare slujbă din lume: 100.000 de dolari pentru o călătorie de un an în jurul lumii

    Inspiraţi de statul Queensland, care în 2009 a lansat o campanie de promovare care a implicat angajarea unui administrator de insulă, cei la Jauntaroo au anunţat că doresc să angajeze un “explorator-şef al lumii”. Postul presupune vizitarea a peste 50 de ţări şi este plătit cu 100.000 de dolari pe ani, notează CNTraveler.com.

    Din miile de candidaţi care s-au înscris, marele norocos a fost un australian de 27 de ani, Tyson Mayr. Acesta a fost declarat câştigător în urma finalei de la Abu Dhabi. Călătoria sa va începe în luna martie, iar printre locurile pe care urmează să le viziteze se numără insulele Maldive, Santa Lucia sau capitale europene precum Berlin şi Paris.

    Mayr este deja un turist experimentat – a vizitat 54 de state până acum şi a desfăşurat activităţi caritabile în Uganda şi în alte state din Africa.

  • Care este bijuteria ascunsă a Europei

    De exemplu, videoclipul unui cuplu de canadieni care au renunţat la slujbelor lor pentru a călători prin lume, a adunat în doar câteva zile aproape 1,2 milioane de vizualizări pe internet. De asemenea, Veru, o italiancă, este de părere este de părere că Bucureştiul este una dintre bijuteriile ascunse ale Europei şi recomandă atât în videoclipul ei, cât şi pe blog ca turiştii care vin aici să încerce gustoasele merdenele cu brânză, specialităţile de covrigi şi gogoşile. Biserica Stravopoleos, Ateneul Român, Palatul Parlamentului, Calea Victoriei, Lipscani, Cişmigiu, Delta Văcăreşti, nu lipsesc nici acestea din recomandările bloggerilor străini, care recomandă capitala României ca fiind o destinaţie internaţională poate mai puţin obişnuită la prima vedere, dar care îşi merită toţi banii.

    ”Chiar dacă suntem la prima ediţie, suntem foarte bucuroşi de interesul şi entuziasmul oamenilor de a face parte dintr-o comunitate care practic a pus Bucureştiul pe harta lumii, ca destinaţie de top pentru turiştii străini. Aşteptările noastre au fost depăşite în ceea ce priveşte participanţii la conferinţă, astfel că vom repeta experienţa cu siguranţă. Acum punem la cale un nou proiect asemănător, Experience Romania”, declară Tudor Maxim, fondatorul Experience Bucharest.

    Experience Bucharest a avut ecouri şi în ţară, nu doar în străinatate. În doar două luni Bucureştiul a devenit o adevarată vedetă pe internet în România, în special în presa online, pe Instagram şi pe Twitter, unde hastagul #experiencebucharest a strâns peste 10.000 de postări, peste 90% fiind fotografii şi videoclipuri despre Bucureşti.

    „Bucureştiul nu este un oraş uşor de promovat pentru că nu e nici Paris, nici Londra, şi nici Roma sau Berlin. Însă are ceva al lui, un şarm aparte, poate să fie o casă veche sau o zonă plină de street-art sau poate să fie agitaţia din mijlocul Lipscaniului ori plimbările lungi prin Herăstrău. Foarte mulţi turişti străini care vin în Bucureşti spun cel mai adesea că nu se aşteptau să fie atât de bine şi că oraşul este bijuteria mai puţin cunoscută a Europei. Timp de două luni am readus Bucureştiul în mijlocul conversaţiilor turiştilor străini, dar mai ales în rândul românilor, care se pot mândri cu o capitală admirată şi iubită de cei mai mulţi care o vizitează”, a declarat Dorian Ilie, coordonatorul campaniei de PR din partea Rogalski Damaschin Public Relations.

    Conform celor mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică, aproape 2,5 milioane de turişti străini au vizitat România în 2016, dintre aceştia 1,1 milioane alegând Bucureştiul ca destinaţie. Capitala a câştigat peste 112.000 de turişti noi faţă de anul precedent, mai arată datele Institutului Naţional de Statistică, acest lucru însemnând o creştere a numărului de turişti cu circa 12% faţă de 2015. Rata de creştere a numărului de turişti care vizitează Bucureştiul este de 7,1% pentru perioada 2009-2016.

  • Care este bijuteria ascunsă a Europei

    De exemplu, videoclipul unui cuplu de canadieni care au renunţat la slujbelor lor pentru a călători prin lume, a adunat în doar câteva zile aproape 1,2 milioane de vizualizări pe internet. De asemenea, Veru, o italiancă, este de părere este de părere că Bucureştiul este una dintre bijuteriile ascunse ale Europei şi recomandă atât în videoclipul ei, cât şi pe blog ca turiştii care vin aici să încerce gustoasele merdenele cu brânză, specialităţile de covrigi şi gogoşile. Biserica Stravopoleos, Ateneul Român, Palatul Parlamentului, Calea Victoriei, Lipscani, Cişmigiu, Delta Văcăreşti, nu lipsesc nici acestea din recomandările bloggerilor străini, care recomandă capitala României ca fiind o destinaţie internaţională poate mai puţin obişnuită la prima vedere, dar care îşi merită toţi banii.

    ”Chiar dacă suntem la prima ediţie, suntem foarte bucuroşi de interesul şi entuziasmul oamenilor de a face parte dintr-o comunitate care practic a pus Bucureştiul pe harta lumii, ca destinaţie de top pentru turiştii străini. Aşteptările noastre au fost depăşite în ceea ce priveşte participanţii la conferinţă, astfel că vom repeta experienţa cu siguranţă. Acum punem la cale un nou proiect asemănător, Experience Romania”, declară Tudor Maxim, fondatorul Experience Bucharest.

    Experience Bucharest a avut ecouri şi în ţară, nu doar în străinatate. În doar două luni Bucureştiul a devenit o adevarată vedetă pe internet în România, în special în presa online, pe Instagram şi pe Twitter, unde hastagul #experiencebucharest a strâns peste 10.000 de postări, peste 90% fiind fotografii şi videoclipuri despre Bucureşti.

    „Bucureştiul nu este un oraş uşor de promovat pentru că nu e nici Paris, nici Londra, şi nici Roma sau Berlin. Însă are ceva al lui, un şarm aparte, poate să fie o casă veche sau o zonă plină de street-art sau poate să fie agitaţia din mijlocul Lipscaniului ori plimbările lungi prin Herăstrău. Foarte mulţi turişti străini care vin în Bucureşti spun cel mai adesea că nu se aşteptau să fie atât de bine şi că oraşul este bijuteria mai puţin cunoscută a Europei. Timp de două luni am readus Bucureştiul în mijlocul conversaţiilor turiştilor străini, dar mai ales în rândul românilor, care se pot mândri cu o capitală admirată şi iubită de cei mai mulţi care o vizitează”, a declarat Dorian Ilie, coordonatorul campaniei de PR din partea Rogalski Damaschin Public Relations.

    Conform celor mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică, aproape 2,5 milioane de turişti străini au vizitat România în 2016, dintre aceştia 1,1 milioane alegând Bucureştiul ca destinaţie. Capitala a câştigat peste 112.000 de turişti noi faţă de anul precedent, mai arată datele Institutului Naţional de Statistică, acest lucru însemnând o creştere a numărului de turişti cu circa 12% faţă de 2015. Rata de creştere a numărului de turişti care vizitează Bucureştiul este de 7,1% pentru perioada 2009-2016.

  • Femeile din China se pot apăra de atacatori cu un mini-aruncător de flăcări

    Dispozitivul este promovat ca o „armă anti-perverşi” pe care trebuie să o ai. Asemănător, în materialele de promovare, cu o sabie laser din „Star Wars”, dispozitivul foloseşte în realitate gaz pentru brichete şi poate genera o flacără cu o lungime de până la 50 de centimetri.

    Vezi continuarea pe www.go4it.ro

  • Despre jurnalişti, demnitari şi lucrurile care trebuie învăţate

    Prima parte, aţi anticipat corect, este cea reală. Din păcate, interesul nostru nu a fost recompensat cu unul pe măsură din partea celeilalte părţi. Şi spun ”din păcate“ pentru că trăiesc cu convingerea că oameni care vizitează în mod constant târguri, expoziţii sau diverse alte manifestări de amploare pot oferi un feedback cel puţin util. Doru Mihail Dediu, şeful delegaţiei române la Expo 2017 nu a fost însă de aceeaşi părere; deşi jurnaliştii i-au solicitat să răspundă la câteva întrebări, el a preferat să stea deoparte.

    Cel care a binevoit să dea curs invitaţiei noastre a fost ambasadorul României la Kazahstan, Cezar Manole Armeanu, care a putut să-şi rupă mai mult de câteva minute din program pentru a explica, cu subiect şi predicat, ce caută România la cel mai mare eveniment de profil din lume.

    Dincolo de frustrările (uneori) aferente meseriei, principala problema este însă modul în care România şi-a planificat prezenţa la acest eveniment.

    Sunt alte state care nu investesc neapărat mai mult în astfel de evenimente, dar o fac într-un mod mai inteligent. Sigur, expoziţia de la Astana nu va aduce mari beneficii de imagine sau brand awareness de ţară, fiind acceptabilă din acest punct de vedere strategia de a ”dedica“ standul specialiştilor. Şi chiar dacă organizatorii vor să folosească scuza asta pentru modul general de organizare, greşelile de execuţie nu pot fi trecute cu vederea. Cum se poate ca macheta laserului de la Măgurele să nu funcţioneze? Cum este posibil ca ea să ajungă stricată la Astana şi, cel mai important, cine este responsabil pentru toate aceste stângăcii?

    Sunt întrebări care vor rămâne, cel mai probabil, fără răspuns. Mai mult, sunt întrebări care vor fi puse şi la următorul eveniment de anvergură la care România va lua parte – e o posibilitate ce s-a transformat, de-a lungul anilor, într-o certitudine.

    Aş vrea să fiu cât se poate de clar, pentru că nu acuz pe nimeni de rea-voinţă, ci pur şi simplu de incompetenţă: standul României, având o suprafaţă de 370 de metri pătraţi, a fost realizat în jurul laserului de la Măgurele. Macheta laserului, care trona în mijlocul încăperii, nu funcţiona; pe ecranul din camera alăturată rulau imagini la o calitate sub orice critică, preluate probabil din arhiva TVR, câteva din celebrele spoturi de promovare a României sub motto-ul Vizitaţi Grădina Carpaţilor – şi acestea la o calitate mult prea mică – şi spoturile uneia dintre companiile partenere, care a înţeles că propria imagine nu e un lucru de care să-ţi baţi joc. Aceste din urmă spoturi erau filmate la calitate bună, aşa cum trebuie să fie un clip de promovare – indiferent de subiectul promovat. Tot la intrarea în stand, pe nişte rafturi de lemn, organizatorii aşezaseră vreo 10 sticle de vin; principala atracţie a pavilionului, singurul loc la care lumea chiar stătea la coadă era consola de VR pregătită de aceeaşi companie parteneră. Nu o să vorbesc despre celelalte standuri, pentru că nu are rost, dar o să spun doar că lumea nu prea se înghesuia la noi.

    E o imagine pe care am tot văzut-o, chit că vorbim de târguri de tehnologie sau de turism. E o imagine pe care România încearcă să o acopere cu scuze sau cu tot felul de explicaţii. Realitatea e însă că statul – aşa cum companiile au făcut-o deja – trebuie să înţeleagă că imaginea e de multe ori mai importantă decât conţinutul. Luaţi, dacă vreţi, un exemplu din turism: în vreme ce la noi cascada Bigăr, cunoscută pentru frumuseţea ei, a stat ani de-a rândul ascunsă, fără vreun semn care să direcţioneze vizitatorii, alţii transformă un morman de pietre într-o atracţie turistică care aduce zeci sau sute de mii de euro în fiecare an. Nu mă credeţi pe cuvânt! Petreceţi o săptămână în Creta şi o să înţelegeţi despre ce vorbesc.

  • Bucureştiul are cea mai mare PLAJĂ URBANĂ din Europa. Vezi unde se află şi cum arată – GALERIE FOTO

    Cea mai mare plajă urbană din Europa s-a deshis la doar 15 minute de Bucureşti pe 10 iunie. Plaja de 30.000 de metri pătraţi include o piscină tropicală de 720 mp şi 1.500 de şezlonguri de nisip.  Investiţia totală a proiectului se ridică la 5 milioane de euro şi plasează Bucureştiul în liga selectă a capitalelor europene cu plaje urbane, precum Lisabona, Berlin, Viena, Paris, Moscova sau Hamburg. 

     „Fiecare vară la Therme Bucureşti aduce extinderi şi elemente unice în România pentru vizitatorii noştri. Din acest an, bucureştenii beneficiază de cea mai mare şi complexă plajă urbană din Europa, care recreează scenografia exotică estivală prin nisip fin, piscină tropicală, vegetaţie, şezlonguri pe plajă şi terasă, pool bar şi Concept Beach Bar, şi activităţi de plajă, la doar 15 minute de agitaţia oraşului”, a declarat Stelian Iacob, General Manager Therme Bucureşti.

    În zona dedicată relaxării, The Palm, pe lângă plaja generoasă cu nisip fin, vizitatorii se pot relaxa într-o piscină de 720 metri pătraţi, cu o temperatură constantă de 30 de grade Celsius şi o adâncime de 1,26 de metri, a cărei capacitate este similară piscinei interiorare din zona The Palm. Piscina cu pool bar, situată în zona de sud a zonei The Palm, dispune de 171 de locuri de relaxare – locuri la bar, locuri la mese, pe banchetă şi şezlonguri în apă – şi este înconjurată de vegetaţie exotică, palmieri spectaculoşi cu înălţime de până la 7 metri şi gradene cu şezlonguri.

    La Cocktail Bar, vizitatorii sunt aşteptaţi cu o mare varietate de signature cocktails, precum The Fabulous Pina Colada, The Refreshing Kiwi Daiquiri, Therme Cool Breeze sau Cucumber Cooler. Pool bar-ul este acoperit de o copertină din lemn stratificat, iar zonele neacoperite din jurul piscinei sunt dotate cu zone de relaxare cu şezlonguri, umbrele şi vele.

    Concept Beach Club cu design urban

    Plaja Sands of Therme găzduieşte şi un Concept Beach Club, cu mai multe zone dedicate: Cocktail Bar, Gelateria Carte d’Or, Coffee Shop, Beer Bar (cu locuri la masă şi la bar) şi VINO Wine Bar, dar şi o zonă de grill, Beach Barbeque. Terasa semi-acoperită a Beach Club-ului poate acomoda la mese şi la bar circa 400 de vizitatori simultan. Design-ul urban al Beach Club-ului a fost realizat împreună cu Sweet Damage Crew, un grup de street artists (graffiti) multi-premiaţi în cadrul concursurilor internaţionale şi locale, care au realizat pentru Therme Bucureşti una dintre cele mai complexe lucrări de street art din România.

    Zona de grill, Beach Barbeque are un meniu sofisticat, pe care se regăsesc preparate inspirate din bucătăria internaţională, oferind o mare varietate de carne şi peşte, maturate şi marinate în baiţuri fine, concepute de Chef Lucian Dobre, un împătimit al gastronomiei.

    Wine-bar-ul VINO de pe plajă oferă nu mai puţin de 126 de sortimente de vin atent selecţionate, din toate zonele reprezentative ale lumii, care pot fi savurate alături de brânzeturi şi charcuterie, într-o atmosferă relaxantă.

    Gelateria Carte d’Or îşi propune să răsfeţe vizitatorii cu deserturi pe bază de îngheţată, ce au ca sursă de inspiraţie cele mai exotice destinaţii de vacanţă. Fie că vorbim de gusturi autentice franţuzeşti, de savoarea deserturilor italieneşti sau de arome exotice din Hawaii, Gelateria Carte d’Or oferă consumatorilor experienţe senzoriale inedite.

    Şi pe plaja zonei dedicate familiei, Galaxy, vizitatorii se pot relaxa pe cele 1.000 de şezlonguri pe nisip, întinse pe o suprafaţă de 7.500 de metri pătraţi. Cocktailuri şi alte băuturi revigorante, precum şi gustări vor putea fi savurate în 3 beach bar-uri de pe plajă. Zona Galaxy are, de asemenea, propriul Grill Bar, care completează meniul variat al restaurantului Galaxy.

    Pentru vizitatorii amatori de activităţi sportive, Sands of Therme găzduieşte două terenuri de volei şi un teren de fotbal pe nisip, ce recreează întocmai atmosfera de la malul mării, urmând ca în curând să fie deschis şi un teren de fotbal pe iarbă.

    Grădină mediteraneană

    Una dintre marile atracţii care completează atmosfera exotică de pe plaja Sands of Therme este oaza de verdeaţă mediteraneană compusă din 600 palmieri şi 40 de măslini, originari din zona mediteraneană. Vegetaţia exotică include şi specii rare de palmieri, printre care Washingtonia robusta, palmieri originari din California, plantaţi în pisicina exterioară şi împrejurimile acesteia. Palmierii au peste 7 metri înălţime şi „vârste” cuprinse între 35 şi 40 de ani, iar frunzele acestora pot ajunge pana la 2,5-3 metri lungime.

    O altă specie rară de palmieri este Trachycarpus fortunei, originari din centrul Chinei, Japonia şi India. Cei de pe plaja Therme au înălţimi între 3,5 şi 5 de metri şi pot fi admiraţi în împrejurimile piscinei exterioare şi ale Beach Barbeque-ului.

    Decorul mediteranean din apropierea Barbeque Bar-ului este completat de cei 40 de măslini aduşi din însorita Spanie. Măslinul este considerat „arborele veşnic roditor”, având o longevitate extraordinară şi o uimitoare putere de regenerare. În gradina de la Therme pot fi admiraţi arbori cu vârste de până la 350 ani, cu înălţimi ce variază de la 1 metru, până la 4 metri şi un trunchi ce ajunge la 1,5 metri în diametru.

     

  • Sute de elevi din Olt devin liceeni deşi nu au promovat Evaluarea Naţională

    Potrivit datelor oficiale postate pe site-ul admitere.edu.ro, la cele 32 de licee din judeţul Olt vor intra şi elevi ale căror medii de admitere sunt mai mici de nota cinci, fiind vorba de 341 de absolvenţi de clasa a VIII-a care devin liceeni deşi n-au reuşit să promoveze una sau ambele probe ale Evaluării Naţionale.

    Cei mai mulţi dintre aceştia, 223, au medii de admitere cuprinse între 4,99 şi 4. Alţi 101 elevi intră la liceu cu medii cuprinse între 3,99 şi 3, iar 15 cu medii cuprinse între 2,99 şi 2. Cele mai mici medii de admitere din judeţul Olt sunt 1,98, respectiv 1,94, acestea fiind obţinute de doi elevi de la Şcoala Gimnazială „Nicolae Coculescu” din Scorniceşti.

    La polul opus, cinci absolvenţi de clasa a VIII-a din Olt îşi pot alege, teoretic, orice liceu din judeţ şi din ţară, media lor de admitere fiind 10. Este vorba despre Eliana Dan, de la Şcoala Gimnazială „Eugen Ionescu” Slatina, Maria Teodora Guţică-Florescu, de la Şcoala Gimnazială „Vlaicu Vodă” Slatina, Raisa Maria Mladin, de la Liceul cu Program Sportiv Slatina, Bianca Andreea Păunescu, de la Şcoala Gimnazială „Eugen Ionescu” Slatina şi Maria Andreea Tudoise, tot de la Şcoala Gimnazială „Eugen Ionescu” Slatina.

    78,92% dintre elevii olteni au reuşit să ia note mai mari de cinci, la Evaluarea Naţională.

    Media generală obţinută la Evaluarea Naţională constituie unul dintre criteriile pentru admiterea în învăţământul liceal de stat.

    Conform calendarului de admitere la liceu, în 12 iulie are loc repartizarea computerizată în învăţământul liceal de stat a absolvenţilor clasei a VIII-a care nu împlinesc 18 ani, până la data începerii cursurilor anului şcolar 2017-2018.

    În 13 iulie se vor afişa, în unităţile de învăţământ gimnazial, listele cu absolvenţii repartizaţi proveniţi din şcolile respective şi lista cu locurile neocupate în învăţământul liceal de stat din judeţ/municipiul Bucureşti. Atunci, fiecare liceu va afişa lista candidaţilor repartizaţi în instituţia respectivă.

    Între 13 şi 17 iulie se va organiza depunerea dosarelor de înscriere la şcolile la care candidaţii au fost repartizaţi.

    Media de admitere în liceu este media ponderată între media generală obţinută la Evaluarea Naţională (cu o pondere de 80%) şi media generală de absolvire a claselor din gimnaziu (cu o pondere de 20%).

  • Care sunt cele trei licee unde niciun elev nu a promovat examenul de Bacalaureat

    Potrivit Ministerului Educaţiei, în Prahova, în trei licee niciun elev care a susţinut examenul de Bacalaureat nu a fost declarat admis.

    La Liceul Tehnologic din Ceraşu, din cei patru elevi care au dat probele niciunul nu a promovat.

    La Liceul Tehnologic din Sângeru un singur elev a susţinut examenul, dar nu a reuşit să-l şi promoveze. Aceasta a fost declarat respins după ce a luat 4.25 la Limba şi Literatura Română, 1.75 la Matematică şi 2.8 la Biologie vegetală şi animală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro