BusinessMagazin

Tag: privat

  • Salariile din mediul privat au continuat să crească şi ȋn primul semestru din 2017, ȋn medie cu 7%

    Salariile medii din sectorul privat au crescut, astfel, cu 7% ȋn perioada ianuarie-iunie 2017, faţă de primul semestru din 2016. Principalii factori determinanţi au fost majorarea salariului minim brut pe economie dar şi posibilele negocieri salariale iniţiate la finalul anului trecut. Distribuţia creşterii a fost inegală dacă ne raportăm la cele două trimestre – peste 10% ȋn T1 (ianuarie-martie 2017) şi doar 2% ȋn T2 (aprilie-iunie 2017). Principalele industrii unde au crescut salariile sunt: producţia componentelor auto, domeniul pharma şi cel de dezvoltare software.

    De asemenea, şi numărul angajărilor s-a majorat, ȋn medie, cu 13% ȋn această perioadă, ȋn principal datorită contextului macroeconomic favorabil, respectiv a creşterii economice ȋnregistrate ȋn primul trimestru al anului.

    La nivelul companiilor analizate, indicatorul starea economiei, format din evoluţia numărului de angajaţi şi evoluţia salariilor, a crescut cu peste 11%.

    Romȃnii care lucrează ȋn mediul privat şi-au luat mai multe zile de concediu de odihnă, dar şi medical, ȋn ultimele şase luni. Mai exact, cu 15, respectiv 5% ȋn plus faţă de aceeaşi perioadă a lui 2016. Bonusurile medii oferite de companii au cunoscut acelaşi trend pozitiv, ȋnregistrȃnd o evoluţie de 13% ȋn prima parte a anului. Ȋn consecinţă, a crescut şi bunăstarea angajaţilor, cu acelaşi număr de procente.

    Pentru realizarea Smartree Workforce Index, un instrument care oferă o sinteză a evoluţiei recrutărilor, a creşterii salariale şi a bunăstării angajaţilor, sunt luate în calcul peste 200 de companii, care activează în diverse industrii din domeniul privat şi care rulează în medie afaceri de peste 2,5 miliarde de euro.

    *Indexul “Starea economiei” este format din evoluţia numărului de angajaţi şi evoluţia salariilor ȋn companiile analizate, la nivel naţional;

    *Ȋn analiză s-au luat ȋn considerare toate tipurile de contracte de muncă (periodă determinată sau nedeterminată, cu normă ȋntreagă sau timp parţial). Ȋn ceea ce priveşte salariul, acesta reprezintă restul de plată (ceea ce angajatul primeşte la finalul lunii de muncă), după ce s-au scăzut contribuţiile şi impozitele şi eventualele reţineri.

    *Indexul “Bunăstarea angajaţilor” este construit pe baza a trei indicatori care reflectă bunăstarea salariaţilor din companiile analizate: zilele de concediu de odihnă, zilele de concediu medical şi valoarea bonusurilor primite.

    Smartree, unul dintre liderii din România pe piaţa de externalizare a proceselor de HR, a fost înfiinţată în anul 2000 şi oferă o gamă completă de servicii: de la salarizare, administrare de personal, analiză şi raportare pentru management, recrutare, muncă temporară, până la consultanţă în domeniu.

    Smartree procesează 550.000 de angajaţi anual şi are peste 150 de clienţi, în majoritate companii multinaţionale, dar şi companii cu capital integral românesc. Smartree beneficiază de experienţa şi competenţele a peste 80 de specialişti în payroll, administrare de personal şi recrutare.

  • Întrebarea la care salariaţii din privat trebuie să îşi răspundă în 2018

    Mutarea contribuţiilor pentru sănătate şi pensii în sarcina angajatului trebuie analizată simultan cu scăderea impo­zi­tului pe venit şi creşterea sala­riu­lui brut, cele trei măsuri reducând chel­tu­ielile com­paniilor, fără a afecta, teoretic, ni­ve­lul sala­riului net al angajatului, spune Danie­la Oprescu, tax director KPMG, dar există încă semne de întrebare legate de modalitatea în care guvernul va aplica aceste măsuri, în spe­cial obligativitatea companiilor de a majora salariile brute.

    „Mutarea aduce o simplificare a siste­mu­lui, reduce numărul de contribuţii, nivelul con­tribuţiilor, e mai simplu pentru companii. Dacă mă­sura se implementează simultan cu creşte­rea salariului brut cu 22,75% şi scăderea impo­zitului pe venit la 10%, nu va pierde nimeni, sa­lariul net nu scade şi angajatorii rămân doar cu costul salariului brut“, a explicat Daniela Oprescu la ZF Live.

    Practic, la un salariu net de 2.100 lei, brutul este 3.000 lei, iar adunând contribuţiile totale ale angajatorului cheltuiala totală a acestuia urcă la circa 3.700 lei. Astfel, pentru a da un salariu net de 2.100 lei, angajatorul plăteşte acum un plus de 75% din net.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Aroganţă mai mare nu se poate. Iubita unui fotbalist a închiriat un avion privat să îşi plimbe căţelul până în Ibiza FOTO

    Wanda Nara, fosta sotie a lui Maxi Lopez, a inflamat retelele de socializare dupa ce a postat imagini cu excursia ei recenta in Ibiza. A explicat ca a luat un avion privat ca sa isi plimbe catelul pe insula.
     
    Wanda Nara este o personaliate TV din Argentina. Ea a debutat la TV în 2005-2006 la emisiunea “Humor en Custodia”.

    Wanda Nara a divorţat de Maxi Lopez la sfârşitul anului 2013, iar în mai 2014 s-a căsătorit cu Icardi. Primul copil al cuplului, o fetiţă pe nume Francesca, s-a născut în 2015, însă cei doi au şi custodia celor trei copii pe care Wanda îi are din primul mariaj.

     

  • Anunţul care-i AFECTEAZĂ pe toţi românii: Pilonul II de pensii SE DESFIINŢEAZĂ. Dragnea: “E o prostie!”

    “Pilonul II de pensii se va desfiinţa, iar banii se vor întoarce la cei care au cotizat, aceştia având posibilitatea de a opta pentru bugetul asigurărilor sociale sau pentru pilonul III de pensii. Vor opta între stat şi privat”, a declarat Ionuţ Mişa.

    Potrivit acestuia, la nivelul Pilonului II de pensii sunt acumulate în prezent 40 miliarde lei.

    “Din analiza pe care am făcut-o împreună cu colegii, pensia pe care a primi-o astăzi un contributor la Pilonul II de pensii ar fi undeva la 25 de lei pe lună”, a spus Mişa.

    Acesta a spus că măsura ar urma să intre în vigoare spre sfârşitul anului.

    Ce este PILONUL II 

    Ce fac tinerii cu banii şi de ce ar trebui să se gândească la pensie

    Liderul PSD Liviu Dragnea a fost întrebat, joi, înainte de a intra în sala de plen reunit unde urmează a se da votul de învestitură pentru Cabinetul Tudose, despre desfiinţarea pilonului II de pensii, anunţată de ministrul propus pentru Finanţe, Ionuţ Mişa, el răspunzând: „O prostie!”.

    Liderii coaliţiei de guvernare, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, au fost întrebaţi, joi, dacă există tensiuni în interiorul coaliţiei, în legătură cu măsurile incluse în noul program de guvernare.

    “Ne-am certat pe cravate, da”, a răspuns Dragnea, ironic, evitând să facă alte declaraţii.

    Întrebat dacă a fost informat în legătură cu modificările din programul de guvernare, Tăriceanu a evitat să răspundă.

  • Oraşul din România care a investit 50 de milioane de euro în turism. A devenit una dintre cele mai căutate destinaţii de vacanţă

    Investiţiile în turism au ieşit în evidenţă în ultimii ani, iar transformarea oraşului de pe Criş este vizibilă deopotrivă în Piaţa Unirii, centrul oraşului, care şi-a schimbat înfăţişarea, dar şi în zona Băilor Felix, unde s-au investit milioanele de euro.

    Oradea a atras, anul trecut, peste 160.000 de turişti, iar Băile Felix au fost destinaţia aleasă de peste 130.000 de oameni. În 2016, numărul lor ar urma să fie şi mai mare: peste 180.000 de turişti în Oradea, dintre care 70% români, urmaţi de maghiari şi austrieci. Doar investiţiile în turism se ridică, pentru Oradea, la 50 de milioane de euro, din care 2 milioane de euro au fost investite doar pentru reabilitarea Pieţei Centrale. Cu titlul de exemplu, în alte oraşe, din Moldova, de pildă, investiţiile pe un interval de zece ani, în toate domeniile, nu se ridică la acest nivel.

    La Oradea, bugetele de investiţii au vizat şi trasee pietonale, restaurarea în întregime a Palatului Vulturul Negru sau amenajarea punctului de belvedere Ciuperca, după cum explică Traian Bădulescu, consultant în turism şi partener în cadrul Innovation Travel. „Oradea este oricum un oraş cu un mare potenţial turistic, iar în apropierea sa se află staţiunile balneare Băile Felix (numărul unu în România ca dimensiune) şi Băile 1 Mai. Faţă de alte regiuni, în Oradea a fost o colaborare excelentă între autorităţile locale şi mediul privat.“ În urmă cu doi ani, pe baza unui parteneriat public-privat, a luat fiinţă Asociaţia pentru promovarea turismului în Oradea.

    Autorităţile locale au comunicat şi au reuşit să acceseze fondurile europene, iar companiile private au investit bani. Recent, cu bani europeni (77,6 milioane de lei) a fost modernizată şi lungită pista aeroportului din Oradea. „Succesul Oradei a constat, în mare parte, în coerenţa investiţiilor şi gradul mare de absorbţie al fondurilor europene. După constatarea potenţialului turistic propriu, recomand oricărei alte regiuni să înfiinţeze o asociaţie de promovare turistică, pe baza unui parteneriat public-privat, şi să încerce să absoarbă fonduri europene şi să atragă investiţii în infrastructură; fără a neglija promovarea turistică, evident“, adaugă Bădulescu.

    Printre cele mai importante proiecte finalizate se numără restaurarea Cetăţii Oradea, cel mai important obiectiv turistic din oraş, un proiect în valoare de peste 19 milioane de euro. În cifre, poate fi sumarizat astfel: o suprafaţă de peste 25.000 mp de clădiri reabilitate, 306 încăperi amenajate şi peste 9.000 de vizitatori în 2015.

    Cea mai nouă vedetă a oraşului este Aquaparc Nymphea, cel mai complex şi modern proiect de acest fel, amenajat pe o suprafaţă de 6,7 ha. Este cea mai mare investiţie publică de acest fel din România, cu o valoare de peste 20 de milioane de euro, jumătate din fonduri europene.

    Parteneriatul public-privat este reţeta care a funcţionat şi în cazul restaurării, în cele mai mici detalii şi cu un buget de 1,5 milioane de euro, a Sinagogii Zion. Aflată pe malul Crişului, aceasta a fost construită în secolul XIX, când Oradea avea peste 25% din populaţie în rit mozaic. Pe lista de obiective turistice figurează şi Grădina Zoologică Oradea, care a fost şi ea subiectului unui proces de renovare, cu un buget de peste 4,5 milioane de euro.

    Când vine vorba despre asemănarea dintre Cluj şi Oradea, întâlnită destul de des în ultimii ani, Traian Bădulescu spune că ambele sunt caracterizate de un apetit crescut al investitorilor străini. „Oradea reuşeşte, ca şi Clujul, să atragă investiţii în general, precum şi evenimente. Oradea este ajutată, evident, şi de poziţionarea ei, la graniţa de vest a ţării, care atrage investiţiile străine şi poate fi considerată şi «poartă turistică a României». Subliniez că Oradea este singura localitate din România care face parte din reţeaua Art Nouveau, alături de Barcelona, Nancy, Viena sau Budapesta. Însă, pe de altă parte, atât reprezentanţii sectorului public, cât şi ai celui privat, au fost şi sunt buni manageri şi au reuşit să atragă fonduri europene şi investiţii.“

  • Drumurile de vacanţă, test de rezistenţă psihică

    ”Fix azi au început lucrările pe A1. La intrarea în Bucureşti era coadă de la Bolintin“ (cam 20 km. Relatarea îî aparţine colegului George, editorul foto al revistei. El face zilnic drumul Bolintin – Nerva Traian – Bolintin. Pentru el, cozile la intrarea în oraş înseamnă mult timp pierdut. La fel şi pentru alte zeci de mii de oameni).

    ”Aminteşte-ţi că anul trecut au început lucrările la podul de pe A3 în plină vară“, continuă Bogdan, un alt coleg din redacţie.

    În aceeaşi zi a săptămânii trecute, Centrul Infotrafic anunţa efectuarea de lucrări pe A1 Deva – Nădlac, pe sensul de mers Timişoara către Arad, pe A1 Bucureşti – Piteşti, la kilometrii 98-104, şi pe A2, sensul către Bucureşti.

    Cumva, indiferent de perioadele în care sunt programate reparaţiile la străzi, aceste momente sunt traumatizante pentru călători, şoferi, locatarii din zonele învecinate cu zonele de reparaţii. Care, după cum precis ştiţi, tind să dureze la infinit, căci odată plombată o stradă, mai trebuie realizat cine ştie ce proiect la ţevi, linii de electricitate, sau, pur şi simplu, s-au uzat bordurile. Şi, aşa cum merită o capitală europeană de secol XXI, trebuie musai schimbate. Sau, după caz, vopsite, după ce în prealabil au fost lustruite bine cu o freză.

    Dar parcă momentul cel mai satisfăcător dintre toate este atunci când trebuie să suport întârzierile de călătorie când plec sau mă întorc din concediu. Reparaţii la podul de la Giurgiu, strada dinspre Cluj spre Deva, orice autostradă din numărul mare cu care ne mândrim, poate ceva lucrări la aeroport?

    Ar fi folositor, pentru sănătatea psihică a tuturor, dacă am putea cumva să ştim din timp, cam de când plănuim vacanţele, care sunt porţiunile de drum, podurile, terasamentele sau uliţele care vor intra în reparaţii. Poate schimbăm destinaţia de vacanţă? Sau mijlocul de transport, pentru că uneori şi Google Maps şi Waze sunt neputincioase în faţa provocărilor de pe drumurile patriei. Pentru o călătorie mai puţin plină de surprize, trenul se poate dovedi o soluţie.

    De pildă, pe ruta Bucureşti – Constanţa circulă un tren privat dotat cu aer condiţionat şi internet Wi-Fi. Trenul operat de compania privată parcurge distanţa până la mare în două ore şi 15 minute, iar un bilet costă 40 de lei, potrivit Mangalia News, citat de Mediafax. Sigur, alternativa este binevenită în cazul drumurilor spre mare, dar dacă am planifica un drum de la Bucureşti spre Maramureş, datele se schimbă drastic. O călătorie cu trenul între Baia Mare şi Bucureşti (site-ul CFR nu a afişat niciun rezultat pentru un drum spre sau dinspre Sighetu Marmaţiei) durează 14 ore. În linie dreaptă, până la Sighetu Marmaţiei sunt 428 km. Pe şosea, o variantă de traseu reuneşte 579 km, cu un timp estimat de parcurs de 13 ore. Fără opriri. Timp care poate varia, desigur, în funcţie de evenimentele ce pot să intervină.

    Până la toamnă, străzile, traficul, starea de spirit din oraşe se schimbă. Oficial sau informal, jobul de Părinte de Şcolar sau Preşcolar îşi reduce din încărcătura nervoasă. Asta dacă nu cumva eşti Părinte de Elev în Clasa a VIII-a sau a XII-a. În cazul Părinţilor cu Examene, vacanţa nu e nici pe departe vacanţă. Sunt norocoşi dacă scapă de focurile examenelor fără tratamente de tensiune, gastrită, ulcer sau cine mai ştie ce. Conform Institutului Naţional de Statistică, în anul şcolar / universitar 2014-2015, în România erau 3,73 milioane de copii, elevi, studenţi, cursanţi. Cei mai mulţi erau în învăţământul primar şi gimnazial (46,4%), învăţământul liceal (19,5%) şi cel anteşcolar şi preşcolar (15,5%).

    Pentru cei care respiră uşuraţi că nu trebuie să mai facă slalom prin trafic ca să livreze urmaşii la ore înainte ”să se sune“, vacanţa de vară este o veritabilă gură de oxigen. Firesc, de altfel, pentru că dispar deadline-urile legate de şcoală – fie ele teze, teste, evaluări naţionale sau regionale, proiecte de toate soiurile, interacţiunea cu cadrele didactice, cu ceilalţi părinţi, şedinţele, planurile şi planificările. Starea de zen are o bază mai fermă. Desigur, acest lucru nu înseamnă deloc că ne dăm de trei ori peste cap şi grijile legate de copii dispar, dar peisajul se curăţă de o sumedenie de chichiţe sau elemente importante. Pentru o vreme. Trei luni. Bucuraţi-vă de ele!

    Şi înarmaţi-vă cu mult calm când plecaţi în vacanţă; s-ar putea să aveţi nevoie.

  • Salarii şi bonusuri mai mari pentru angajaţii din mediul privat în 2017

    Astfel, în primul trimestru din an, angajaţii din companiile private au resimţit o creştere a salariilor, în medie, cu aproximativ 14%, faţă de perioada ianuarie – martie 2016. Acest lucru a fost determinat mai ales de evoluţia pozitivă a economiei în România, de creşterea salariului brut minim începând cu 1 februarie, cât şi de trendul ascendent al angajărilor pe mai multe sectoare ale pieţei.

    “Criza forţei de muncă pe segmente precum IT&C, medical, automotive a avut, de asemenea, un impact pozitiv în creşterea salariilor în primele trei luni din acest an. Companiile şi-au dezvoltat, astfel, strategii clare privind retenţia sau atragerea angajaţilor, iar oferirea de salarii motivante a fost unul din factorii cei mai importanţi”, a declarat Adrian Stanciu, CEO Smartree.

    Acesta a subliniat, de asemenea, că principalele companii din România care au oferit creşteri salariale pentru angajaţi în primul trimestru din an sunt cele din industria echipamentelor electronice şi hardware, produse şi servicii tehnologice, producţia de componente auto, industria pharma şi sectorul medical.

    Şi în ceea ce priveşte bonusurile oferite de către companii, primul trimestru din 2017 a adus o creştere comparativ cu perioada similară a anului trecut. Astfel, în primele luni din acest an, angajaţii au primit bonusuri mai mari cu aproximativ 6%, potrivit Indexului Smartree.

    Dincolo de beneficiile în bani, foarte multe companii oferă angajaţilor şi alte tipuri de avantaje. Cele mai întâlnite, conform analizei Smartree, în perioada amintită, au fost tichetele de masă, abonamente medicale la clinici private, decontarea cheltuielilor de transport, abonamente la săli de sport, săli de relaxare, tichete cadou, prime cu diverse ocazii, cadouri pentru copii în zile speciale.

    Primul trimestru din 2017 a însemnat şi o creştere a numărului de zile de concediu de odihnă luate de angajaţi. Astfel, faţă de T1 2016, acestea au crescut cu peste 18%.

  • Cum arată viaţa copiilor super bogaţi din Elveţia – GALERIE FOTO

    Precum majoritatea copiilor bogaţi, elveţieni postează, în principiu, fotografii cu vehiculele de lux – indiferent dacă este vorba de un Lamborghini sau cu un avion privat. De asemenea, îi vedem aruncând cu banii pe băi cu şampanie sau obiecte încrustate cu pietre preţioase.

    De exemplu, cu atât de multe maşini scumpe la dispoziţie, această tânără „se chinuie” să decidă asupra unui mijloc de transport

    Când nu mai ai pe ce să cheltuieşti, inventezi o utilizare alternativă pentru şampanie 

    Cu 1000 de fraci elveţieni, acest tânăr a ridicat ştacheta pentru „banii de buzunar” 

    Tânăra norocoasă ce se bucură de o privelişte uimitoare la cârma propriului iaht

    Şampania se foloseşte, de obicei, la evenimente speciale, însă pentru acest om nu valorează mai mult decât apa de duş 

    Un grup de tinere pozează înainte  de îmbarcarea în avionul lor privat 

    Aflat într-o vacanţă în Mexic, acest tânăr a găsit leacul perfect pentru mahmureală

    O masă de fotbal nu e suficient de utilă dacă nu are încrustate pietre preţioase 

    Cel mai bun loc pentru a-ţi afişa colecţia de ceasuri scumpe este pe volanul maşinii, la fel de scumpă

    O adolescentă răsfăţată prezintă urmăritorilor de pe Instagram portbagajul său plin de cadouri scumpe

    Poate că aceste cizme nu sunt ideale pentru condus, dar cu siguranţă sunt bune pentru o postare pe Instagram 

    Acest cuplu sărbătoreşte aniversarea la un pahar de şampanie, dar nu uită să-şi afişeze podoabele scumpe de la încheietura mâinii 

  • Cum arată viaţa copiilor super bogaţi din Elveţia – GALERIE FOTO

    Precum majoritatea copiilor bogaţi, elveţieni postează, în principiu, fotografii cu vehiculele de lux – indiferent dacă este vorba de un Lamborghini sau cu un avion privat. De asemenea, îi vedem aruncând cu banii pe băi cu şampanie sau obiecte încrustate cu pietre preţioase.

    De exemplu, cu atât de multe maşini scumpe la dispoziţie, această tânără „se chinuie” să decidă asupra unui mijloc de transport

    Când nu mai ai pe ce să cheltuieşti, inventezi o utilizare alternativă pentru şampanie 

    Cu 1000 de fraci elveţieni, acest tânăr a ridicat ştacheta pentru „banii de buzunar” 

    Tânăra norocoasă ce se bucură de o privelişte uimitoare la cârma propriului iaht

    Şampania se foloseşte, de obicei, la evenimente speciale, însă pentru acest om nu valorează mai mult decât apa de duş 

    Un grup de tinere pozează înainte  de îmbarcarea în avionul lor privat 

    Aflat într-o vacanţă în Mexic, acest tânăr a găsit leacul perfect pentru mahmureală

    O masă de fotbal nu e suficient de utilă dacă nu are încrustate pietre preţioase 

    Cel mai bun loc pentru a-ţi afişa colecţia de ceasuri scumpe este pe volanul maşinii, la fel de scumpă

    O adolescentă răsfăţată prezintă urmăritorilor de pe Instagram portbagajul său plin de cadouri scumpe

    Poate că aceste cizme nu sunt ideale pentru condus, dar cu siguranţă sunt bune pentru o postare pe Instagram 

    Acest cuplu sărbătoreşte aniversarea la un pahar de şampanie, dar nu uită să-şi afişeze podoabele scumpe de la încheietura mâinii 

  • O nouă metodă inventată de guvern pentru a-i pedepsi pe angajaţii performanţi din România

    O veste absolut tristă pentru România: în 2016 s-au născut mai mulţi copii români în diaspora decât în ţară. E drept că e vorba despre numărul de copii români raportat la numărul de români din diaspora. Or, în ţară, sunt, desigur, mai mulţi cetăţeni – de toate vârstele. ”Sunt nişte cifre care ne ridică extrem de multe semne de întrebare în ceea ce priveşte modul în care tânăra generaţie îşi vede dreptul la mobilitate, dreptul la a studia în Europa, de a lucra şi unde se regăseşte în acest ciclu şi România“, a spus Andreea Păstîrnac, ministrul pentru românii de pretutindeni. A fost una dintre cele mai importante ştiri ale săptămânii, după părerea mea.

    Ei bine, au mai trecut doar câteva zile – mai puţine decât degetele unei singure mâini – şi au început să apară comentarii
    despre plafonarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului. O decizie cât se poate de firească, dacă luăm în considerare că natalitatea este în scădere, că tot soiul de dezechilibre se adâncesc. Firească – nu-i aşa? – şi dacă ne gândim la planul amplu de salarizare unică şi creşteri salariale ale angajaţilor din mediul de stat, care ajung mai bine remuneraţi decât cei din privat. Un paradox, după cum au semnalat mai multe voci, de pildă economişti, şefi de companii. Dar ce mai contează (încă) un paradox?

    Între 2001 şi 2015, numărul de nou-născuţi în România a scăzut cu circa 10%: de la 220.368 la 197.491. Măsurile de austeritate au taxat imediat mamele: indemnizaţa şi perioada de acordare au fost reduse. (Economiile făcute au fost de doar câteva zeci de milioane de euro, mai puţin decât s-ar fi încasat la bugetul de stat dacă s-ar fi redus piaţa neagră a ţigărilor cu un singur procent.) Au mai trecut nişte ani, au mai venit nişte alegeri, unii aleşi s-au gândit iar la natalitate, copii şi voturi.

    N-a trecut niciun an de când s-au făcut modificări în ce priveşte plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului. Adică a fost scos plafonul (plasat anterior la 3.200 de lei) şi a fost prelungită perioada de la un an până la doi ani. Ca măsură pentru revigorarea natalităţii. S-a revigorat destul, se pare.

    O întrebare care a rămas fără răspuns se leagă de faptul că dacă angajaţii care au salarii mari plătesc mai mult pentru tot soiul de dări şi impozite, de ce ar trebui să primească indemnizaţii plafonate? Nu discutăm despre mărimea plafonului, de 5.000, 8.000 sau 10.000 de lei. Pentru unii este mult, pentru alţii puţin. Pentru unii ajutorul minim garantat este suficient ca să nu muncească nici dacă sunt rugaţi cu joburi. Alţii însă muncesc din greu pentru a-şi clădi cariere pentru care sunt invidiaţi. Pardon! Sunt invidiaţi pentru salarii, beneficii, pentru că îşi permit maşini, vacanţe sau şcoli private. Dar nu sunt invidiaţi pentru orele, zilele şi anii în care au renunţat la somn, viaţă privată, distracţii. Şi atunci, dacă un angajat a ajuns la un salariu de câteva mii de euro pe lună, de ce ar trebui să îi fie plafonată indemnizaţia? Ca să nu mai vorbim de faptul că majoritatea mamelor care au venituri mari nici nu îşi permit să lipsească de la serviciu decât câteva luni. Unele – nici atât. Pentru că ar însemna să pericliteze toţi anii anii anteriori de eforturi.

    Se pare că sunt în jur de 1.000 de indemnizaţii care ar fi afectate de această plafonare. Mult? Puţin? Nu îşi permite România să plătească aceşti bani? Dar ce ne permitem să plătim? Pensii speciale? Salarii mai mari pentru cei de la stat?

    Dacă tot este vorba despre ”doar“ 1.000 de persoane, de ce e folositor acest plafon? Pentru a intra în gama de măsuri punitive pentru cei cu salarii mari – care sunt ameninţaţi şi cu impozitul progresiv? Dar de ce nu se impozitează progresiv averile? De ce trebuie ameninţaţi cei care fac performanţă? |n mediul privat, angajaţii nu sunt plătiţi degeaba. Trebuie să producă mult mai mult decât primesc. Nu ca la Galaţi, unde statul a cheltuit milioane de euro pentru un centru de afaceri total neutilizat; directorul centrului a primit ani de zile un salariu de peste 5.000 de lei net ca să… facă nimic. Ba a avut chiar şi deplasări în străinătate, pentru schimb de experienţă. Ei bine, aşa ceva nu se întâmplă în mediul privat.

    Se mai discută, pe tema indemnizaţiilor, despre necesitatea unei plafonări pentru a evita fraude, provocate, de pildă, de venituri ”făcute din pix“; prin urmare şi de apariţia riscului de plată a indemnizaţiilor nemeritate. Păi dacă sunt suspiciuni, oricum se investighează. Şi se taxează. Şi se recalculează.

    Mai tare decât riscul de fraudare – în maximum câteva sute de dosare – poate ar trebui să ne preocupe mai degrabă teme ca îmbătrânirea populaţiei sau lipsa cadrelor medicale şi didactice. Faptul că românii amână tot mai mult să devină părinţi, că scade numărul de copii.

    Sau poate că ar trebui să ne liniştim, pentru că ministrul muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a descoperit formula magică pentru creşterea natalităţii. Nu are legătură cu facilităţi, plăţi, bugete, grădiniţe sau programe sociale. Nu. Schimbarea statului familiei în Constituţia României este cheia. Şi anume: dacă familia este definită în Constituţie ca fiind formată din soţ şi soţie, creşte natalitatea. Evrika!