BusinessMagazin

Tag: procedura

  • Ion Iliescu, fost preşedinte al României, audiat în dosarul Mineriadei

    Ion Iliescu, fost preşedinte al României, a ajuns luni dimineaţa la Parchetul General, unde a fost chemat de procurorii militari pentru a i se aduce la cunoştinţă actul de inculpare în dosarul Mineriadei, cauză în care fostul şef de stat este acuzat de infracţiuni contra umanităţii.

    Întrebat de jurnalişti dacă se consideră vinovat de evenimentele din 1990, Ion Iliescu a declarat : “Nu, bineînţeles că nu”. Potrivit procedurii, fostului preşedinte i s-a prezentat actul de inculpare, punerea în mişcare a acţiunii penale fiind una dintre măsurile luate înainte de trimiterea dosarului în judecată. În condiţiile în care va dori, Ion Iliescu poate da declaraţii anchetatorilor în legătură cu acuzaţiile care i se aduc. Ion Iliescu este cercetat pentru infracţiuni contra umanităţii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • EXCLUSIV Procedura de recuperare a banilor din timbrul de mediu, ştearsă odată cu cele 102 taxe

    Eliminarea timbrul de mediu, odată cu celelalte 101 taxe, va complica procedura de recuperare a banilor plătiţi de toţi cei ce şi-au înmatriculat anterior maşinile. Avocatul Alexandru Răţoi-Pârvu spune că prin abrogarea OUG 9/2013 dispare şi procedura administrativă prin care se returnau banii.

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, Legea ”Dragnea” pentru eliminarea a 102 taxe. Printre acestea se află şi timbrul de mediu. Până acum cei care îşi înmatriculau o maşină au continuat să o plătească, deşi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis că taxa este discriminatorie şi a obligat statul român să restituie banii astfel încasaţi.

    Taxa a purtat de-a lungul timpului diferite denumiri: taxa auto, taxă de poluare, taxă pe emisii poluante, taxă de timbru etc.

    Ce presupune această schimbare legislativă pentru cei care urmează să-şi recupereze banii aferenţi acestei taxe încasate ilegal? “Abrogarea OUG nr. 9/2013 „cu modificările şi completările ulterioare” presupune şi eliminarea procedurii administrative „perfecţionate şi simplificate” de restituire a taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule, a taxei pe poluare pentru autovehicule sau a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, reglementată de articolul 12 din acest act normativ.

    Această procedură, introdusă prin Ordonanţa din 31 August 2015, avea calităţi indiscutabile, care reprezentau, în egală măsură, un „avans” serios faţă de reglementarea anterioară: permitea restituirea integrală a taxelor achitate în temeiul unor legi şi ordonanţe adoptate cu încălcarea dreptului european – OUG nr. 50/2008, Legea nr. 9/2012, prin parcurgerea unei simple proceduri administrative şi depunerea unui dosar la Fisc”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Alexandru Răţoi-Pârvu, avocat în cadrul Societăţii Civile Profesionale de Avocaţi “Piperea şi Asociaţii”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedinţia Consiliului UE: Atitudinea celor 27 de state membre faţă de Brexit este extrem de unită

    Uniunea Europeană are o atitudine extrem de unită în privinţa ieşirii Marii Britanii din Blocul comunitar, afirmă Joseph Muscat, premierul Maltei, ţară care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE, relatează site-ul agenţiei Reuters.

    “Am vizitat şi am avut discuţii în toate celelalte 26 de state membre UE şi există o atitudine convergentă faţă de Brexit. Nu am mai întâlnit până acum o asemenea convergenţă în familia europeană”, a declarat Joseph Muscat.

    Întrebat despre demisia ambasadorului britanic la UE, Ivan Rogers, Muscat a precizat: “Aceasta este o problemă internă a lor… Noi menţinem ideea că nu vor exista negocieri până când nu va fi declanşată procedura oficială de ieşire din UE”.

    Bruxellesul a transmis în mai multe rânduri Londrei că negocierile nu vor putea începe până când Guvernul Theresa May nu va declanşa procedura formală Brexit, prin activarea Articolului 50 al Tratatului Lisabona.

  • Procedura insolvenţei persoanelor fizice, amânată cu şapte luni

    „Amânarea cu încă şapte luni a intrării în vigoare a acestui act normativ s-a stabilit în condiţiile în care pentru aplicarea noilor reglementări este nevoie de un sistem complex: înfiinţarea a 42 de comisii de insolvenţă la nivel teritorial, a aparatului tehnic necesar şi adoptarea normelor de aplicare a legii. Pentru ca aceste noi structuri să poată funcţiona, trebuie alocate resurse umane şi financiare. Mai exact, este nevoie de specialişti care vor parcurge o etapă de pregătire profesională cu durata între una şi trei luni”, precizează Guvernul.

    Neprelungirea termenului de intrare în vigoare a Legii nr. 151/2015 „ar determina imposibilitatea aplicării procedurii administrative de insolvenţă pe bază de plan de rambursare şi a procedurii simplificate de insolvenţă, în condiţiile inexistenţei, respectiv, subdimensionării structurilor administrative de implementare”.

     

  • Câţi bani plătim în fiecare lună pentru taxa radio-TV

    Curtea Constituţională a decis vineri că legea adoptată de Parlament prin care se elimină 102 taxe nefiscale, printre care taxa radio-tv şi taxa auto, este constituţională, potrivit Mediafax.

    Camera Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, a adoptat pe 25 octombrie Legea privind eliminarea a peste 100 de taxe, inclusiv taxa Radio-TV, iniţiată de Liviu Dragnea. Actul normativ, care duce la anularea a 102 taxe nefiscale, a fost adoptat în procedură de urgenţă în ambele camere al Parlamentului.

    Din rândul celor 102 taxe propuse pentru a fi eliminate fac parte timbrul de mediu pentru autovehicule, 33 de taxe consulare şi de cetăţenie, 20 de taxe de la Registrul Comerţului, taxele radio-TV, taxa suplimentară pentru eliminarea paşaportului, 22 de taxe pentru pierderea sau modificarea actelor, 13 taxe extrajudiciare de timbru şi taxele pentru permisele de pescuit recreativ/sportiv.

    Curtea Constituţională (CCR) a fost sesizată ulterior, în 15 noiembrie, de către preşedintele Klaus Iohannis cu privire la legea care elimină 102 taxe nefiscale, printre care şi taxa radio-tv, şeful statului argumentând că actul normativ încalcă mai multe articole din legea fundamentală. El a spus că dacă legea celor 102 taxe e retrimisă la mine, voi decide dacă o voi promulga sau nu.

    Potrivit avocatnet.ro, valoarea taxei radio-tv plătită de persoanele fizice are o valoare diferită decât cea plătită de firme. Astfel, valoarea acestor taxe pentru persoanele juridice are urmatorul cuantum:

    • Taxa radio:

      • persoane juridice fara salariati, 2,5 lei/luna;
      • microintreprinteri, 10 lei/luna;
      • persoane juridice cu sediul in Romania, inclusiv filialele acestora, sucursalele si celelalte subunitati ale lor fara personalitate juridica, sucursalele sau reprezentantele din Romania ale persoanelor juridice straine, 30 lei/luna;
    • Taxa TV:
    • persoane juridice fara salariati, 4 lei/luna;
    • microintreprinterile, 15 lei/luna;
    • persoane juridice cu sediul in Romania, inclusiv filialele acestora, sucursalele si celelalte subunitati ale lor fara personalitate juridica, sucursalele sau reprezentantele din Romania ale persoanelor juridice straine, 50 lei/luna;
    • persoanele juridice – societati turistice, pentru fiecare camera, 7,7 lei/luna.

    Pentru persoanele fizice, valoarea taxei radio-TV este de 6,5 lei. Cele doua taxe trebuie platite lunar, fiind incluse in factura de energie electrica.

     

  • Ce se întâmplă după alegeri? Procedura şi termenii de care politicienii trebuie să ţină cont

    Negocierile pentru constituirea unei majorităţi parlamentare care să acorde susţinerea necesară noului Guvern vor intra în linie dreaptă odată cu încheierea scrutinului din 11 decembrie şi cu aflarea numărului exact de mandate pe care fiecare dintre competitori îl va deţine în viitorul Legislativ.

    Deşi în timpul campaniei electorale au fost avansate diverse scenarii post-scrutin privind structurarea noii majorităţi parlamentare şi desemnarea viitorului prim-ministru mai mult sau mai puţin fanteziste, politicienii vor trebui să ţină cont de procedura şi de termenele concrete stipulate atât de Constituţie, cât şi de regulamentele Camerei Deputaţilor şi Senatului, precum şi de jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

    Constituirea noului Parlament

    Primul pas prevăzut de Constituţie după alegeri constă în îndeplinirea procedurilor legale pentru constituirea noului Legislativ. Constituţia prevede că Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri, în timp ce în Regulamentele celor două Camere se stipulează că aceste foruri se întrunesc în ziua şi la ora stabilite prin actul de convocare emis de şeful statului.
    Procedura este relevantă în condiţiile în care conducerile celor două Camere sunt alese de către aceste foruri legal constituite. Până la alegerea Birourilor permanente, lucrările Camerei Deputaţilor sau ale Senatului sunt conduse de cel mai în vârstă deputat sau senator, în calitate de preşedinte de vârstă, asistat de cei mai tineri patru deputaţi, respectiv senatori, în calitate de secretari.

    În 2012, noul Parlament – ales la data de 9 decembrie – a fost convocat în ziua de 19 decembrie. Fostul preşedinte Traian Băsescu a semnat decretul de convocare a noului Parlament pentru 19 decembrie, la ora 13.00. în aceeaşi zi în care au fost publicate în Monitorul Oficial procesele-verbale conţinând numărul alegătorilor care au mers la vot, voturile valabil exprimate, partidele şi formaţiunile care au trecut pragul electoral, precum şi numele senatorilor şi deputaţilor cărora le-au fost atribuite mandate. Fostul şef al statului a explicat, la acel moment, că decizia de convocare a noului Parlament trebuie să ţină seama de un element esenţial, respectiv acela că nu se poate suprapune funcţionarea a două parlamente, în condiţiile în care Parlamentul ales în 2008 îşi încheia mandatul în 19 decembrie 2012.

    Alegerea Comisiilor de validare

    Pentru validarea mandatelor, Camera Deputaţilor şi Senatul aleg, în prima lor şedinţă, o comisie compusă din 30 de deputaţi, respectiv 15 senatori, care să reflecte configuraţia politică a Camerei respective.
    Comisia de validare, în cel mult 4 zile (în cazul Camerei)/ 3 zile (în cazul Senatului), întocmeşte un raport în care vor fi nominalizaţi deputaţii pentru care se propune validarea, invalidarea sau, după caz, amânarea validării mandatelor sau prezintă, în scris, în plenul comisiei, propunerile de validare sau invalidare privind dosarele de senatori repartizate. Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc în şedinţă, de drept, în a 5-a zi de la constituirea Comisiilor de validare, pentru dezbaterea raportului acesteia. Validarea sau invalidarea mandatelor de deputat sau senator se face cu votul majorităţii deputaţilor sau senatorilor prezenţi.
    Camera Deputaţilor şi Senatul sunt legal constituite după validarea a două treimi din mandatele de deputaţi şi după depunerea jurământului de către aceştia, respectiv după validarea mandatelor a trei pătrimi din numărul total de senatori.

    Deputaţii şi senatorii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului. Odată validată alegerea, fiecare formaţiune politică va şti cu exactitate care este numărul de mandate de parlamentari de care dispune. Calitatea de deputat sau de senator, în cazul vechilor parlamentari, încetează la data întrunirii legale a Camerelor nou alese.

    Desemnarea premierului

    Sediul materiei în ceea ce priveşte desemnarea premierului îl reprezintă două articole din Constituţie, precum şi o decizie a Curţii Constituţionale referitoare la interpretarea unuia dintre acestea.
    Astfel, primul articol menţionat stipulează că „preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament” (art 85, alin.1 – „Numirea Guvernului”, din Capitolul II – „Preşedintele României”).

    Celălalt articol stipulează că şeful statului „desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament” (art 103, alin.1 – „Învestitura”, din Capitolul III – „Guvernul”).

    Decizia CCR nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României stipulează următoarele, intrpretând astfel prevederile articolului 103 din Constituţie:
    „(…) Curtea constată că procedura de desemnare a candidatului la funcţia de prim-ministru trebuie să aibă în vedere în mod concurent cele două criterii anterior menţionate, pentru că nu se poate ignora nici rezultatul electoral al competitorilor electorali, dar nici finalitatea procedurii, respectiv desemnarea unui candidat care să poată asigura coagularea unei majorităţi parlamentare în vederea obţinerii votului de încredere. De aceea, Preşedintele României, neputând avea rol de decident în această procedură, ci de arbitru şi mediator între forţele politice, are doar competenţa de a desemna drept candidat pe reprezentantul propus de alianţa politică sau partidul politic care deţine majoritatea absolută a mandatelor parlamentare sau, în cazul în care nu există o asemenea majoritate, pe reprezentantul propus de alianţa politică sau partidul politic care poate asigura susţinerea parlamentară necesară obţinerii votului de încredere al Parlamentului”.

    Premierul desemnat are 10 zile pentru a-şi negocia susţinerea

    Potrivit Constituţiei, odată desemnat, candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
    Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Dacă premierul desemnat nu obţine voturile majorităţii deputaţilor şi senatorilor, procedura se reia, iar şeful statului va desemna din nou un prim-ministru. Primul-ministru, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune individual, în faţa şefului statului, jurământul. Guvernul, în întregul său, şi fiecare membru în parte îşi exercită mandatul, începând de la data depunerii jurământului.

    Dizolvarea Parlamentului

    Constituţia mai prevede şi faptul că, după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, şeful statului poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

     

  • Legea falimentului personal are puţine şanse de a intra în vigoare la 1 ianuarie 2017

    Legea privind insolvenţa persoanelor fizice a fost adoptată de Parlament în luna mai 2015, însă specialiştii susţin că sunt puţine şanse ca aceasta să intre în vigoare la 1 ianuarie 2017 an şi că în rectificarea bugetară nu au fost alocaţi bani pentru punerea acesteia în practică.

    “La ultima rectificare bugetară nu am văzut nici un efort pentru alocarea sumelor necesare punerii în practică a Legii privind insolvenţa persoanelor fizice. Este greu de crezut că aceasta va intra în vigoare la începutul anului viitor, aşa cum era prevăzut. Şi chiar dacă ar intra în vigoare, nu va fi curând funcţională”, a declarat, miercuri, avocatul Gheorghe Piperea la conferinţa “Falimentul personal, între avantaje şi dezavantaje”. Acesta a arătat că reglementările vizează persoanele cu venit mic sau fără venituri şi care au datorii în valoare totală de aproximativ 12.000 de lei, pe care nu le mai pot rambursa.

    Potrivit actului normativ, românii care au datorii vor avea posibilitatea să-şi declare falimentul personal. Aceştia vor beneficia de două proceduri: una administrativă, care prevede că, în faţa unei comisii de insolvenţă, îşi vor putea face un plan de reeşalonare a datoriilor pe 5 ani, şi o procedură de lichidare în faţa instanţelor de judecată.

    Legea se adresează persoanelor fizice de bună-credinţă, cu datorii la furnizorii de utilităţi, bănci sau la întreţinere, şi nu dintr-o afacere ce are ca scop generarea de profit. Starea de insolvenţă poate fi luată în considerare dacă termenul de plată a datoriilor a fost depăşit cu mai mult de 90 de zile. Dacă situaţia finan­ciară a datornicului nu este iremediabil compromisă, se poate cere Comisiei de insolvenţă des­chiderea insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor, ca­re este o procedură administra­tivă şi nu judiciară. În acest caz, cuantumul minim al datoriilor tre­buie să totalizeze 15 salarii mi­nime pe economie. Durata de executare a planului este de 5 ani, cu posibilitate de prelungire cu încă 1 an. Insolvenţa prin lichidare de active poate fi solicitată de către datornic, în mod direct, în cazul în care “situaţia sa financiară este iremediabil compromisă“. Legea prevede şi o procedură simplificată pentru insolvenţa per­sonală care poate fi accesată de o persoană fizică insolventă, dacă suma totală a datoriilor sale este de cel mult 10 salarii minime pe economie, nu are bunuri sau ve­nituri urmăribile şi are peste vârsta standard de pensionare sau şi-a pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă.

    “Legea prevede o perioadă ce poate ajunge până la zece ani pentru descărcarea datoriei. Adică debitorul, care nu mai are resurse financiare, se poate descărca de datorie într-un termen mai lung decât este reabilitat un tâlhar în Penal. De ce? Fiindcă atât sistemul bancar, cât şi FMI s-au opus timp de cinci ani introducerii acestei legi, iar în final au reuşit să obţină acest termen de cinci ani. Sunt circa 800.000 de debitori în această situaţie”, a afirmat Piperea.

    Avocatul a arătat care sunt punctele slabe ale acestei legi: “Se prevede că, dacă în ultimii doi ani ai fost dat afară din vina ta de la serviciu nu te poţi pune sub protecţia legii. Însă poţi fi dat abuziv afară din serviciu, iar acest lucru îl dovedeşti în instanţă. Un proces durează, în medie, patru ani. O altă verigă slabă este cea legată de obligativitatea de a dovedi că ai făcut eforturi susţinute ca să-ţi găseşti de lucru. Sunt persoane care au trecut de 40 de ani şi care deşi fac eforturi nu-şi mai găsesc un loc de muncă”.

  • Comisa Europeană a clasat o procedură de infringement împotriva României pe domeniul păduri

    Comisia Europeană a clasat o procedură de infringement, declanşată împotriva României pentru management defectuos în domeniul Păduri, informează Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

    ”Comisa Europeană a clasat cauza 2015/2152 – acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor ce revin statului român în temeiul art. 10 alin. (1) – (2), al art. 11 şi al art. 19 din Regulamentul nr. 995/2010 de stabilire a obligaţiilor care revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse de lemn, precum şi în temeiul art. 7 alin. (1) din Regulamentul nr. 2173/2005 privind instituirea unui regim de licenţe FLEGT pentru importurile de lemn în Comunitatea Europeană”, arată Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pentru ce tipuri de medicamente se vor aplica ieftiniri dupa ce Guvernul a aprobat metodologia privind preţurile medicamentelor

    Executivul a adoptat în şedinţa de miercuri Hotararea de Guvern privind aprobarea Metodologiei privind modul de calcul şi procedura de avizare şi aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman cu autorizaţie de punere pe piaţă în România.

     “Prin această Hotărâre de guvern se aduce mai multă stabilitate şi predictibilitate cadrului legislativ şi economic în privinţa medicamentelor eliberate pe bază de reteţă. Pentru a asigura accesul pacienţilor la tratament şi pentru a se evita o nouă criză a medicamentelor, în cazul produselor al căror patent a expirat (off-patent) se va realiza o ieftinire în trepte a acestora. De la 1 aprilie 2017 se va aplica o ieftinire de 10% a medicamentelor pentru care patentul a expirat (off-patent), de 10% în al doilea an şi de 15% în al treilea an”, transmite Ministerul Sănătăţii printr-un comunicat de presă.

    Pentru restul medicamentelor prescrise cu reţetă, procedura de calculare a preţului rămâne neschimbată, bazându-se pe cel mai mic preţ european din 12 ţări, informează ministerul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pentru ce tipuri de medicamente se vor aplica ieftiniri dupa ce Guvernul a aprobat metodologia privind preţurile medicamentelor

    Executivul a adoptat în şedinţa de miercuri Hotararea de Guvern privind aprobarea Metodologiei privind modul de calcul şi procedura de avizare şi aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman cu autorizaţie de punere pe piaţă în România.

     “Prin această Hotărâre de guvern se aduce mai multă stabilitate şi predictibilitate cadrului legislativ şi economic în privinţa medicamentelor eliberate pe bază de reteţă. Pentru a asigura accesul pacienţilor la tratament şi pentru a se evita o nouă criză a medicamentelor, în cazul produselor al căror patent a expirat (off-patent) se va realiza o ieftinire în trepte a acestora. De la 1 aprilie 2017 se va aplica o ieftinire de 10% a medicamentelor pentru care patentul a expirat (off-patent), de 10% în al doilea an şi de 15% în al treilea an”, transmite Ministerul Sănătăţii printr-un comunicat de presă.

    Pentru restul medicamentelor prescrise cu reţetă, procedura de calculare a preţului rămâne neschimbată, bazându-se pe cel mai mic preţ european din 12 ţări, informează ministerul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro