Tag: primavara

  • Razboiul mut din supermarketuri

    E o perioada cand supermarketurile se afla mai mult ca oricand sub lupa atenta a concurentei, care le studiaza orice miscare.

    Comerciantii isi pun la bataie tacticile de negociere pentru a obtine pretul pe care-l considera corect, iar odata cu uscarea cernelii pe contracte, anunturile invadeaza piata. Nu mai departe de saptamana trecuta, Mega Image, cea mai mare retea de supermarketuri de pe piata romaneasca, a preluat lantul La Fourmi de la fondul de investitii Global Finance, intr-o tranzactie de aproape 19 milioane de euro.

    Pretul este insa supus “ajustarilor contractuale”, cum a precizat grupul belgian Delhaize, cel ce opereaza supermarketurile Mega Image. Dupa ce la inceputul anului reteaua belgiana anuntase ca are in intentie sa deschida in medie doar 4-5 magazine pe an, acum si-a majorat brusc numarul de magazine de la 23 la 37, cu cele ale La Fourmi.

    “Am abordat proactiv La Fourmi, deoarece am considerat ca aceasta afacere e o buna oportunitate”, declara John Kyritsis, director general al Mega Image. Mega Image este prima retea de supermarketuri aparuta pe piata Capitalei, bazele afacerii fiind puse, in 1992, de investitori de origine libaneza, pentru ca ulterior sa fie preluata de Delhaize.

    Fondul elen de investitii Global Finance a intrat in afacerea La Fourmi in anul 2005, prin achizitia a 80% din compania care la acea data numara 11 supermarketuri. Ulterior, fondul a ajuns sa detina aproximativ 90% din operatorul La Fourmi si a extins reteaua cu trei unitati dupa ce a cumparat trei supermarketuri The Best.

    Cu cele 14 spatii ale sale, La Fourmi era inainte de preluare a doua retea de supermarketuri din Bucuresti ca marime, dupa Mega Image, iar vanzarile pentru anul trecut sunt estimate la circa 30 de milioane de euro.

    Din cele 37 de spatii pe care le controleaza acum Mega Image, doar trei sunt in afara Capitalei – doua la Constanta si unul la Ploiesti. Compania si-a consolidat astfel pozitia de lider detasat pe segmentul supermarketurilor in Capitala, mult inaintea unor concurenti ca Albinuta, Ethos, Primavara, Angst sau Cris-Tim. 2008 promite sa continue insa sirul anunturilor de achizitii.

    “Supermarketurile reprezinta cel mai dinamic domeniu in acest an”, declara pentru BUSINESS Magazin Jose Caller Celestino, director general al Carrefour Romania, care a preluat anul trecut reteaua de supermarketuri Artima. Carrefour va schimba numele magazinelor in Carrefour Express si le va reorganiza cu investitii de 6 milioane de euro.

    In ce priveste extinderea retelei, Caller spune ca “se vor intampla multe lucruri aici, dar nu vreau sa dam prea multi bani pe o operatiune, vreau sa crestem, dar sa fim si profitabili”. Segmentul supermarketurilor va mai oferi oportunitati vreme de cativa ani, apreciaza el; deocamdata insa, anul acesta are prioritate pentru companie segmentul de hipermarket, unde Carrefour trebuie sa mareasca ritmul extinderilor pentru a-si mentine pozitia de lider in functie de volumul vanzarilor, respectiv 866 de milioane de euro anul trecut.

    Un criteriu ce determina daca un spatiu este sau nu atractiv e dimensiunea: “ne intereseaza tot ce e suficient de mare”, afirma Caller, pentru care “prea mic” inseamna un spatiu de vanzare cu dimensiune mai mica de 700 de metri patrati. Pentru magazinele de proximitate, aflate in cartiere si cu suprafete mici de vanzare, francezii nu au deci niciun interes, “cel putin deocamdata”; castigurile sunt acum de partea magazinelor de dimensiuni mari (supermarketurile) si foarte mari (hipermarketurile).

    Preluarea La Fourmi de catre Mega Image era intr-o oarecare masura previzibila, macar din perspectiva vanzatorului, fondul Global Finance, care trebuia sa-si lichideze participatia la investitia in retail pana cel mai tarziu in toamna, conform unor surse din piata. Dintr-un unghi de vedere, vanzarea La Fourmi calca pe urmele tranzactiei prin care Artima a fost preluata de Carrefour.

    Pana saptamana trecuta, Artima era singura retea de supermarketuri ce a fost subiectul nu al uneia, ci a doua tranzactii, in cei cativa ani dintre vanzari crescandu-si valoarea de aproape trei ori. Carrefour a platit in urma cu cateva luni 55 de milioane de euro pentru cele 21 de supermarketuri pe care le-a luat de la Polish Enterprise Fund, fata de cele 17 milioane de euro platite de Enterprise Investors in 2005 (pentru 12 magazine insa).

    Pe reteta preluarii de magazine, dar mai degraba la bucata, mizeaza si reteaua de origine olandeza Spar, ce numara acum 14 magazine, dintre care cele trei din Alba Iulia functioneaza in spatii preluate de la reteaua Diskont.

    “Suntem in negocieri pentru preluarea spatiilor cu mai multe companii”, declara Rino Tizzanini, director general al retelei Spar din Romania. Faptul ca reteaua are acum doar 14 spatii nu confirma declaratiile lui Tizzanini, care spunea la inceputul anului trecut ca in 2007 vor fi deschise nu mai putin de 20 de magazine, dintre care 11 proiecte erau deja definitivate.

    “Depinde insa foarte mult de partea tehnica, in cazul spatiilor din constructii noi, care nu se incadreaza, de regula, in termenul de predare”, explica directorul Spar. Reteaua, intrata pe piata romaneasca de numai un an si jumatate, este singurul lant de magazine din Romania ce reuneste sub acelasi nume trei feluri distincte de magazin: de proximitate, super si hipermarket.

    Un interes (cel putin) la fel de viu pentru spatiile comerciale ale altor operatori manifesta si Billa, cea mai mare retea de supermarketuri din tara. Directorul general al retelei, Wolfgang Janisch, a declarat in repetate randuri ca este interesat de orice oportunitate de preluare, pentru un pret corect. Pretul corect pare a fi insa principalul punct de divergenta intre comerciantii ce au afaceri suficient de atractive pentru a fi curtati, dar suficient de stabile pentru ca vanzarea sa nu fi e singura alternativa.

    Reteaua Alcomsib din Sibiu, de pilda, ce opereaza in prezent sase supermarketuri, a fost curtata de posibili cumparatori, dar “n-am trecut la pasul doi, pentru ca n-am primit pana acum nicio oferta convingatoare”, sustine Ciprian Aldea, director de marketing al companiei. “Am primit oferte din partea retelelor internationale”, precizeaza el.

    Familia Aldea detine compania Redal, ce grupeaza, in afara de operatiunile supermarketurilor, si o afacere cu produse de panificatie si patiserie, precum si cateva cafenele. Pentru cele sase magazine, ale caror vanzari “au crescut anul trecut, dar nu in acelasi ritm cu cel al retelelor internationale care au spatii in Sibiu”, un impact pozitiv l-a avut numarul mare de turisti ce au vizitat anul trecut orasul, ce a avut statut de capitala europeana.

    Cu sediul central tot in Sibiu si tot in asteptarea pretului corect se afla si reteaua Trident, care a fost gandita inca din start pentru a fi vanduta, afirma reprezentantii companiei Trident Trans Tex, operatorul retelei. Infiintata in 2004, reteaua Trident are in prezent sase spatii de vanzare cu suprafete cuprinse intre 2.000 si 5.000 de metri patrati, iar pana la finalul acestui an vrea sa deschida inca patru.

    Ion Soloman, fondatorul retelei de supermarketuri Ethos, spune “un nu ferm vanzarii cel putin pentru doi ani”. Motivul tine de faptul ca in urmatorii doi ani mai vrea sa deschida magazine (“mai cu seama in orasele de dimensiuni mici, care sunt inca neatractive pentru marile retele”) si sa-si extinda gama de produse proprii Ethos. Reteaua numara acum 16 magazine, din care 12 in Bucuresti, si se va mari anul acesta cu inca patru, toate in afara Capitalei, investitia totala fiind de peste patru milioane de euro.

    Soloman adauga ca spre deosebire de alti comercianti romani, ce aveau de ales intre riscul falimentului si vanzare, nu s-a simtit presat sa renunte la afacere, care ii ofera acum siguranta supravietuirii pe piata. Anul trecut, compania a ajuns la vanzari de aproape 23 de milioane de euro, in crestere cu 70% fata de 2006, iar previziunile pentru anul in curs se refera la 32 de milioane de euro.

    Pe lista de posibile achizitii se plaseaza la loc de cinste si reteaua de supermarketuri Primavara, ce are o suprafata totala de vanzare de aproape 12.500 de metri patrati. Compania fondata de omul de afaceri Ion Avram a avut anul trecut vanzari de 35 de milioane de euro, iar declaratiile oficiale sustin ca reteaua nu e de vanzare. Declaratiile raman in picioare pana la proba contrara, insa un pret bun pentru Primavara ar putea schimba lucrurile, mai ales ca reteaua de supermarketuri este doar o divizie din afacerile detinute de antreprenorul roman, alaturi de restaurante si de o fabrica de paine.

    Recent, Ion Avram s-a lansat si in dezvoltarea de proiecte imobiliare in segmentul rezidential, iar nevoia de fonduri pentru ele s-ar putea dovedi cel mai bun imbold. In categoria supermarketurilor de cartier joaca si retele ca Angst sau Cris-Tim. O retea puternica se poate dovedi pentru un producator ce a mizat pe dezvoltarea propriilor magazine un veritabil as din maneca, pentru ca asigura piata de desfacere, in conditiile in care conditiiile impuse de marile retele de magazine sunt pentru furnizori tot mai impovaratoare.

    Acesta a fost si argumentul de la baza dezvoltarii lantului Angst, care vinde in propriile magazine cam jumatate din productia de mezeluri a fabricilor grupului. Angst a vandut anul trecut de 60 de milioane de euro, fata de 50 de milioane de euro in 2006. Angst nu pare deloc dispus la vanzare – desi a primit oferte de preluare, “e putin probabil ca vreuna sa primeasca raspuns pozitiv”, afirma Stefan Padure, vicepresedinte al companiei, care este detinuta in proportie de 80% de un investitor elvetian.

    Divizia de retail ofera companiei avantajul de a-si vinde produsele in propriile conditii. Ceea ce nu-i putin, avand in vedere ca la masa negocierilor, retelele internationale pun presiune pe pret si isi stabilesc intotdeauna propriile conditii de expunere pe rafturi.

  • Colectia de primavara

    De ce lux? Pentru ca secolul pe care il traim ne-a obisnuit nu numai sa reducem timpul de deplasare, dar sa o facem cat mai confortabil cu putinta. In industria de automobile se regasesc momentan doua tendinte importante: protectia mediului, prin propulsoare si combustibili de tip hibrid, si sporirea sigurantei cu ajutorul unor dotari care au devenit standard, chiar si la masini din clasa medie sau mica. Pe langa acestea, mai exista o tendinta manifesta de crestere a vanzarilor la automobilele din clasa premium.

    Cum se vand

    Un test cu un automobil din oferta premium este, ca si pentru automobilele din celelalte clase, un pas inainte catre achizitie. Toti cei responsabili pentru masina pe care o conducem sunt constienti ca sansele de vanzare ale unui automobil cresc vertiginos dupa o vizita la showroom. Prima conditie, aceea de a urca posibilul cumparator in scaunul pilotului, este indeplinita cu ocazia evenimentelor de lansare sau a drive-test-urilor organizate de fiecare showroom. Ce se intampla, insa, cand modelele exclusiviste intarzie sa se dezvaluie cumparatorului roman cu dare de mana ? Clientii nu vor sa astepte luni de zile pana la comercializarea pe piata romaneasca a unui automobil pe care deja l-au vazut la primul salon auto al anului. Decat sa piarda ocazia, unii prefera sa achizitioneze automobilele direct de pe piata europeana sau nord-americana. In plus, modelele noi se succed cu rapiditate, chiar daca sunt folosite aceleasi platforme sau se opereaza doar un facelift al modelului precedent, si presiunea pe dealeri este mare. Expresia “fast fashion” este perfect valabila si pe piata auto; colectiile primavara-vara ale producatorilor de automobile premium devin rapid desuete si sunt inlocuite de moda pentru toamna-iarna.

    Barometrul pietei

    Este cunoscut faptul ca maturitatea unei piete de automobile se poate masura si prin timpul in care un nou model lansat la unul dintre saloanele auto de la Detroit, Frankfurt, Paris sau Geneva ajunge sa fie comercializat in showroom-urile tarii respective. Cu cat timpul este mai scurt, cu atat piata este mai competitiva. Romania castiga timp si imagine in fiecare an, iar rabdarea clientilor de automobile premium nu mai este de mult timp impinsa peste limite. Clientii, la randul lor mai “maturi” si mai pretentiosi, au numai de castigat – masina dorita ajunge mai repede la ei si, poate mai important, comenzile din Romania incep sa cantareasca in cazul automobilelor cu adevarat exclusiviste.
    Astazi, romanul cu dare de mana poate spera intemeiat ca va ajunge proprietarul celei mai frumoase si mai scumpe masini a momentului intr-un interval de timp relativ scurt. Aproape de fiecare data cand un model exclusivist este lansat, chiar daca vorbim de serii strict limitate, se gasesc persoane interesate sa comande aceste piese rare.
    Din pacate pentru frumusetea peisajului stradal de la noi, mai exista si exceptii: cand un producator lanseaza o astfel de serie limitata de doar 500 de unitati, cum a fost cazul Alfa Romeo 8C Competizione, romanii nu sunt chiar “top of the list”. Chiar si asa insa, alte modele, la fel de performante si aproape la fel de rare, ajung sa ruleze pe soselele romanesti imediat dupa lansarile oficiale din Germania sau Statele Unite.

    Direct de pe circuit

    In ciuda etichetei de 88.000 de euro care straluceste pe Audi R8, ultima piesa sport a producatorului auto din Ingolstadt, au fost deja inregistrate 15 comenzi pentru bolidul ce va ajunge in showroom-uri nu mai devreme de aprilie sau mai. Obiectivul Porsche Romania era de 12 automobile vandute in 2007. R8-ul este produs la Neckarsulm, in Germania, intr-un numar de numai 20 de unitati pe zi, confirmand o regula respectata cu sfintenie de retailerii de lux: cu cat mai rara, cu atat mai exclusivista si, deci, mai cautata.
    Sunt disponibile doua motorizari, ambele quattro si de 4,2 litri, ce dezvolta 420 de cai putere la un cuplu maxim de 430 Nm. Cele doua versiuni sunt diferentiate de cutia de viteze si de pretul de achizitie – 105.000 de euro pentru varianta manuala, respectiv 113.000 de euro pentru cea secventiala de tip R-Tronic. Este prima masina de serie a constructorului german ce are motorul amplasat central, in spatele caroseriei. Astfel, cabina a fost impinsa mult in fata, o particularitate imprumutata de la versiunea de curse, motiv pentru care, in ciuda dotarilor interioare de ultima ora, R8 ramane o masina dedicata in totalitate soferului si nu se vrea o limuzina. Locul pasagerilor din spate a fost luat de… motor, care este vizibil atat prin luneta, cat si din interiorul masinii!

    Una alba, alta neagra

    Alta sportiva, dar cu valente serioase de limuzina, este ultimul Quattroporte Automatica lansat de Maserati. Masina a fost prezentata pentru prima oara la Detroit, la inceputul anului, si este deja disponibila pentru clientii din Romania. Pretul modelului porneste de la 98.000 de euro CIP (110.000 de euro cu toate taxele incluse) si se termina, dupa paleta larga de optionale, undeva, la un moment dat… Pe langa configuratia clasica, clientii romani pot opta pentru versiunile Executive GT si Sport GT. Auto Italia a comercializat deja un Quattroporte Automatica, ajuns in posesia antreprenorului italian Antonelo Gamba, actionarul de la Sonoma – firma de confectii din Bacau. Cei dispusi sa mai astepte vor avea posibilitatea de a-si decora garajul cu noul coupe Maserati GranTurismo, desenat de celebrul Pininfarina si lansat la inceputul lui februarie 2007 la Geneva, pe platforma modificata a lui Quattroporte (este cu doar un centimetru mai scurt decat limuzina). GranTurismo va fi echipat, pentru inceput, cu un motor de provenienta Ferrari (marca aflata tot in patrimoniul Fiat), propulsor de 4,2 litri ce dezvolta 405 CP, si va putea fi testat in Romania la sfarsitul anului in curs. Estimarile Auto Italia pentru vanzarile Maserati sunt de aproape 20 de modele, dintre care sapte limuzine Quttroporte Automatica. Ca o comparatie, Fiat a vandut anul trecut 5.800 de Maserati la nivel mondial, in crestere cu 6% fata de anul precedent, dintre care 1.400 au traversat Oceanul, ajungand in Statele Unite. Germania a fost a doua piata importanta pentru Maserati, cu 1.100 de modele cumparate, urmata de Italia, tara mama a marcii, cu doar 400 de unitati.
    In ceea ce priveste alt model al producatorului Fiat, reprezentat in Romania tot de Auto Italia, lucrurile stau diferit. Sunt sanse foarte reduse sa vedem Alfa Romeo 8C Competizione pe soselele noastre, si nu pentru ca nu ar fi fost cereri, ci pentru ca modelul se fabrica intr-o serie limitata la doar 500 de exemplare la nivel mondial. Din acest motiv, toate comenzile au fost centralizate de catre Alfa Romeo in Italia. Alfa Romeo 8C Competizione a fost incoronata cu titlul de “cea mai frumoasa supermasina a anului”, la cea de-a 22-a editie a Festivalului Automobile International din Franta, dupa ce anul trecut producatorul auto din Torino a castigat acelasi premiu pentru coupe-ul Brera.
    Celelalte modele premiate de juriul din care a facut parte si fostul campion de Formula 1 Alain Prost au fost Lamborghini Murcielago LP640, Audi R8 si Porsche 911 Turbo. Alta lansare recenta pe piata de lux mondiala, Rolls-Royce Drophead, modelul convertible al celebrei limuzine britanice Phantom, dezvaluit oficial in luna ianuarie la Detroit, are sanse minime sa ajunga in showroom-urile din Romania anul acesta, pentru ca productia pe un an si jumatate a fost deja comandata in avans. Primul Rolls-Royce Phantom Drophead Coupe destinat pietei americane a fost cumparat la o licitatie de caritate din Florida pentru suma de doua milioane de dolari.

    Germanii s-au grabit

    Revenind la modelele germane, Mercedes a lansat la inceputul anului doua modele foarte puternice si, se pare, foarte cautate in Romania: coupe-ul CL si SUV-ul GL. DaimlerChrysler Automotive Romania a vandut deja 10 modele CL si 39 de SUV-uri, iar estimarile arata ca vor fi vandute 35 si, respectiv, o suta de unitati in 2007. Pentru CL sunt disponibile doua motorizari, V8 pentru CL 500, respectiv V12 pentru CL 600. Preturile pentru cele doua modele pornesc de la 122.000 de euro pentru “motorul mai mic” si 173.000 de euro pentru varful de gama. Pentru SUV-ul GL, pretul de plecare este de minim 66.000 de euro, iar cea mai scumpa versiune pleaca de la 89.000 de euro. Desi nu este inca prezenta in showroom-uri, Clasa C este purtatorul drapelului in ceea ce priveste previziunile pentru numarul de unitati vandute – peste 500 de masini, in cele 7 luni ramase pana la finele anului 2007. Competitorul Mercedes pentru Clasa C este noul BMW seria 5, lansat oficial in Romania la jumatatea lunii martie. Tot atunci, Automobile Bavaria, importatorul oficial al marcii in Romania, a lansat si noul X5, SUV-ul care trebuie sa concureze cu recent lansatul GL al rivalilor din Stuttgart. Exceptii de genul Alfa Romeo 8C Competizione sau Rolls-Royce Phantom Drophead nu pot contesta ascensiunea pietei auto premium din Romania. Odata cu cresterea performantelor acesteia, clientii nerabdatori vor avea sanse tot mai mari sa-si cumpere rapid masina visurilor fara sa treaca granitele tarii.

    Audi R8
    R8-ul a fost vazut pentru prima data la Salonul Auto de la Paris, la sfarsitul anului trecut, si a strabatut drumul pana la Bucuresti in mai putin de sase luni, pana la lansarea oficiala din Romania. Porsche Romania, importatorul oficial al marcii, a inregistrat deja 15 comenzi pentru modelul super-sportiv

    Maserati Quattroporte Automatica
    La numai cateva saptamani de la lansarea oficiala de la Detroit, “nava amiral” de la Maserati a fost prezentata si in showroom-uri. Auto Italia, importatorul masinii in Romania, a vandut deja un model din obiectivul de 7 unitati pe care si l-a fixat pentru 2007, dar tot unui antreprenor italian, Antonelo Gamba, actionar la firma de confectii Sonoma din Bacau.

    Pentru ele mai asteptam
    Noul coupe de la Maserati, GranTurismo, lansat in luna februarie la Geneva, precum si Rolls-Royce Drophead, prezentat la acelasi salon, se vor lasa asteptate in showroom-uri pana la finele lui 2007, respectiv jumatatea lui 2008. Modelul britanic a fost comandat in avans pentru un an si jumatate de productie, dar va ajunge cu siguranta si in Romania. Nu se poate spune acelasi lucru despre “cea mai frumoasa supermasina a anului”, asa cum a fost numita Alfa Romeo 8C Competizione la cea de-a 22-a editie a Festival Automobile International din Franta. Din cauza seriei limitate la doar 500 de exemplare la nivel mondial, comenzile primite de Auto Italia nu vor fi onorate.