BusinessMagazin

Tag: proiect

  • Care este oraşul ce este considerat polul de business şi de talente al României, care lasă în urmă la acest capitol oraşe precum Bucureşti, Cluj sau Oradea

    Palas Campus a fost inaugurat în aprilie 2023, după nici trei ani de la demararea lucrărilor, şi bifează mai multe premiere: este cea mai mare clădire de birouri de clasa A din ţară; cea mai mare investiţie privată din Iaşi în ultimii 10 ani; proiectul care a primit primul credit verde acordat unei companii româneşti de International Finance Corporation (IFC), parte a Băncii Mondiale; singurul proiect care se află în dublu proces de certificare verde. Mai mult decât atât însă, el consolidează poziţia Iaşiului ca pol de business al ţării, cât şi ca pol de talente, cu peste 14.000 de angajaţi doar în proiectele IULIUS din centrul oraşului.

    „Este un pol creativ şi de inovaţie în care şi-au stabilit sediul 13 companii multinaţionale foarte puternice din industriile IT & Automotive, inaugurarea proiectului realizându-se în prezenţa autorităţilor centrale, inclusiv a celor dedicate dezvoltării tehnologiei în România”, descrie, în câteva cuvinte, proiectul recent lansat Ionuţ Pavel, Office Buildings Manager la Palas Iaşi şi Palas Campus. Şase dintre cele 13 companii multinaţionale care au sedii în noul proiect au deschis primul lor birou din regiunea de nord-est – astfel că dincolo de premierele marcate de investiţia de 120 de milioane de euro putem spune că acesta este un nou hub de inovaţie al ţării. În plus, jumătate dintre companiile din Palas Campus sunt americane, importanţa proiectului fiind susţinută şi de participarea la lansare a Excelenţelor Lor, Kathleen Kavalec, Ambasadorul SUA în România, şi Andrei Muraru, Ambasadorul României în Statele Unite.

    Palas Campus este o continuare a ansamblului multifuncţional Palas Iaşi, inaugurat acum un deceniu şi care a reprezentat o investiţie de peste 320 milioane de euro, realizată tot de IULIUS. Ambele sunt proiecte ample de regenerare urbană, care au redesenat centrul Iaşiului şi au devenit prima destinaţie în ceea ce priveşte timpul liber, dar şi un „vibrant hub de business regional”, după cum îl descriu reprezentanţii companiei. „Ca să avem o imagine completă, prin cele două investiţii, în centrul Iaşiului s-a format poate cea mai mare comunitate de IT&C, outsourcing şi automotive din România, cele opt clădiri pe care le operăm însumând 130.000 mp de spaţii office clasa A, în care îşi au sediul nu mai puţin de 70 de companii. Este cel mai mare pol de talente, cu peste 14.000 de angajaţi, cu impact în retenţia tinerilor absolvenţi, care au acum oportunităţi să se dezvolte şi, astfel, motive în plus să rămână în ţară, în Iaşi”, explică Ionuţ Pavel.

    Palas Campus este un proiect care a demarat în pandemie şi care s-a finalizat în mai puţin de trei ani, ceea ce a fost o provocare, dat fiind întregul context: „Cred că oricine îşi poate imagina cum se traduce acest lucru la nivel de efort investiţional, logistic, resursă umană şi implicare a industriilor din domeniul construcţiilor”. Nu în ultimul rând, este un proiect verde, proiectat şi construit astfel, cu materiale sustenabile, sisteme de optimizare a consumului şi eficientizare, inclusiv prin montarea panourilor fotovoltaice pe întreaga suprafaţă a acoperişului, facilităţi care susţin mobilitatea pietonală şi transportul alternativ şi exemplele pot continua. „Este prima clădire din România aflată într-un proces de dublă certificare, EDGE şi LEED, o particularitate importantă în contextul preocupării accentuate pentru sustenabilitate, nu doar a companiei noastre, ci a tuturor chiriaşilor. Un element diferenţiator sunt şi terasele verzi la înălţime, amenajate la etajul 4, utilizate drept zone de coworking în aer liber şi relaxare”, adaugă  reprezentantul IULIUS.

    Un proiect pentru comunitate. „Investiţia IULIUS nu înseamnă doar dezvoltarea propriu-zisă a clădirii Palas Campus, ci şi integrarea proiectului şi a zonei în ţesătura urbană. Practic, o zonă insuficient dezvoltată şi neatractivă, contrar poziţionării sale centrale, a fost revitalizată şi transformată într-un hub inovativ, care a creat noi locuri de muncă, dar care aduce ceva în plus comunităţii, prin serviciile, magazinele şi dotările de care beneficiază atât angajaţii din clădire, cât şi vecinii”, descrie Ionuţ Pavel una dintre principalele caracteristici ale proiectului, respectiv felul în care se integrează în comunitate. Palas Campus s-a dezvoltat într-o zonă centrală – Sf. Andrei – din imediata vecinătate a Palas Iaşi, care nu a beneficiat de investiţii până acum, dar care, din perspectiva reprezentanţilor companiei, are un potenţial semnificativ pentru modernizarea oraşului, urbanistică şi economică. Palas Campus se află în punctul zero al Iaşiului, foarte aproape de reperele principale de atracţie ale oraşului, ceea ce îl face foarte uşor accesibil, pietonal, cu automobilul personal sau transportul public. „Localizarea este unul dintre principalele atuuri pentru companii, care îşi doresc pentru angajaţii lor acces la o varietate de facilităţi, pentru eficientizarea timpului şi un grad ridicat de satisfacţie. Iar când vorbim de integrarea componentei office în proiecte mixte, atractivitatea este cu atât mai mare”, descrie Ionuţ Pavel poziţionarea proiectului. Gândit ca o continuare a primului proiect mixed-use de regenerare urbană din România – Palas Iaşi – şi aflându-se în imediata sa vecinătate, Palas Campus, beneficiază astfel de multiplele funcţiuni ale ansamblului, care reprezintă principala destinaţie de shopping şi entertainment din nord-estul ţării (63.000 mp – 270 de branduri, servicii, restaurante şi cafenele concept), având şi o grădină urbană de 5 hectare, care găzduieşte zeci de evenimente anual şi facilităţi de petrecere a timpului liber. „În plus, este parte din cel mai mare pol de business din România, o comunitate de 70 de companii, care şi-a dovedit în ultimul deceniu capacitatea de dezvoltare, rezilienţă şi viziune pe termen lung”, subliniază reprezentantul IULIUS.

    De altfel, campusul a fost încă de la început conceput ca un proiect mixt integrat, menit să completeze ansamblul Palas. Faptul că acesta adaugă 60.000 mp ansamblului Palas, ajungând astfel la 130.000 mp de birouri clasa A şi peste 70 de companii găzduite, din domenii precum IT, automotive, banking etc., consolidează Palas Iaşi ca pol regional de business. „Dincolo de intenţia strategică, Palas Campus şi ansamblul Palas au nenumărate puncte de întâlnire, pornind de la similarităţi arhitecturale, până la faptul că ambele dezvoltări au un mix de funcţiuni care se completează. Palas şi Palas Campus sunt feţele aceleiaşi monede şi soluţia IULIUS pentru regenerarea urbană a unei zone centrale a Iaşiului, care a devenit destinaţie magnet pentru localnici şi vizitatori, precum şi un nucleu regional de business care aduce inovaţie şi plusvaloare”, mai spune Ionuţ Pavel. „De altfel, acesta este un aspect pe care IULIUS îl are în vedere la toate proiectele sale, astfel încât acestea să fie cu adevărat relevante şi utile comunităţilor”, punctează reprezentantul IULIUS. În acest caz, vorbim şi despre realizarea unei noi artere, cu sens unic, care va lega două bulevarde importante. Lucrările sunt în derulare şi se adaugă unui proiect finalizat deja de modernizare sau lărgire a cinci străzi adiacente, astfel încât să poată absorbi şi fluidiza traficul din zonă. În total, este vorba despre o investiţie de 4,5 milioane de euro: „Regenerarea urbană este un demers de durată şi inclusiv compania noastră mai are planuri de dezvoltare în zonă, însă, dincolo de asta, e un start care poate da avânt altor numeroase investiţii care să aibă cu adevărat un impact în modernizarea oraşului”.

     

     

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Veşti bune pentru milioane de români: O nouă zi liberă pentru milioane de salariaţi. Când o vor putea solicita angajaţii

    Prezenta propunere legislativă are ca scop acordarea unei zile libere plătite salariaţilor, în vederea participării acestora la cursurile de prim ajutor, conform propunerii legislative.

    Vineri, 19 mai 2023, a fost înregistrată la Senat propunerea legislativă nr. B317/2023 –Propunere legislativă privind efectuarea unor cursuri de prim ajutor de către salariaţi, precum şi drepturile şi obligaţiile angajatorilor şi, respectiv, ale statului în raport cu aceştia, de mai mult deputaţi USR.

    “Prezenta propunere legislativă are ca scop încurajarea urmării unor cursuri de prim ajutor de către persoanele care sunt angajate cu contract de muncă, pentru ca, în situaţia producerii unor accidente să poată acorda primul ajutor de bază. Spre exemplu, “stopul cardio-respirator este o situaţie foarte periculoasă deoarece din momentul în care nu mai există puls, nu mai există posibilitatea ca sângele cu oxigen să fie transportat spre creier şi de aici să fie preluat cel cu dioxid de carbon. Fără această asigurare de oxigen şi eliminare a dioxidului de carbon, creierul începe să sufere modificări ireversibile după doar 3 minute de absenţă a acestui schimb de gaze. După primele 3 minute, creierul începe sa aibă celulele lezate iremediabil, fapt pentm care situaţia este una destul de necesară în a se lua măsuri.”, aşa cum scrie în expunerea de motive a prezentei propuneri.

    Ziua liberă se acordă la cererea salariatului, depusă la angajatorul său, însoţită de dovada înscrierii la curs.

    Pentru ca această propunere legislativă să intre în vigoare este necesar să fie adoptată de Parlament şi să fie promulgată de şeful statului, ca apoi să fie publicată în Monitorul Oficial.

     

  • Proiectul care redeseneaza harta de business a României

    Palas Campus a fost inaugurat în aprilie 2023, după nici trei ani de la demararea lucrărilor, şi bifează mai multe premiere: este cea mai mare clădire de birouri de clasa A din ţară; cea mai mare investiţie privată din Iaşi în ultimii 10 ani; proiectul care a primit primul credit verde acordat unei companii româneşti de International Finance Corporation (IFC), parte a Băncii Mondiale; singurul proiect care se află în dublu proces de certificare verde. Mai mult decât atât însă, el consolidează poziţia Iaşiului ca pol de business al ţării, cât şi ca pol de talente, cu peste 14.000 de angajaţi doar în proiectele IULIUS din centrul oraşului.

    „Este un pol creativ şi de inovaţie în care şi-au stabilit sediul 13 companii multinaţionale foarte puternice din industriile IT & Automotive, inaugurarea proiectului realizându-se în prezenţa autorităţilor centrale, inclusiv a celor dedicate dezvoltării tehnologiei în România”, descrie, în câteva cuvinte, proiectul recent lansat Ionuţ Pavel, Office Buildings Manager la Palas Iaşi şi Palas Campus. Şase dintre cele 13 companii multinaţionale care au sedii în noul proiect au deschis primul lor birou din regiunea de nord-est – astfel că dincolo de premierele marcate de investiţia de 120 de milioane de euro putem spune că acesta este un nou hub de inovaţie al ţării. În plus, jumătate dintre companiile din Palas Campus sunt americane, importanţa proiectului fiind susţinută şi de participarea la lansare a Excelenţelor Lor, Kathleen Kavalec, Ambasadorul SUA în România, şi Andrei Muraru, Ambasadorul României în Statele Unite.

    Palas Campus este o continuare a ansamblului multifuncţional Palas Iaşi, inaugurat acum un deceniu şi care a reprezentat o investiţie de peste 320 milioane de euro, realizată tot de IULIUS. Ambele sunt proiecte ample de regenerare urbană, care au redesenat centrul Iaşiului şi au devenit prima destinaţie în ceea ce priveşte timpul liber, dar şi un „vibrant hub de business regional”, după cum îl descriu reprezentanţii companiei. „Ca să avem o imagine completă, prin cele două investiţii, în centrul Iaşiului s-a format poate cea mai mare comunitate de IT&C, outsourcing şi automotive din România, cele opt clădiri pe care le operăm însumând 130.000 mp de spaţii office clasa A, în care îşi au sediul nu mai puţin de 70 de companii. Este cel mai mare pol de talente, cu peste 14.000 de angajaţi, cu impact în retenţia tinerilor absolvenţi, care au acum oportunităţi să se dezvolte şi, astfel, motive în plus să rămână în ţară, în Iaşi”, explică Ionuţ Pavel.

    Palas Campus este un proiect care a demarat în pandemie şi care s-a finalizat în mai puţin de trei ani, ceea ce a fost o provocare, dat fiind întregul context: „Cred că oricine îşi poate imagina cum se traduce acest lucru la nivel de efort investiţional, logistic, resursă umană şi implicare a industriilor din domeniul construcţiilor”. Nu în ultimul rând, este un proiect verde, proiectat şi construit astfel, cu materiale sustenabile, sisteme de optimizare a consumului şi eficientizare, inclusiv prin montarea panourilor fotovoltaice pe întreaga suprafaţă a acoperişului, facilităţi care susţin mobilitatea pietonală şi transportul alternativ şi exemplele pot continua. „Este prima clădire din România aflată într-un proces de dublă certificare, EDGE şi LEED, o particularitate importantă în contextul preocupării accentuate pentru sustenabilitate, nu doar a companiei noastre, ci a tuturor chiriaşilor. Un element diferenţiator sunt şi terasele verzi la înălţime, amenajate la etajul 4, utilizate drept zone de coworking în aer liber şi relaxare”, adaugă  reprezentantul IULIUS.

    Un proiect pentru comunitate. „Investiţia IULIUS nu înseamnă doar dezvoltarea propriu-zisă a clădirii Palas Campus, ci şi integrarea proiectului şi a zonei în ţesătura urbană. Practic, o zonă insuficient dezvoltată şi neatractivă, contrar poziţionării sale centrale, a fost revitalizată şi transformată într-un hub inovativ, care a creat noi locuri de muncă, dar care aduce ceva în plus comunităţii, prin serviciile, magazinele şi dotările de care beneficiază atât angajaţii din clădire, cât şi vecinii”, descrie Ionuţ Pavel una dintre principalele caracteristici ale proiectului, respectiv felul în care se integrează în comunitate. Palas Campus s-a dezvoltat într-o zonă centrală – Sf. Andrei – din imediata vecinătate a Palas Iaşi, care nu a beneficiat de investiţii până acum, dar care, din perspectiva reprezentanţilor companiei, are un potenţial semnificativ pentru modernizarea oraşului, urbanistică şi economică. Palas Campus se află în punctul zero al Iaşiului, foarte aproape de reperele principale de atracţie ale oraşului, ceea ce îl face foarte uşor accesibil, pietonal, cu automobilul personal sau transportul public. „Localizarea este unul dintre principalele atuuri pentru companii, care îşi doresc pentru angajaţii lor acces la o varietate de facilităţi, pentru eficientizarea timpului şi un grad ridicat de satisfacţie. Iar când vorbim de integrarea componentei office în proiecte mixte, atractivitatea este cu atât mai mare”, descrie Ionuţ Pavel poziţionarea proiectului. Gândit ca o continuare a primului proiect mixed-use de regenerare urbană din România – Palas Iaşi – şi aflându-se în imediata sa vecinătate, Palas Campus, beneficiază astfel de multiplele funcţiuni ale ansamblului, care reprezintă principala destinaţie de shopping şi entertainment din nord-estul ţării (63.000 mp – 270 de branduri, servicii, restaurante şi cafenele concept), având şi o grădină urbană de 5 hectare, care găzduieşte zeci de evenimente anual şi facilităţi de petrecere a timpului liber. „În plus, este parte din cel mai mare pol de business din România, o comunitate de 70 de companii, care şi-a dovedit în ultimul deceniu capacitatea de dezvoltare, rezilienţă şi viziune pe termen lung”, subliniază reprezentantul IULIUS.

    De altfel, campusul a fost încă de la început conceput ca un proiect mixt integrat, menit să completeze ansamblul Palas. Faptul că acesta adaugă 60.000 mp ansamblului Palas, ajungând astfel la 130.000 mp de birouri clasa A şi peste 70 de companii găzduite, din domenii precum IT, automotive, banking etc., consolidează Palas Iaşi ca pol regional de business. „Dincolo de intenţia strategică, Palas Campus şi ansamblul Palas au nenumărate puncte de întâlnire, pornind de la similarităţi arhitecturale, până la faptul că ambele dezvoltări au un mix de funcţiuni care se completează. Palas şi Palas Campus sunt feţele aceleiaşi monede şi soluţia IULIUS pentru regenerarea urbană a unei zone centrale a Iaşiului, care a devenit destinaţie magnet pentru localnici şi vizitatori, precum şi un nucleu regional de business care aduce inovaţie şi plusvaloare”, mai spune Ionuţ Pavel. „De altfel, acesta este un aspect pe care IULIUS îl are în vedere la toate proiectele sale, astfel încât acestea să fie cu adevărat relevante şi utile comunităţilor”, punctează reprezentantul IULIUS. În acest caz, vorbim şi despre realizarea unei noi artere, cu sens unic, care va lega două bulevarde importante. Lucrările sunt în derulare şi se adaugă unui proiect finalizat deja de modernizare sau lărgire a cinci străzi adiacente, astfel încât să poată absorbi şi fluidiza traficul din zonă. În total, este vorba despre o investiţie de 4,5 milioane de euro: „Regenerarea urbană este un demers de durată şi inclusiv compania noastră mai are planuri de dezvoltare în zonă, însă, dincolo de asta, e un start care poate da avânt altor numeroase investiţii care să aibă cu adevărat un impact în modernizarea oraşului”.

     

     

     

    Cum arată cea mai mare clădire de birouri din România?

    Palas Campus reprezintă cea mai mare clădire de birouri din România, având o suprafaţă închiriabilă de 60.000 mp (54.000 mp office şi 6.000 mp retail), care a presupus o infuzie de capital de peste 120 milioane de euro. Este un proiect mixt de regenerare urbană, care a revitalizat o zonă centrală din Iaşi, insuficient valorificată – Sf. Andrei – şi a transformat-o într-un hub creativ şi de inovaţie. Este singurul proiect din România care se află în proces de dublă certificare green – EDGE (Excellence in Design for Greater Efficiencies) al International Finance Corporation (IFC) şi LEED (Leadership in Energy and Environmental Design) al US Green Building Council.

    Durată dezvoltare: iulie 2020 – aprilie 2023

    120 mil. euro, investiţia în Palas Campus

    13 companii IT&C şi automotive cu 5.000 de angajaţi vor lucra în clădire

    29 locaţii de retail va deţine compania: restaurante, cafenele, hub medical, sală fitness, supermarket, servicii

    2,8 mil. euro, valoarea investiţiilor în cei 4.500 de metri pătraţi din cadrul proiectului (care includ o piaţetă interioară cu terase în aer liber, terase verzi amenajate la înălţime, la etajul patru, 200 de arbori maturi,  7.000 de arbuşti).

    33,3 mil.  euro, valoarea investiţiei în parcarea proiectului (care va include 625 de locuri dispuse pe două niveluri)

    4,5 mil. euro, valoarea investiţiilor direcţionate în mobilitate şi conectivitate (proiectul include o nouă arteră, care conectează două mari bulevarde, cinci străzi adiacente, lărgite şi modernizate, amenajare staţie de transport public, conexiuni pietonale, 16 staţii de încărcare pentru maşini electrice, aproximativ 650 metri piste de biciclete, 500 spaţii de parcare biciclete, 6 vestiare dotate cu duşuri)

    > 1.200 de panouri fotovoltaice vor fi montate pe acoperişul proiectului (cu o putere de 500 kwp)

    275 de companii naţionale şi internaţionale sunt implicate în construcţie

    3.100 de persoane lucrează la realizarea proiectului (arhitecţi, ingineri, peisagişti, muncitori din varii domenii)

    Cine sunt chiriaşii Palas Campus?

    În Palas Campus sunt acum prezente 13 companii din SUA, Germania, Franţa, Norvegia, Elveţia şi România, din domeniile IT&C, automotive şi asigurări:

    Amazon Development Center Romania
    Centrul de cercetare şi dezvoltare al companiei Amazon;

    AMD – Advanced Micro Devices
    Companie americană producătoare de semiconductori, care proiectează soluţii de calcul adaptive şi de înaltă performanţă;

    Allianz-Ţiriac
    Parte din grupul german Allianz, cea mai valoroasă marcă de asigurări din lume;

    Cognizant Softvision
    Unul dintre cei mai mari angajatori din domeniul ingineriei software din România şi parte din Cognizant, companie globală de servicii profesionale şi de IT;

    Expleo
    Companie globală din domeniul ingineriei, al tehnologiei şi consultanţei, cu sediul în Franţa;

    HELLA România
    Furnizor internaţional din domeniul automotivelor, sub umbrela brandului FORVIA;

    HEITS.digital
    Startup tech din Cluj, specializat în soluţii AI şi machine learning;

    HTEC Group
    Companie globală de consultanţă, inginerie software şi dezvoltare de produse digitale;

    Microsoft
    Companie americană, cel mai mare producător de software din lume;

    Profidata Dev
    Companie elveţiană care livrează soluţii software şi servicii pentru industria financiară;

    Safeguard Global
    Companie americană specializată în servicii de HR şi payroll;

    Visma Software România
    (Companie originară din Norvegia) Furnizor de produse software pentru automatizarea şi gestionarea proceselor de management în afaceri;

    Bandwidth  Companie globală de comunicaţii.

    „HELLA a găsit în Iaşi o comunitate puternică de specialişti calificaţi, formaţi în universităţile din oraş. Vom lucra cu tehnologii avansate, la proiecte inovatoare pentru produse radar, care contribuie la dezvoltarea megatrendului de conducere autonomă. Astfel, dorim să oferim echipei noastre condiţii de muncă la cel mai înalt standard. În Palas Campus, beneficiem de infrastructură modernă, de nivelul celei existente în alte oraşe occidentale unde suntem prezenţi, şi le putem oferi, astfel, angajaţilor un mediu de lucru atractiv şi inspiraţional, în care să poată concepe proiecte inovatoare.”

    Marius Adam, director al HELLA Technical Center Iaşi

    „Deschiderea Palas Campus repune Moldova pe harta zonelor cu potenţial investiţional din România şi, de ce nu, din Europa, contribuind la afirmarea identităţii României ca pol de dezvoltare în domeniul IT&C. Palas Campus înseamnă convergenţa a două dimensiuni importante: asigurarea unor spaţii de lucru la cele mai ridicate standarde şi existenţa unei generaţii tinere, înalt calificate, care nu caută numai un loc de muncă, ci caută un loc în care să-şi valorifice cunoştinţele şi să-şi valorizeze potenţialul. Ca efect imediat, consider că cel mai important pas este retenţia generaţiilor tinere şi înalt calificate în oraşul Iaşi, iar ca efect subsecvent, dorinţa altor companii de a investi într-un loc unde există potenţial atât din punctul de vedere al spaţiilor, cât şi din punctul de vedere al ofertei de forţă de muncă. Dincolo de aceste elemente evidente, trebuie să avem în vedere şi efectele pe celelalte planuri: nevoia de locuinţe noi, de grădiniţe şi şcoli, de magazine de proximitate în noi cartiere etc.”

    Prof. dr. Cristina-Teodora Roman, Decanul Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

    Universul work-life de la birou. Iar când vine vorba de spaţiile office, dedicate angajaţilor care ocupă clădirea, acestea integrează tot ce este mai nou pe acest segment:

    „Mult verde şi spaţii aerisite, cu multă lumină şi pe o perioadă îndelungată din zi, zone comune pentru relaxare, socializare, care stimulează creativitatea şi eficienţa. Companiile şi-au amenajat cu ingeniozitate spaţiile, acordând atenţie cerinţelor şi aşteptărilor angajaţilor”. Sediile sunt în general amenajate pe modelul centrelor de business europene, cu accent pe confort, interacţiune, natură şi servicii indispensabile, astfel timpul de muncă şi cel liber să coexiste în mod firesc: „Nu o spunem noi, ci managerii internaţionali care au venit la inaugurarea birourilor din Palas Campus şi care le-au considerat chiar şi peste nivelul amenajărilor celor din marile oraşe în care au sediul”. Palas Campus este însă o clădire cu funcţiuni multiple – office, retail, petrecerea timpului liber  –, compusă din şase corpuri interconectate la parter şi la primele etaje. „Am gândit-o ca pe un univers care să ofere chiriaşilor tot ceea ce au nevoie pentru a atinge echilibrul work – life atât de necesar în ziua de azi. Restaurantele, cafenelele, supermarketul, sala de fitness, centrul medical şi zona de servicii sunt elemente care conferă şi companiilor un avantaj în raport cu alţi angajatori atunci când recrutează”. Mai mult, deoarece proiectul este o continuare a Palas Iaşi, ansamblul mixed-use care se află la cinci minute de mers pe jos, acesta oferă acces la toate facilităţile acestuia: grădină urbană de 5 hectare, cea mai ofertantă agendă de evenimente, peste 270 de magazine şi servicii, cea mai mare varietate de restaurante şi cafenele într-un singur loc: „Practic, e un proiect parte din centrul vieţii din Iaşi”. La fel ca în toate proiectele lor, au integrat şi soluţii de mobilitate alternativă, amenajând piste de ciclism de aproape 650 de metri, 500 de spaţii de parcare pentru biciclete şi şase vestiare cu duşuri pentru cei care aleg să se deplaseze la birou cu bicicleta. De asemenea, sunt disponibile 16 staţii de încărcare pentru vehicule electrice şi o parcare subterană cu două niveluri şi capacitatea de 625 de locuri, rezultatul unei investiţii de peste 33 de milioane de euro.

    Cel mai mare pariu imobiliar postpandemie. Per total, Palas Campus este rezultatul unei investiţii private de 120 de milioane de euro, ceea ce se traduce în cea mai mare investiţie din România demarată în pandemie şi cea mai mare din ultimul deceniu în Iaşi, de după inaugurarea din 2012 a primului proiect mixed-use din România – ansamblul Palas. De altfel, este proiectul care a dus investiţiile IULIUS realizate în Iaşi, prin cele cinci proiecte de real estate (Palas Iaşi, Palas Campus, Iulius Mall Iaşi, Family Market Miroslava şi Family Market Bucium – totalizează 130.000 mp de spaţii office şi 105.000 mp retail), la jumătate de miliard de euro.

    „Important este că proiectul a primit primul credit verde acordat unei companii româneşti de către IFC (International Finance Corporation, membră a Grupului Băncii Mondiale), în valoare de 72 milioane de euro, o garanţie şi, totodată, o responsabilitate privind construirea cu respectarea principiilor celor mai ridicate standarde de sustenabilitate”, adaugă Ionuţ Pavel. Palas Campus este astfel o etapă a unui proces amplu de regenerare urbană pe care IULIUS l-a proiectat cu scopul de a stimula dezvoltarea oraşului. „Prezenţa unui centru de business puternic, relevant la nivel internaţional, în Palas şi Palas Campus va deschide noi orizonturi pentru Iaşi, pentru comunitate şi va atrage noi investitori. Oraşul se schimbă, câştigă vizibilitate şi valoare şi, cel mai important, îşi consolidează relaţia cu locuitorii. Acesta este sensul regenerării urbane, nu construim clădiri, ci proiecte complexe care lucrează pentru comunitate”, crede Ionuţ Pavel. Dincolo de infuzia în sine de capital, impactul economic este direct şi indirect, subliniază el. Potrivit calculelor reprezentanţilor companiei, în termeni pur financiari, Palas Campus va aduce anual la bugetul local peste 780.000 de euro, sumă provenită din impozitul pe clădire şi terenuri. În timpul lucrărilor, contribuţiile directe la bugetul statului au fost de circa 1,3 milioane de euro din taxe, avize, autorizaţii. „Impactul este însă augmentat de activitatea companiilor prezente în Campus şi care plasează Iaşiul în clubul select al metropolelor de la nivel mondial care au reuşit să coaguleze astfel de huburi de creativitate şi tehnologie”, crede Pavel. Un calcul estimativ al IULIUS arată că taxele plătite de companiile din clădirile de birouri (50 de companii şi 9.000 de angajaţi până în această primăvară şi, din aprilie 2023, odată cu inaugurarea Palas Campus – 70 de companii şi 14.000 angajaţi), din 2012 şi până la finalul anului 2023, va depăşi 1 miliard de euro. „La nivel local se vor crea cu siguranţă sinergii între multinaţionale şi industriile prezente în Palas şi Palas Campus, care pentru comunitate înseamnă oportunitatea tinerilor din regiune de a evolua şi a se dezvolta personal în companii care le valorifică la maximum potenţialul. De altfel, fiecare companie se implică în comunitate dincolo de activitatea în sine şi chiar prin programe dezvoltate alături de mediul universitar. Nu în ultimul rând, vedem aportul la creşterea nivelului de trai şi asupra calităţii vieţii”, subliniază reprezentantul Palas.

    Carte de vizită Ionuţ Pavel, Office Buildings Manager Palas Iaşi şi Palas Campus:

    1.Œ Ionuţ Pavel lucrează în cadrul IULIUS de peste 15 ani şi a acumulat o experienţă notabilă în domeniul închirierilor pe segmentul office, implicându-se în toate etapele de dezvoltare şi management. A negociat şi a semnat contracte cu peste 100 de companii, dintre cele mai mari de pe piaţa românească: Amazon, Microsoft, Endava, Conduent, Capgemini, Accenture, UniCredit, Bitdefender, AMD, Cognizant etc;

    2. Printre realizările sale majore se numără finalizarea unora dintre cele mai mari tranzacţii de spaţii de birouri înregistrate în ultimii ani, cu suprafeţe care ajung la peste
    30.000 mp, şi atragerea de companii noi în piaţa din regiunea de nord-est şi chiar din România;

    3. El a avut o contribuţie importantă şi la dezvoltarea brandului United Business Center, care, în decurs de aproximativ un deceniu, a ajuns până la o suprafaţă de operare de 130.000 mp, doar în Iaşi. Aceste noi spaţii create găzduiesc 14.000 de locuri de muncă;

    4. Este licenţiat în ştiinţe economice, ca urmare a absolvirii, în anul 2007, a Facultăţii de Economie şi de Administrare a Afacerilor din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, specializarea Economia Comerţului, Turismului şi Serviciilor.

     

    Ce urmează? Rezidenţialul de lângă hub. Planurile pe termen mediu ale IULIUS au în vedere continuarea conturării polului imobiliar din centrul Iaşiului – de data aceasta cu un proiect rezidenţial. Clădirea rezidenţială pe care o gândeşte dezvoltatorul – Tatami Seven – este un proiect premium, cu dotări, finisaje, echipamente de înaltă calitate şi un design personalizat bazat pe eleganţă simplificată. „Livrarea este prevăzută pentru primele luni din 2024, însă, ţinând cont de ritmul în care evoluează lucrările acum, credem că am putea fi gata până la sfârşitul acestui an. Proiectul se adresează celor care vor să investească sau să se bucure de o locuinţă ultramodernă în centrul oraşului, cu întreaga plajă de experienţe pe care aceasta o aduce cu sine”, detaliază reprezentanţii companiei. Potrivit lor, viitorii rezidenţi ai Tatami Seven vor avea parte de o ofertă bogată de servicii în proximitate – medicale, educaţionale, retail, business, parc şi entertainment – de spaţii verzi, spaţii de parcare dedicate, dar şi de o întreagă infrastructură pietonală şi de transport, atât eco-friendly, cât şi public.  „Există interes pentru acest proiect, în primul rând pentru că propune o locaţie ultracentrală, chiar în punctul zero al oraşului. Apoi, este un proiect IULIUS, iar asta reprezintă o garanţie că este o investiţie premium şi sigură, ştiind experienţa şi notorietatea dezvoltatorului. Ca atare, primele apartamente s-au vândut încă de la finele anului trecut, când au demarat lucrările. În prezent, structura este finalizată pentru toate cele opt niveluri ale clădirii şi se lucrează la compartimentări”, afirmă reprezentanţii companiei.

    „Prezenţa unui centru de business puternic, relevant la nivel internaŢional, în Palas Şi Palas Campus va deschide noi orizonturi pentru Iaşi, pentru comunitate şi va atrage noi investitori.  Oraşul se schimbă, câştigă vizibilitate şi valoare şi, cel mai important, îşi consolidează relaţia cu locuitorii. Acesta este sensul regenerării urbane, nu construim clădiri, ci proiecte complexe care lucrează pentru comunitate.”
    Ionuţ Pavel, Office Buildings Manager Palas Ia“şi şi Palas Campus

    O viziune pentru renaşterea oraşului. Per ansamblu, viziunea IULIUS este de a dezvolta proiecte integrate de regenerare urbană, mixte, sustenabile, în zone mai centrale ale oraşelor, pentru a contribui la eficientizarea acestora şi la diminuarea unei expansiuni haotice în zonele limitrofe, care generează, de cele mai multe ori, probleme administrative şi de trafic. „IULIUS este un investitor strategic, nespeculativ, care vine cu proiecte îndelung documentate, cu potenţial de a genera dezvoltare pe termen lung”, descrie  Sebastian Mahu, Head of Asset Management, IULIUS, proiectele companiei. Cele mai importante dintre acestea – ansamblul Palas Iaşi şi Iulius Town Timişoara – au devenit poli de business regionali, cu o mare putere de atracţie a capitalului economic şi uman, iar acesta este obiectivul şi pentru viitor.  „Ne dorim ca proiectele noastre să accelereze schimbarea şi să transforme oraşele în care operează în oraşe magnet pentru investiţii, educaţie şi cultură. Pentru a se întâmpla asta, ne parteneriem cu societatea civilă şi administraţia publică, pentru că doar prin colaborare şi transparenţă putem construi oraşe pentru oameni.”

    În susţinerea acestor obiective, toate proiectele au în ADN-ul lor principiul de guvernanţă socială şi de mediu. „Strategia noastră de sustenabilitate se concentrează pe creşterea calităţii vieţii comunităţilor prin construcţia de proiecte integrate, cu o amplă componentă verde, care aduce comunitatea împreună şi le facilitează oamenilor contactul cu natura acolo unde muncesc, trăiesc sau îşi fac cumpărăturile”, explică Sebastian Mahu. Proiectele IULIUS sunt recunoscute prin grădinile generoase pe care le amenajează, adevărate parcuri urbane, care reprezintă şi viziunea grupului despre ceea ce înseamnă angajamentul unui dezvoltator faţă de generarea de spaţii verzi. De asemenea, spune că în permanenţă au programe menite să reducă presiunea asupra mediului din partea zonei operaţionale şi îşi concentrează eforturile, mai ales în contextul dat, asupra soluţiilor de eficientizare a consumurilor. IULIUS este singura companie de pe piaţa de real estate din România care a montat în întregul său portofoliu panouri fotovoltaice, care produc 5.500 MWh anual.

    La capitolul zero waste au implementat un program de reducere şi valorificare a deşeurilor generate de proiectele grupului, preconizând o creştere cu peste 50% a cantităţilor de reciclabile şi o reducere cu până la 40% a deşeurilor menajere. De asemenea, încurajează mobilitatea eco-fiendly prin infrastructura dedicată bicicletelor, dar şi prin campanii de încurajare a propriilor angajaţi de a se deplasa cât mai des cu transportul în comun sau cu mijloace alternative proprii.

    „Obiectivul rămâne unul clar, asumat şi pus în valoare de toată experienţa pe care am acumulat-o în cei peste 25 de ani de activitatepe piaţa de real estate şi anume dezvoltarea de proiecte de regenerare urbană care să aducă un plus major în viaţa comunităţilor şi a oraşelor.”

    Sebastian Mahu, Head of Asset management, IULIUS

    „Întregul nostru portofoliu este certificat conform standardelor internaţionale de sustenabilitate, iar anul acesta am încheiat şi parteneriatul cu IFC, membră a Grupului Băncii Mondiale, pentru elaborarea unei strategii de decarbonizare şi de atingere a ţintei de net-zero emisii, primul angajament de acest tip din România. În condiţiile în care sustenabilitatea este în centrul tuturor dezbaterilor despre construcţiile şi arhitectura viitorului, proiectele care nu o vor adresa vor deveni necompetitive.” Dincolo de realizările ce ţin de mediu, IULIUS are, de asemenea, şi o colaborare îndelungată cu mediul academic din principalele oraşe în care operează, de-a lungul anilor creându-se mai multe programe de mentorat şi internship pentru studenţii facultăţilor partenere. Din acest punct de vedere Iulius a creat deja un model public – privat de susţinere a noilor talente. Spre exemplu, cursul de  Real Estate Business Management, organizat de compania IULIUS în parteneriat cu Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, în 2021, dar şi programe anuale de internship.  Companiile se implică de asemenea pe acest palier, de la amenajarea unor laboratoare de specialitate până la programe de integrare a studenţilor în activitatea lor: „Dezvoltarea proiectului Palas Campus a fost o oportunitate în sine, în cei trei ani desfăşurându-se numeroase seminarii, vizite de lucru, workshopuri pe şantier ale studenţilor de la specialităţi conexe arhitecturii, urbanismului şi construcţiilor”, punctează Ionuţ Pavel.

    Îndrăzneală într-o piaţă incertă. În ceea ce priveşte contextul în care se găseşte piaţa imobiliară acum, Sebastian Mahu observă că şi aceasta, asemenea altor sectoare şi industrii, se confruntă cu o serie de factori disruptivi – inflaţia, creşterea dobânzilor, preţurile utilităţilor, scumpirile în cascadă, discontinuităţi în lanţurile de aprovizionare: „Toate acestea ne vor testa capacitatea de reacţie şi rezilienţa pe tot parcusul anului 2023”. Iar legat de evoluţia preţurilor, el observă că pentru segmentele de office şi retail putem vorbi de o inflaţie în privinţa chiriilor, care au înregistrat creşteri; cu toate acestea, proiectele operate de ei şi-au menţinut atractivitatea, confirmând încă o dată puterea de ancorare a formatului mixed-use.  „Cu siguranţă, perioada pe care o traversăm acum are multe provocări, însă este mai degrabă una de optimism moderat, nu de criză. Piaţa imobiliară, ca orice altă industrie, este expusă riscului în cazul unei recesiuni globale, însă în acest moment evoluează sub semnul prudenţei şi al adaptabilităţii”, răspunde Sebastian Mahu referindu-se la posibilitatea unei crize. În ceea ce priveşte evoluţia segmentelor, el spune că pe piaţa de office se remarcă o cerere în revenire pentru spaţiile de birouri, aşa cum o confirmă mai multe studii locale şi regionale: „De asemenea, există mult apetit pe piaţa de leasing pentru spaţiile de retail, unde putem vorbi despre o normalizare a tranzacţiilor. Aşa cum au dovedit-o şi perioadele dificile anterioare, proiectele mature, cu un grad ridicat de apartenenţă la comunitate, care se adaptează nevoilor şi cerinţelor pot depăşi cu un impact mai redus pragurile de dificultate.” Răspunzând din perspectiva IULIUS, Sebastian Mahu spune că ei îşi vor continua planurile investiţionale. „În ceea ce ne priveşte, anul 2023 a început în forţă pentru grupul IULIUS, prin finalizarea Palas Campus, un proiect început cu mult curaj în pandemie, reconfirmând faptul că nu suntem un dezvoltator speculativ, ci unul ancorat în realitatea pieţei. Obiectivul rămâne unul clar, asumat şi pus în valoare de toată experienţa pe care am acumulat-o în cei peste 25 de ani de activitate pe piaţa de real estate şi anume dezvoltarea de proiecte de regenerare urbană care să aducă un plus major în viaţa comunităţilor şi a oraşelor”, descrie Mahu planurile pe termen lung ale companiei. Anul acesta, alături de finalizarea proiectului Tatami Seven, concentrarea va fi pe proiectul de reconversie urbană propus pentru platforma Carbochim din Cluj-Napoca, cel mai amplu de acest tip din ţară, despre care estimează că va presupune o investiţie ce depăşeşte jumătate de miliard de euro. Dezvoltarea de la Cluj-Napoca va include  cea mai mare zonă de retail din ţară (peste 115.000 mp), hub de arte performative, rezidenţial, office, parc şi centru de sport în aer liber, cu focus pe o armonizare cu oraşul, prin conectivitate verde şi rutieră: „Ne propunem un proiect regional, unic în Transilvania şi în România, care a presupus şi relocarea şi modernizarea fabricii Carbochim, pentru care investiţia s-a ridicat la peste 5 milioane de euro”.   

    10 ani de la Palas Iaşi. Investiţiile continuă

    Palas Campus reprezintă continuarea demersurilor investiţionale în regenerarea urbană din centrul Iaşului ale companiei IULIUS, iniţiate prin inaugurarea primului ansamblu mixed-use din România, Palas Iaşi, în 2012. Palas Iaşi, ansamblul din imediata vecinătate a noului proiect, a avut un impact major în dezvoltarea oraşului şi a întregii regiuni, la nivel economic, turistic şi social.

     

    Palas Iaşi înseamnă:

    1.Œ un pol de business cu şapte clădiri de birouri clasa A (peste 75.000 mp * 60 de companii * 9.000 de angajaţi);

    2. cea mai mare destinaţie de shopping din nord-estul ţării (peste 63.000 mp * 270 de magazine * restaurante şi cafenele tematice);

    3. Ž centru de evenimente cu patru săli;

    4.  hotel de 4 stele;

    5. parc de 50.000 mp (carusel, patinoar sezonier şi alte facilităţi de timp liber);

    6.‘ cea mai mare parcare subterană din România, cu peste 2.500 de locuri.

    Palas Campus a fost inaugurat în aprilie 2023, după nici trei ani de la demararea lucrărilor, şi bifează mai multe premiere: este cea mai mare clădire de birouri de clasa A din ţară; cea mai mare investiţie privată din Iaşi în ultimii 10 ani; proiectul care a primit primul credit verde acordat unei companii româneşti de International Finance Corporation (IFC), parte a Băncii Mondiale; singurul proiect care se află în dublu proces de certificare verde. Mai mult decât atât însă, el consolidează poziţia Iaşiului ca pol de business al ţării, cât şi ca pol de talente, cu peste 14.000 de angajaţi.

  • Joe Biden, preşedintele american, a anunţat la Summitul G7 că susţine proiectul centralelor nucleare modulare din România. SUA şi partenerii vor să finanţeze cu până la 275 mil. dolari proiectul de la Doiceşti

    Preşedintele american Joe Biden a anunţat în cadrul summitului G7 că SUA si partenerii multinationali publici si privaţi doresc să finanţeze cu până la 275 milioane de dolari Proiectul Reactoarelor Modulare Mici (SMR) din România, sumă care include şi o scrisoare de interes de la U.S. Export-Import Bank (EXIM) în valoare de până la 99 milioane USD ca parte a programului EXIM Engineering Multiplier.

    “Nuclearelectrica salută intenţia de finanţare anunţată în cadrul G7, un exemplu de cooperare internaţională pentru implementarea la scară largă a proiectelor energetice cu impact în siguranţa energetică şi reducerea amprentei de carbon”, a declarat Cosmin Ghiţă, Director General SN Nuclearelectrica SA. 

    Cititi comunicatul integral: 

    SN Nuclearelectrica SA (SNN) salută anunţul făcut de Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, în cadrul Summit-ului G7: Statele Unite ale Americii şi parteneri multinaţionali publici şi privaţi din Statele Unite, Japonia, Republica Corea şi Emiratele Arabe Unite, intenţionează să finanţeze cu până la 275 milioane de dolari Proiectul Reactoarelor Modulare Mici (SMR) din România, sumă care include şi o scrisoare de interes de la U.S. Export-Import Bank (EXIM) în valoare de până la 99 milioane USD ca parte a programului EXIM Engineering Multiplier.


    De asemenea, U.S. Export-Import Bank (EXIM) şi U.S. International Development Finance Corporation (DFC) au emis Scrisori de Interes în vederea sprijinului financiar potenţial de până la 3 miliarde de dolari, respectiv, 1 miliard de dolari, pentru dezvoltarea proiectului.

    Finanţarea proiectului SMR din România se încadrează în acţiunile concrete ale Parteneriatului pentru Infrastructură Globală şi Investiţii (PGII), care mobilizează 600 miliarde de dolari până la nivelul anului 2027 pentru proiecte de infrastructură la nivel global.

    “Nuclearelectrica salută intenţia de finanţare anunţată în cadrul G7, un exemplu de cooperare internaţională pentru implementarea la scară largă a proiectelor energetice cu impact în siguranţa energetică şi reducerea amprentei de carbon. 
    Suntem mandri să poziţionăm România pe harta strategică de dezvoltare a proiectelor energetice nucleare. Este un merit pe care România şi l-a câstigat prin cei peste 26 ani de operare în siguranţă, la cele mai inalte standarde de excelentă a centralei nuclearo-electrice de la Cernavoda, prin cei peste 50 ani de dezvoltare a industriei nucleare din România, prin rigurozitatea reglementatorului CNCAN, prin excelentă în pregatire în inginerie şi operare nucleară a sistemului de învaţamânt românesc, şi prin leadership-ul întregii echipe Nuclearelectrica. Suntem mândri că România va fi a doua ţară după SUA şi prima din Europa care va dezvolta o centrală NuScale VOYGR™ cu reactoare modulare mici şi că proiectul nostru a câstigat încrederea şi susţinerea celor mai importante instituţii financiare din lume, precum şi a Preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, şi a Guvernului American, şi a partenerilor din Japonia, Republica Coreea şi Emiratele Arabe Unite.” – Cosmin Ghiţă, Director General SN Nuclearelectrica SA. 

    “Suntem mândri că Nova Power & Gas, companie a Grupului E-INFRA, este parte într-un proiect atât de important cum este cel de la Doiceşti-România, un proiect de înlocuire a unei centrale vechi pe cărbune cu cea mai modernă tehnologie în domeniul centralelor nucleare – Small Modular Reactors (SMR). Suntem foarte bucuroşi de anunţul făcut azi de Presedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, în cadrul Summit-ului G7, cu privire la proiectul SMR de la Doiceşti.  Alături de partenerii noştri americani şi români, NuScale şi Nuclearelectrica, suntem încrezători că vom livra acest proiect în termenul propus.”, a declarat Teofil Mureşan, CEO E-INFRA.

    Partenerii angajaţi în finanţarea proiectului reactoarelor modulare mici din România sunt: Banca pentru Cooperare Internaţionala a Japoniei, DS Private Equity Corea, EXIM Bank Romania, SN Nuclearelectrica SA, Nova Power & Gas SRL, ENEC Emiratele Arabe Unite, DFC si US EXIM. Implicarea ENEC în proiectul SMR din România, prin contribuţie în natură cu experţi în nuclear, reprezintă prima acţiune dedicată dezvoltării energiei nucleare în cadrul Parteneriatului US-UAE pentru Accelerare a Energiei Curate (PACE), lansat în noiembrie 2022, al cărui scop este dezvoltarea a 100 GW de energie curată până în 2035. De asemenea, este o primă măsură de colaborare ca urmare a Memorandumului de Înţelegere (MoU) semnat de SN Nuclearelectrica şi ENEC în martie 2023.

    Despre Proiectul SMR din România
    România, prin compania de proiect RoPower, fondată de Nuclearelectrica şi Nova Power & Gas (parte a Grupului E-Infra), este prima ţară din Europa şi a doua după Statele Unite ale Americii care face primii paşi pentru implementarea în acest deceniu a primei centrale electrice NuScale VOYGRTM cu 6 module şi o putere instalată de 462 MWe.

    În prezent, RoPower şi NuScale realizează prima etapă a studiului FEED (Front-End Engineering and Design) care constă într-o serie de activităţi şi studii iniţiale de inginerie şi proiectare, analize tehnice ale amplasamentului fostei centrale de la Doiceşti, estimarea calendarului şi costurilor specifice proiectului din România.

    Amplasamentul de la Doiceşti a fost selectat preferat, în conformitate cu toate standardele internaţionale şi naţionale, în mai 2022, în urma unui studiu realizat cu un grant în valoare de 2.1 milioane dolari, oferit de USTDA care a identificat potenţiale amplasamente pentru dezvoltarea unor centrale de tip SMR. În cadrul studiului FEED sunt aplicate de asemenea recomandările AIEA, în urma misiunii AIEA Site and External Events Design (SEED), desfăşurată în august 2022, la solicitarea Nuclearelectrica.

    Sprijinul financiar anunţat în cadrul G7 va susţine finalizarea studiului FEED (etapa a 2a) care constă în activităţi de caracterizare în detaliu ale amplasamentului, activităţi de obţinere a autorizaţiilor, activităţi de licenţiere şi reglementare, realizarea calendarului detaliat al proiectului, planificarea bugetară pentru execuţia proiectului, şi pregătirea pentru achiziţia materialelor cu ciclu lung de fabricaţie.

    “Fiind a doua ţară dupa SUA care implementează tehnologia inovatoare a reactoarelor modulare mici a companiei americane NuScale, România va obţine o poziţie de lider şi multiple beneficii socio-economice: are potenţialul de a deveni o bază pentru producţia şi asamblarea componentelor SMR şi un centru de pregătire şi formare a viitorilor operatori şi specialişti prin lansarea recentă a Centrului E2 de la Universitatea Politehnica Bucuresti. România se alatură unui demers internaţional de asigurare a capacitaţilor energetice necesare pe termen lung, având expertiză în operare şi recunoaştere internaţională ca fiind unul dintre cei mai performanţi operatori din lume. Vom dezvolta în România un proiect sigur, eficient, performant, care va fi în acelaşi timp un exemplu de cooperare internaţională” – Cosmin Ghiţă, CEO Nuclearelectrica

  • Proiectul Restitutio Cantemir în Cracovia

    Cu ocazia împlinirii a 350 de ani de la naşterea principelui Moldovei Dimitrie Cantemir (1673-1723), Computerland România, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, organizează Proiectul RESTITUTIO CANTEMIR, ce pune accentul atât pe latura academică, cât şi pe cea culturală a personalităţii enciclopedice a lui Dimitrie Cantemir.

    În deschiderea evenimentului, peste 150 de persoane au vizitat Expoziţia foto-documentară cu imagini după documente şi artefacte din perioada vieţii lui Dimitrie Cantemir, mai exact din secolele XVII-XVIII, organizată de către Arhivele Naţionale ale României, în parteneriat cu Academia Română, Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Muzeul Naţional al Literaturii Române.

    Expoziţia RESTITUTIO CANTEMIR cuprinde reproduceri ale principalelor lucrări cantemirene, scrieri literare, inclusiv manuscrise muzicale, reproduceri de hărţi, stampe si semne de validare (sigilii) ce acoperă deopotrivă perioada şederii prinţului Cantemir la Istanbul, anii de domnie pe tronul Moldovei, precum şi perioada refugiului în Rusia.  

    În cea de-a doua parte a evenimentului, Domnul Ovidiu Miron, Directorul ICR Varşovia, a făcut o scurtă prezentare a proiectului în deschiderea concertului RESTITUTIO CANTEMIR, susţinut de Ansamblul Cameral de Muzică Veche „Anton Pann”. Audienţa a fost cu adevărat încântată de cele 7 compoziţii muzicale interpretate, despre care se cunoaşte cu certitudine că au fost create de Dimitrie Cantemir. Compoziţiile sunt preluate din lucrarea sa „Cartea Ştiinţei Muzicii după forma literelor” şi sunt contextualizate sonor cu ajutorul muzicienilor-cercetători din Ansamblul “Anton Pann” şi muzicienii invitaţi din SUA, Canada, Turcia şi Liban.            

    Unicitatea spectacolului a fost dată de utilizarea instrumentelor şi a interpretării specifice perioadei, alături de video-proiecţia holografică a principelui Dimitrie Cantemir, care şi-a prezentat personal creaţiile muzicale.

    Proiectul RESTITUTIO CANTEMIR va continua în Berlin, pe data de 17 mai 2023, ora 18:00, în sala de concerte a Bibliotecii de Stat.

    Parteneri Proiect: Academia Română, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Institutul Cultural Român, Muzeul Naţional al Literaturii Române, Arhivele Naţionale ale României, Asociaţia pentru Cultură şi Tradiţie Anton Pann, Primăria Municipiului Iaşi, Ateneul Naţional din Iaşi, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, Societatea Română de Televiziune, Radio România, Trinitas TV, Simavi, Prodal 94, Carpatina şi Romfilatelia.

    Proiectul este înscris în Calendarul de Manifestări al Ministerului Culturii, care a acceptat şi patronajul acestuia. Organizarea proiectului încearcă să reflecte dimensiunea enciclopedică a vieţii şi operei lui Dimitrie Cantemir.

     

     

     

     

     

  • Sam Altman, omul din spatele revoluţiei ChatGPT, se pregăteşte să facă o nouă mutare: Fondatorul companiei care a creat cel mai cunoscut program de inteligenţă artificială din lume este pe cale să obţină o finanţare de o sută de milioane de dolari pentru un uriaş proiect cripto lăsat pe pauză

    Şeful OpenAI, Sam Altman, este aproape de a obţine o finanţare de aproximativ 100 de milioane de dolari pentru planul său de a utiliza tehnologia de scanare a irisului în scopul de a crea o criptomonedă globală numită Worldcoin. Dacă planul lui Altman va funcţiona, el va reprezenta o gură de aer pentru industria cripto, pentru care anul 2023 a însemnat doar turbulenţe şi probleme, scrie Financial Times.

    Potrivit unor persoane familiarizate cu această mişcare, Worldcoin se află deja în discuţii pentru obţinerea finanţării, în timp ce se pregăteşte de lansare, care ar putea avea loc în următoarele săptămâni.

    Printre cei care participă la acest proiect se numără atât investitori mai vechi precum Khosla Ventures şi fondul de criptomonede al Andreessen Horowitz, precum şi fondatorul FTX Sam Bankman-Fried şi antreprenorul de internet Reid Hoffman, cât şi nume noi.

    Worldcoin a fost fondată de Altman şi Alex Blania în 2019. Compania a ieşit de sub lumina reflectoarelor după succesul OpenAI, creatorul ChatGPT, care a încheiat un acord de mai multe miliarde de dolari cu Microsoft la începutul acestui an.

    Cu toate acestea proiectul este foarte ambiţios. La baza lui stă utilizarea tehnologiei de scanare a globilor oculari pentru a crea un sistem global de identificare care ar putea fi folosit pentru a obţine acces liber la propria sa monedă globală, Worldcoin.

    Cheia planurilor companiei este un un dispozitiv de scanare cu formă de  glob care „foloseşte biometria irisului pentru a stabili calitatea de persoană unică a unui individ, apoi creează un World ID digital care poate fi folosit ca şi cale de acces către o varietate de aplicaţii, fără a dezvălui identitatea utilizatorului”, potrivit reprezentanţilor Worldcoin.

    Odată ce utilizatorii şi-au stabilit identitatea, pot primi gratuit tokenuri Worldcoin, a precizat compania.

    Worldcoin s-a transformat în ţinta criticilor mai ales pe fondul faptului că în general scanările biometrice prezintă riscuri şi întrebări legate de confindenţialitatea utilizatorilor. Potrivit propriului website: „compania nu va stoca datele biometrice preluate în urma scanărilor, iar dispozitivul nu va afecta ochii utilizatorilor”

    După ce a funcţionat anterior într-o versiune creată pentru teste, compania se pregăteşte acum să îşi lanseze protocolul blockchain şi să înceapă să înregistreze tranzacţiile în următoarele şase săptămâni.

    Worldcoin a refuzat să comenteze cu privire la strângerea de fonduri.

  • Cine este românul care vrea să construiască unul dintre cele mai revoluţionare proiecte imobiliare din ţara noastră – GALERIE FOTO

    După ce şi-a îndeplinit visul din copilărie, acela de a deveni avocat, Lucian Azoiţei şi-a îndeplinit acum şi visul antreprenorial: acela de a demara un proiect prin care vrea să revoluţioneze piaţa imobiliară locală, dar şi din regiune. Între cele două a existat însă o scurtă, dar intensă şi prosperă experienţă corporatistă într-o multinaţională cunoscută, pe care executivul din fruntea dezvoltatorului imobiliar Forty Management a sacrificat-o însă fără regrete pentru un bun mai de preţ: independenţa. Cu ce provocări, eşecuri şi reuşite a venit „la pachet” rolul de antreprenor?

    „Astăzi, după cinci ani de muncă susţinută îmi văd visul cu ochii”, a spus executivul din fruntea dezvoltatorului imobiliar Forty Management, căruia i-a pus bazele în 2015, alături de Tudor Bădiţescu, în cadrul unei conferinţe de presă recente, în care a anunţat demararea oficială a construcţiei proiectului de reconversie urbană mixtă, self-sustainable, Central District Lagoon City. Spre deosebire de alte proiecte imobiliare similare, care constau în proiectarea unor mici orăşele dezvoltate în cadrul marilor oraşe, Central District Lagoon City reprezintă un concept brevetat şi adus în sistem de franciză în România, deosebindu-se prin faptul că nucleul fiecărui astfel de „oraş” e reprezentat de o lagună artificială, întinsă de 10.000 de metri pătraţi, cu apă turcoaz, „ca-n Maldive”. Francizorul Crystal Lagoons, o companie americană al cărei portofoliu numără, în prezent, peste 1.000 de proiecte finalizate sau în curs de execuţia, a distribuit conceptul pe mai mult de 60 de pieţe până în prezent.

    O lectură transformată în vis antreprenorial. Azoiţei a povestit că a aflat de acest concept dintr-o revistă şi a fost fascinat de idee, mai ales că, în 2009, la data lansării primului proiect, laguna, care, prin prisma tehnologiei din spate, „utilizează de 50 de ori mai puţină energie decât o piscină de dimensiuni similare”, primise titlul de cea mai mare piscină din lume şi fondatorul din spatele său reuşise să vândă 1.400 de apartamente în câteva luni. După ce a aflat de concept, Azoiţei a făcut din lansarea proiectului în România un obiectiv, însă până a reuşit să bată palma cu deţinătorii brevetului a durat câţiva ani. Potrivit companiei, valoarea investiţiei din România va depăşi 120 de milioane de euro. În paralel cu finanţarea proprie, proiectul va beneficia de un credit bancar provenit de la un consorţiu alcătuit din instituţiile CEC Bank, Alpha Bank şi First Bank, scrie ZF. În paralel, conceptul va fi scalat şi la Budapesta, Praga şi Varşovia, unde va fi necesară, pentru fiecare dintre proiecte, câte o investiţie cuprinsă între 140 şi 190 milioane de euro.

    Un nou start la început de mileniu. Într-un interviu acordat BUSINESS Magazin, Lucian Azoiţei ne-a povestit şi cum a ajuns să fie antreprenor, deşi nu a fost prima „opţiune de carieră”. „Eu toată viaţa am vrut să fiu avocat. Pentru mine a fost o meserie de vocaţie.” Dorinţa de a deveni avocat a apărut prin clasa a 6-a, de la momentul în care a întâlnit întâmplător un prieten al mamei sale, „un domn foarte bătrân, la vreo 80 de ani, îmbrăcat cu un palton lung, până în pământ, şi o prestanţă remarcabilă”. Impresionat de această apariţie, când a aflat că respectivul personaj era avocat, şi-a spus că asta este meseria pe care o va alege, la rândul lui. Peste ani, a dat admitere la un liceu de drept administrativ, „unde mă interesau doar materiile de drept”, iar apoi a urmat Facultatea de Drept. Însă n-a practicat niciodată, şi asta deoarece spune că în anii respectivi, în anii ’90, când a terminat studiile, singura soluţie de a reuşi în acest domeniu şi de a te întreţine era să ai resurse financiare de acasă. „Ceea ce nu era cazul. Nu exista, la vremea respectivă, când făceai stagiatura în zona avocaturii, ca cineva să îţi dea un salariu. Chiar dacă aveai o relaţie foarte bună cu maestrul, dădeai tu bani”, povesteşte el. Neavând aşadar bani să se întreţină, a ales altă cale: să încerce pe propria piele diverse reţete antreprenoriale. Mai direct spus, „făceam, ca toată lumea, mic trafic de frontieră”. A încercat totodată, inclusiv pe perioada facultăţii, şi diverse meserii, de la barman sau ospătar, la agent de vânzări de pixuri, vopsele şi nu numai, lucrând inclusiv la o firmă de pufuleţi.

    După ce şi-a spus că nu mai are rost să continuie micile afaceri pe care le desfăşura, pentru că nu îi aduceau o sursă de venit satisfăcătoare, a ales calea multinaţionalelor, în special pe zona de vânzări, în care spune că două calităţi esenţiale sunt capacitatea de adaptare şi de dialog. Spre finalul anilor ’90 a ajuns să deţină „o poziţie interesantă la Gilette România, ca director de vânzări, când practic am ajuns la maximul de carieră în domeniul multinaţionalelor”. Povesteşte că în acea perioadă câştiga foarte bine – avea un „salariu de 2.000 de dolari pe lună, maşină nouă, străină, cu motor mare, birou în Primăverii, cu doamnă secretară”, toate acestea la doar 25 de ani. Şi, cu toate că începuse o carieră de succes ca şi corporatist, avea să renunţe la tot pentru a face antreprenoriat „full time”.

    Maldivele Bucureştiului

    Pe plan local, proiectul Central District Lagoon City va include peste 400 de apartamente destinate exclusiv închirierii, cu preţuri în rând cu media pieţei de închirieri de lux de la data finalizării. Totodată, în complex vor fi amenajate o clădire de birouri, spaţii comerciale şi de servicii, inclusiv un heliport şi servicii de concierge, cinematograf, grădiniţă, centru spa şi un hotel de cinci stele cu peste 300 de camere, printre altele. Amplasată pe o suprafaţă de peste 10.000 de metri pătraţi, laguna va avea o adâncime maximă de doi metri, două plaje de mari dimensiuni, întinse pe mai mult de 3.200 de metri pătraţi şi va fi întrebuinţată atât în sezonul cald, pentru înot şi sporturi nautice, cât şi în lunile de iarnă, ca pationar. Faţă de alţi dezvoltatori care oferă închirieri pe termen scurt, Azoiţei susţine că în proiectul pe care îl dezvoltă compania sa se vor oferi închirieri pe termen lung, estimările vizând, potrivit ZF, un nivel anual de venituri din chirii de 24 de milioane de euro. Dacă termenul de finalizare a lagunei este estimat pentru acest an, construcţia totală a proiectului urmează să se întindă până în 2026.

    Lecţia eşecului. „Am avut o oportunitate la vremea respectivă. Cineva a venit la mine şi a zis: Uite, eu am o firmă de distribuţie de materiale de construcţii, nu vrei să lucrezi pentru mine?” Iniţial a spus „nu”, pentru că avea o poziţie bună, un salariu bun. „Singura variantă – văzusem eu prin filme – a fost să ne asociem în aşa fel încât să am senzaţia că lucrez pentru mine”. Cel care lansase invitaţia a fost de acord, aşa că a intrat în business cu 25% din firmă, „iar el cu 75%. Şi am muncit ca un animal şi mi-a luat toţi banii”, povesteşte, acum amuzat.

    Când l-am întrebat de ce a renunţat la condiţiile bune din multinaţională pentru a se avânta într-un mediu nesigur, spune că la baza acestei decizii a fost dorinţa de libertate. „Pentru că eu ştiu că oricât de bine ai fi plătit şi în orice poziţie ai ajunge, niciodată nu poţi să rivalizezi cu un antreprenor. Eu sunt o fire foarte liberă, în general, şi mi-am dorit toată viaţa să fiu liber, să nu depind de nimeni. Să nu existe cineva care să-mi impună să fac ceva, nici din perspectiva programului, nici din cea a modului de abordare şi aşa mai departe. Numai propriile tale idei şi propriile tale mijloace de dezvoltare.” Asta, adaugă el, ţi-o poate oferi doar antreprenoriatul, despre care recunoaşte însă că „vine la pachet cu nişte dezavantaje îngrozitoare, pentru că nu mai există să faci shut down, nu mai există să te linişteşti, nu mai există să te focusezi pe altceva decât ceea ce faci”. Dar între cele două părţi ale balanţei, a preferat întotdeauna libertatea. „Libertatea pentru mine a fost libertatea mentală. De multe ori eşti mult mai prins ca antreprenor şi în lanţuri mult mai strânse decât în rolul de corporatist. Dar cel puţin mental ai senzaţia că eşti liber şi că iei propriile decizii.”

    Şi, din anii 2000, când a intrat pe drumul antreprenoriatului, a păstrat neîntrerupt această cale, primii doi ani în compania de distribuţie de materiale de construcţii, care i-a adus o lecţie foarte grea, pentru că „am câştigat o grămadă de bani ca şi companie. Dar eu n-am văzut nimic. În 2002 am ajuns, după destul de mulţi ani de carieră şi în poziţii relativ importante, să împrumut maşina Dacia de la tata, ca să mă pot deplasa. Şi nu mai aveam nimic, efectiv. Şi atunci, tot aşa, apărută o oportunitate.” Subliniază că, în ciuda faptului că, din punct de vedere material, pierduse tot, în realitate nu a fost aşa. „Am câştigat enorm de multă experienţă. Dacă, la un moment dat, ai pierdut sau o iei de la capăt, s-a acumulat extrem de multă experienţă, multă informaţie, networking, relaţii sociale, mod de comportament. Adică tu, practic, ai făcut o şcoală în momentul de acela. E adevărat, ai plătit-o foarte scump, dar e şcoala ta. Nu ţi-o ia nimeni. Şi asta a contat extrem de mult, pentru că în 2002 a apărut o altă oportunitate şi m-am asociat cu altcineva, tot în domeniul ăsta, al materialelor de construcţii, pentru că deja învăţasem despre el.”

    Punct şi de la capăt, înainte şi după criză. Alături de noul partener de business a înfiinţat Pazo, cu o investiţie de 8.000 de dolari, „ai lui, că eu nu aveam niciun ban”, dar cu participaţie egală, pornind distribuţia de materiale de finisaj. „Şi avantajul a fost că, având backgroundul ăsta, să spunem, şi fiind anii 2000, când erau destul de puţini antreprenori tineri cu o abordare diferită, noi ne-am dus direct la nivel mare.” Pentru că nu aveau bani să facă distribuţie în adevăratul sens al cuvântului, pentru care aveau nevoie de maşini, oameni, tehnologie, s-au hotărât să meargă pe zona de proiecte B2B. Şi, în primăvara anului 2003, au câştigat un contract de furnizare a ceramicii cu primul Carrefour din România, „un contract foarte mare, cu resurse financiare mari”. Şi, de atunci, spune că Pazo a făcut toate Carrefour-urile din România, iar în 2007 ajunsese să furnizeze în vreo cinci ţări.

    A venit însă criza, „ca un tsunami”, moment când „s-a terminat cu distribuţia”. „Gândiţi-vă că noi făceam 20 de milioane de euro pe an la nivelul anului 2007. O sumă colosală în ceramică. Şi în 2009 am vândut de un milion. Nu exista capacitate de procesare, de găsire de soluţii, de remediere. Pur şi simplu a dispărut tot, nu aveai ce să faci. Nici nu-mi dau seama dacă exista vreo soluţie la vremea respectivă. Dacă mă întrebaţi cum am supravieţuit, nu ştiu. Din momentul acela, încet, încet am reuşit să reîncepem să creştem, dar nu am mai atins niciodată cifrele respective.”

    A rămas în Pazo până în 2018, dar a avut, de-a lungul timpului, mai multe iniţiative de business, inclusiv fondarea dezvoltatorului Forty Management, al cărui portofoliu include proiecte precum Central District Cuza 99, Central District 4 Elemente, Central District Viitorului 134, Central District Lagoon City şi Central District Royal Suites. Până în prezent, dezvoltatorul a vândut, potrivit ZF, 700 de apartamente în şase proiecte.

    „E important să ai urechile şi mintea deschise. Pentru că, da, unele lucruri nu le asimilezi până nu le trăieşti pe pielea ta. Dar dacă tu auzi măcar poveştile respective, undeva se înregistrează. Şi în momentul în care ai de luat o decizie, sau se întâmplă ceva, poate-ţi aduce aminte pilda şi situaţia pe care ai auzit-o. Pentru tine e diferită, poate se manifestă altfel, dar te ajută.”

    Lucian Azoiţei, CEO şi fondator, Forty Management

    Piaţa şi businessul sunt doar negociere”

    Antreprenoriatul, spune el, îi răpeşte mult timp. „În realitate nu sunt atât de liber pe cât m-aş dori să fiu. Eu am şi trei copii, ceea ce înseamnă foarte mult timp petrecut cu ei. La ora 10:00 mă duc la birou, activităţi normale, întâlniri, discuţii şi aşa mai departe. Mai iau masa cu cineva, iar seara mă retrag.” Povesteşte însă că are şi momente în care, cu ajutorul călătoriilor mai ales, „dispare”, tocmai pentru a-şi păstra capacitatea de a fi alert în continuare, pentru că „intrarea în această rutină zilnică care te macină, la un moment dat te face să nu mai ai viziune. Iar datoria mea şi rolul meu este să şi am o direcţie de dezvoltare pentru firma, sau pentru mine personal, şi atunci am nevoie de aceste supape”.

    De altfel, spune că, în paralel cu deconectarea şi relaxarea, călătoriile sunt şi surse de idei şi energie, aşa că le recomandă tinerilor să călătorească, „chiar şi cu cortul, chiar dacă doarmi pe stradă, nu contează, important este să călătoreşti pentru aţi se deschide mintea”.

    Însă prima sa recomandare, „la mare distanţă de oricare alta”, pentru cei aflaţi la începutul carierei este să facă cursuri de oratorie. „Şi să încerce să citească foarte mult.” Una dintre cărţile a căror prezenţă o consideră esenţială în biblioteca oricărui lider şi nu numai e „Skin in the game”. Susţine, însă, că e imperios necesar ca aceste cărţi să fie coroborate cu diverse cursuri, de psihologie, de oratorie, de tehnici de negociere şi nu numai, care să te formeze din punct de vedere psihologic. „Pentru că, până la urmă, viaţa şi businessul sunt doar negociere.”

    Ca lider, Azoiţei spune că este deopotrivă „modest şi foarte popular. Îmi place să cred că sunt prieten cu colegii. Zic eu că nu mă încadrez într-un stil de leadership clasic. Eu iubesc foarte mult ceea ce fac. Şi în general m-am înconjurat de oameni care îşi iubesc meseria. Şi încercăm împreună să punem câte un pic din know-how-ul nostru, din viziunile noastre, din ceea ce ştim să facem, ca să facem un lucru mai bun. Nu reuşim noi să revoluţionăm lumea, dar dacă ne facem treaba, cu pasiune faţă de meseria respectivă, că noi ne-am ales-o, nu ne-a obligat nimeni, eu sunt convins că vom avea succes.” În paralel cu pasiunea pentru meseria aleasă, executivul pune preţ şi pe loialitatea oamenilor din echipă. „Loial înseamnă să tragi cu casa, cu firma.” E, de altfel, calitatea a cărei lipsă nu ar putea să o tolereze la oamenii din subordine.

    2015 anul fondării Forty Management

    Despre mentorat spune că, la momentul în care şi-a început el cariera, nu prea aveai cum să găseşti mentori. „Noi suntem o generaţie care a prins o schimbare radicală – Revoluţia şi trecerea de la comunism la capitalism. A existat un capitalism sălbatic început din anii ’90 până în 2000, când a început să se stabilizeze. În această perioadă noi am crescut. Nu aveam de unde să găsim mentori. Nu existau mentori la vremea respectivă. Toată societatea a evoluat în acea perioadă, şi cei de atunci au devenit ei mentori, ulterior.”

    El e de părere că astăzi nu neapărat trebuie să stai pe lângă anumiţi mentori, ci să stai pe lângă oameni cu experienţă şi să le auzi poveştile. „E important să ai urechile şi mintea deschise. Pentru că, da, unele lucruri nu le asimilezi până nu le trăieşti pe pielea ta, pentru că aşa e în viaţă. Dar dacă tu auzi măcar poveştile respective, undeva se înregistrează. Şi în momentul în care ai de luat o decizie, sau se întâmplă ceva, sau ai o situaţie genul ăsta, poate-ţi aduci aminte pilda şi situaţia pe care le-ai auzit. Pentru tine e diferită, poate se manifestă altfel, dar te ajută.”

    Vorbind şi de criza COVID, Azoiţei spune că pandemia a fost mult mai uşoară, mai ales că avea deja experienţa crizei precedente, iar şantierele au mers în continuare. „Eu zic că a făcut şi o chestie bună, chiar dacă s-au creat foarte multe drame. Ne-a învăţat şi cu zona asta negativă. Am văzut că există şi un revers al medaliei.”

    În final, Azoiţei spune că, după lagună, nu mai are alt vis antreprenorial. „Acesta e the project, ca să zic aşa.”   

  • Marea reformă a consolidării bugetare a murit înainte de a începe

    Guvernul, cu o lipsă în buget de 4,7 miliarde de lei doar în primul trimestru, s-a gândit să facă ceva economii restrângând cheltuielile şi a elaborat un proiect de ordonanţă de urgenţă în acest sens care prevede, între multe altele, îngheţarea salariilor din sistemul public la nivelul lui 2022, stoparea angajărilor în structurile de stat, îngheţarea achiziţiilor de maşini în instituţiile statului sau interzicerea cumulului pensie-salariu în structurile publice. La câteva zile după ce proiectul a apărut în piaţă, „pe surse”, puţine din cele mai sus descrise au rămas valabile.

    Ceea ce a fost prezentat drept program de „austeritate bugetară” a rămas o vorbă goală. Sindicatele din învăţământ şi cele din administraţia publică anunţă că vor intra în grevă generală dacă salariile lor vor fi îngheţate. Pentru că inflaţia este de 15%, iar oamenii cer compensaţii. Doar că, în actuala situaţie, cu venituri cu mult sub ceea ce a fost prognozat în legea bugetului, deficitul convenit de 4,4% din PIB nu va putea fi atins şi, extrapolând, golul bugetar ar urma să fie, dacă nicio minune nu se iveşte, de cel puţin 20 de miliarde de lei, estimarea blândă a Finanţelor. Aşa că soluţia ar fi fost tăierea de cheltuieli pentru că majorarea taxelor, după majorările intervenite la 1 ianuarie, ar atinge şi mai mult economia care şi aşa va avea o creştere mai modestă în acest an, undeva la 2,5%, faţă de 4,7% anul trecut.

    Guvernul s-a gândit, aşadar, să reducă din cheltuieli. Dar, rând pe rând, ipotezele de economisire cad ca popicele. Cumulul pensie-salariu (de care beneficiază şi premierul Nicolae Ciucă) nu va mai fi interzis. PSD (prin vocea preşedintelui său Marcel Ciolacu, viitorul premier) susţine însă impozitarea suplimentară a veniturilor din cumulul pensie-salariu. Ar fi vizate veniturile brute care depăşesc venitul preşedintelui României, adică undeva la 25.000 de lei. Cu cât vor fi impozitate suplimentar aceste venituri? Nu ştim. Câţi bani vor veni la buget – o statistică mai veche arată că în jur de 30.000 de persoane au venituri mai mari decât ale preşedintelui României – iarăşi nu ştim pentru că măsura ar urma să fie valabilă pentru pensionarii reangajaţi la stat. Nu există niciun calcul, nicio prognoză. Despre îngheţarea salariilor, ministrul muncii, Marius Budăi, spune că nu va fi o „îngheţare”, ci o „nonintervenţie”.

    Marius Budăi: „Pe o perioadă de câteva luni să nu mai fie intervenţie asupra legii salarizării. Suntem într-un contract cu Banca Mondială. Punem la dispoziţia Băncii Mon­diale datele, astfel încât să avem oglinda unde suntem acum şi să ştim ce măsuri să luăm. Deci nu vorbim de o îngheţare a salariilor, ci de o neintervenţie pe o perioadă limitată”. Ce-o fi însemnând asta, e greu de spus.

    În privinţa angajărilor la stat, ministrul muncii spune că vor fi excepţii. Vor fi exceptate în primul rând sănătatea şi educaţia, unde, într-adevăr, este un deficit de personal. Doar că educaţia şi sănătatea reprezintă segmentul cel mai puternic al anga­jaţilor din sectorul public – sunt 245.000 de angajaţi în sănătate şi 363.000 de angajaţi în sistemul de educaţie, de la grădiniţă până la universitate.

    În total 608.000 de angajaţi, adică 48% din totalul de 1,27 de milioane de angajaţi ai statului. Prin urmare nu faci angajări în celelalte sectoare, în administraţie, de pildă. Dar câte beneficii îţi vin de aici, dacă nu angajezi 100 sau 1.000 de oameni? Da, sunt mulţi angajaţi la stat, dar cu astfel de măsuri nu faci o economie de 20 de miliarde de lei, cât iese calculul că ar fi golul bugetar pe întreg anul (după estimarea veniturilor din T1) şi, probabil, deficitul-ţintă de 4,4% din PIB pentru 2023 nu va putea fi respectat.

     

     

  • Proiect de OUG: Interzicerea cumulului pensie-salariu şi a achiziţiei de maşini şi mobilă

    „De la data intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, inclusiv activităţilor finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă acestea, li se interzice achiziţionarea, preluarea în leasing sau închirierea de autoturisme, (…) mobilier şi aparatură birotică. Asigurarea necesităţilor de bunuri prevăzute la alin. (1) se va putea face numai prin redistribuiri din cadrul aceleiaşi instituţii sau de la alte instituţii publice”, potrivit proiectului consultat de MEDIAFAX.

    Conform documentului, angajările sunt stopate la stat: „În anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile şi autorităţile publiceşi publice locale”nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare.

    De asemenea, apare intedicţia ca o persoană să facă parte din doua sau mai multe consilii de administraţie.

    Proiectul prevede şi interdicţia cumulului pensie-salariu.

    „Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă beneficiarii dreptului la pensie aparţinând atât sistemului public de pensii, cât şi sistemelor neintegrate sistemului public care realizează venituri salariale sau, după caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activităţi pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire, potrivit legii, în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, operatorilor economici, prevăzuţi la art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile
    administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, cu modificările şi completările ulterioare, nu pot cumula pensia cu veniturile astfel realizate”, se menţionează în proiect.

    Totodată, personalul care deţine titlul ştiinţific de doctor beneficiază de o indemnizaţie pentru titlul ştiinţific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care se acordă lunar numai dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care deţine titlul şi dacă are prevăzute în fişa postului un set de atribuţii obiective şi cuantificabile care să permită verificarea lunară a modului în care activitatea acestuia este valorificată în mod suplimentar.

    Potrivit unor surse politice, documentul urmează să fie discutat în coaliţia de guvernare, apoi să intre pe agenda Executivului.

  • Veştile proaste curg lanţ pentru milioane de salariaţi din România care primesc tichete de masă. Anunţul neaşteptat a fost făcut de oficiali

    Recent a fost publicat în Monitorul Oficial Ordinul Ministerului Finanţelor Nr. 1.263 şi Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale Nr. 654 care prevede care prevede ca valoarea maximală a tichetelor de masă să rămână neschimbată până în septembrie 2023.

    În prezent, valoarea maximă a unui tichet de masă este de 30 lei şi se doreşte ca aceasta să rămână neschimbată până în septembrie 2023.

    Ultima majorare a valorii maximale a tichetelor de masă a fost făcută în luna iulie a anului trecut, când a fost majorată de la 20,17 lei la 30 lei.

    “Pentru semestrul I al anului 2023, începând cu luna aprilie 2023, valoarea nominală a unui tichet de masă, (…), nu poate depăşi cuantumul de 30 lei.”, conform documentului oficial.

    Valoarea tichetelor de masă este reglementată prin Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările şi completările ulterioare.

    “Valoarea nominală (…) se aplică şi pentru primele 2 luni ale semestrului II al anului 2023 respectiv, august 2023 şi septembrie 2023”, conform documentului oficial.