BusinessMagazin

Tag: primar

  • Nicuşor Dan: Din păcate, preluarea mandatului meu va mai întârzia 7-10 zile

    „Din păcate preluarea mandatului meu va mai întârzia 7-10 zile, ceea ce nu e deloc bine din perspectiva crizei medicale în care ne aflăm”, a scris pe reţeaua de socializare Nicuşor Dan.

    Acesta spune că această întârziere este determinată de procedurile care trebuie îndeplinite.

    „Codul Administrativ spune că Primarul General îşi preia mandatul (depune jurământul) odată cu Consiliul General. Şi Primarul şi Consiliul trebuie validaţi anterior de instanţă. Codul Administrativ are o formulare uşor neclară asupra instanţei competente pentru Bucureşti: primarul şi consiliul sunt validaţi de judecătoria în raza căreia se află circumscripţia în care au avut loc alegeri. Tribunalul Bucureşti a validat mandatul meu acum câteva zile, apreciind că, întrucât nicio judecătorie de sector nu acoperă circumscripţia Bucureşti, competent este Tribunalul Bucureşti. Azi însă, printr-un alt complet, Tribunalul Bucureşti a trimis dosarul de validare a consilierilor generali la Judecătoria Sector 1. După motivare (peste 1-2 zile), dosarul va ajunge la Judecătoria Sector 1. Probabil Judecătoria va trimite la Tribunal. Se va constata conflict de competenţă şi dosarul va ajunge la Curtea de Apel, care va trimite la Tribunal. După asta vom mai aştepta două zile pentru un eventual apel”, a mai scris noul primar al Capitalei.

  • Primarul unui mare oraş din România a murit, după ce s-a infectat cu coronavirus

    Primarul municipiului Călăraşi, Daniel Drăgulin, internat la Institutul Matei Balş din Bucureşti, a murit din cauza COVID-19.

    „Ne exprimăm regretul faţă de dispariţia dureroasă a colegului nostru Daniel Drăgulin, primar al municipiului Călăraşi în perioada 2012 – 2020, preşedinte al filialei PNL Călăraşi şi vicepreşedinte al PNL. Partidul Naţional Liberal transmite condoleanţe familiei îndoliate şi va păstra vie memoria colegului liberal care a luptat pentru o societate dreaptă în spiritul valorilor liberale naţionale pentru toţi cei din jurul său. Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, transmite PNL.

    Surse politice declară că Daniel Drăgulin era internat la Institutul Matei Balş din Bucureşti, după ce s-a îmbolnăvit de COVID-19.

    Primarul avea 59 de ani şi comorbidităţi.

  • Adoptă o şcoală

    Smithfield România

    Motivaţie:
    Programul „Adoptă o şcoală” este o iniţiativă proprie Smithfield România, care s-a născut, potrivit reprezentanţilor companiei, ca răspuns firesc la nevoile identificate în timpul vizitelor în comunităţile în care compania îşi desfăşoară activitatea. Programul vizează îmbunătăţirea procesului educaţional şi a condiţiilor de studiu în şcolile din judeţul Timiş şi Arad şi a fost iniţiat în anul 2018.

    Descrierea proiectului:
    Proiectele eligibile înscrise au beneficiat de sprijin financiar în urma depunerii unui proiect care vizează accesul la educaţie, îmbunătăţirea procesului educaţional, amenajarea de spaţii de joacă şi sport şi susţinerea iniţiativelor de digitalizare a claselor, fără a afecta procesul de învăţământ. Până în prezent, de cele ediţii implementate la nivelul judeţelor Timiş şi Arad, au beneficiat aproximativ 13.000 de elevi şi cadre didactice din  37 de unităţi de învăţământ primar, gimnazial şi liceal. Pilotul acestui program s-a desfăşurat în 2018, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş, şi a implicat  25 de unităţi de învăţământ primar şi gimnazial din judeţul Timiş. Fiecare şcoală a beneficiat de sprijin financiar din partea Smithfield România pentru implementarea unor proiecte specifice de investiţii.

    Efecte:
    Proiectele eligibile au inclus activităţi de reabilitare şi renovare a infrastructurii şcolare, achiziţii şi dotare cu noi echipamente didactice IT&C sau amenajarea de spaţii de joacă şi sport în cadrul şcolilor selectate în program. Aproximativ 10.000 de elevi şi cadre didactice au beneficiat de această primă ediţie. Ediţia cu numărul doi a avut loc în 2019, unde s-a oferit sprijin financiar Colegiului Naţional de Artă Ion Vidu din Timişoara în vederea organizării acţiunii de caritate denumită „Visul unei seri de iarnă” ce a avut drept scop colectarea de fonduri în vederea dezvoltării/dotării bazei materiale a liceului. Peste 200 de elevi au beneficiat de sprijinul oferit din partea Smithfield România. În cea de-a treia ediţie – 2020, compania a susţinut 11 unităţi şcolare din zona de Vest a ţării care desfăşoară proiecte specifice de investiţii în infrastuctura şcolară. Elevii din unităţile de învăţâmant incluse în program vor beneficia în acest an de noi resurse pentru desfăşurarea activităţilor educaţionale şi extracurriculare, prin acces în săli multimedia dotate cu tehnologie modernă de predare-învăţare, dar şi cabinete informatice dotate cu calculatoare de ultimă generaţie şi table inteligente de tip smart-board. Prin intermediul acestui program, din 2018 şi până în prezent, Smithfield România a investit peste 1,35 milioane de lei în instituţiile de învăţământ din judeţele Timiş şi Arad.

  • Radu Mihaiu, primarul ales al sectorului 2 din Capitală: Ne este foarte clar că viziunea reformistă de schimbare a clasei politice începe să ia amploare

    ♦ Radu Mihaiu, candidatul USR la Primăria Sectorului 2 din Capitală, a câştigat alegerile în faţa contradidatului său de la PSD, Dan Cristian Popescu ♦ De profesie IT-ist, Radu Mihaiu conduce organizaţia USR Sector 2, iar în 2016 a fost secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene.

    Radu Mihaiu, primarul ales al Sectorului 2 din Capitală, este de părere că alegerile locale din acest an au dovedit faptul că cetăţenii îşi doresc o schimbare a clasei politice vechi, dovadă fiind surprizele acestor alegeri, prin care diferiţi candidaţi tineri au reuşit să câştige alegerile în oraşe conduse de ani buni de către aceeaşi administraţie.

    Radu Mihaiu, candidatul USR la Primăria Sectorului 2 din Capitală, a câştigat alegerile în faţa contracandidatului său Dan Cristian Popescu, de la PSD, partidul ce a condus Primăria Sectorului 2 timp de 20 de ani.

    „Este clar că avem o nouă generaţie de politicieni, este foarte clar că există multă speranţă pentru acest moment. Iată că, speranţa asta s-a arătat în câteva oraşe mari şi sectoare din Bucureşti. Ne este foarte clar că viziunea reformistă de schimbare a clasei politice vechi începe să ia amploare şi devine un bulgăre din ce în ce mai mare, care va fi imposibil de oprit”, spune primarul ales al Sectorului 2, Radu Mihaiu, punctând faptul că ceea ce s-a întâmplat la alegerile locale din Sectorul 2 nu a fost o surpriză pentru el, având în vedere că oamenii îşi doreau o schimbare.

    Radu Mihaiu spune că există o presiune pe toţi politicienii pentru a spune lucruri uşor de înţeles pentru cetăţeni, dar în general atât administraţia locală, cât şi politica în general se duc într-o zonă destul de tehnică şi greu de înţeles pentru oameni.

    „Se duc de multe ori într-o zonă relativ tehnică, destul de greu de înţeles de către oamenii care nu au legătură cu ceea ce se întâmplă în administraţie, iar de aici presiunea de a propune lucruri fanteziste. Ceea ce ne propunem noi să facem sunt principii corecte pe care să le respectăm şi sunt simplu de înţeles. Eu şi colegii mei am reuşit să traducem din limba birocraţiei în limbajul oamenilor lucruri coerente”, explică Radu Mihaiu.

    Întrebat de ce a renunţat la viaţa de IT-ist, unde veniturile sale erau mai mari decât în politică, el a răspuns că are copii, pe care nu vrea să îi vadă plecaţi din ţară din cauza lipsei de oportunităţi din România.

    Radu Mihaiu, 43 de ani, a fost secretar de stat în 2016 în Ministerul Fondurilor Europene, în guvernul tehnocrat, fiind responsabil cu deblocarea dezvoltării unui sistem IT pentru absorbţia de fonduri europene. El a absolvit Facultatea de Matematică a Universităţii Bucureşti.

    De asemenea, Radu Mihaiu conduce o firmă fondată în 2006 care dezvoltă aplicaţii digitale. Din 2018, Radu Mihai este preşedintele organizaţiei USR Sector 2.

    Primarul ales al sectorului 2 din Capitală este de părere că figurile consacrate ale politicii româneşti am rămas la acelaşi discurs de ani buni, fără să îşi adapteze retorica la realitatea ţării.

    „Politicienii de acum câţiva ani au rămas în acelaşi discurs vechi, în care nu spun mare lucru şi doar promit multe lucruri fantasmagorice. Suflul nou pe care îl aducem este că reuşim să explicăm principii clare şi modalităţi clare de a ne atinge obiectivele”, explică Radu Mihaiu.

    El este de părere că politicienii nu ar trebui să îşi plănuiască doar un singur mandat, pentru că astfel se intră într-o zonă în care nu există viziune de dezvoltare, e nevoie de o viziune pe termen lung, iar multe dintre schimbări nu se pot face doar în patru ani.

  • Nicuşor Dan, replică din „Casablanca”, după vizita la Ministerul Transporturilor

    După ce ministrul Transporturilor i-a promis lui Nicuşor Dan sprijin pentru problemele de infrastructură ale Capitalei, primarul ales a început discursul său cu o replică din filmul „Casablanca”.

    „Ştiţi că este o replică celebră în filmul <Casablanca>: E începutul unei frumoase prietenii”, a spus Dan.

    Nicuşor Dan a fost la Ministerul Transporturilor, vineri, împreună cu premierul Ludovic Orban, pentru a discuta problemele de mobilitate ale Capitalei şi investiţiile care se pot face în infrastructură în următorii 4 ani.

  • Clotilde Armand, primarul ales al Sectorului 1, investitor pe bursă

    Clotilde Armand, 47 de ani, este singurul primar de sector din Bucureşti care investeşte în acţiuni listate la Bursa de la Bucureşti, dar şi în obligaţiuni, arată datele agregate de ZF din declaraţiile de avere din august 2020 depuse la Agenţia Naţională de Integritate.

    Astfel, Clotilde Armand, cea care a câştigat Primăria Sectorului 1 în urma alegerilor din 27 septembrie 2020, are investiţii de 98.300 de lei în acţiuni listate la Bursa de la Bucureşti, precum Fondul Proprietatea (18.500 de lei), Nuclearelectrica (16.600 de lei), Petrom (14.940 de lei), Banca Transilvania (14.900 de lei), Romgaz (11.500 de lei), Transgaz (11.300 de lei) şi altele.

    Clotilde Armand este investitoare la opt companii de la bursă.

    ZF a calculat valoarea investiţiilor pe baza numărului de acţiuni pe fiecare emitent în parte menţionat de noul primar în declaraţia de avere semnată pe 12 august 2020 şi preţurile de închidere din 29 septembrie 2020.

    Spre comparaţie, în declaraţia din 12 august 2020, valoarea investiţiilor la bursa de la Bucureşti realizate de Clotilde Armand era de 96.000 de lei.

    Prin urmare, portofoliul s-a majorat cu 2.600 de lei, presupunând, desigur, că noul primar nu a tranzacţionat din 12 august 2020 încoace din acţiunile deţinute.

    Pe lângă investiţiile în acţiuni, Clotilde Armand a declarat şi un plasament de 75.000 de euro în obligaţiuni – nu se menţionează în declaraţie dacă sunt titluri de stat sau obligaţiuni listate, ci doar hârtii de valoare – în custodia BCR.

     

  • Interviu spectaculos cu Dominic Fritz, noul primar al Timişoarei, care este german, dar a putut să candideze pe baza rezidenţei

    ♦ Dominic Fritz, candidatul USR la Primăria Timişoarei, care nu are cetăţenie română, a câştigat alegerile locale în faţa lui Nicolae Robu (PNL), cel care a deţinut funcţia de primar al Timişoarei timp de opt ani ♦ La 19 ani între 2003 şi 2004, Dominic Fritz a venit pentru prima dată în România, în Timişoara, unde a făcut un an de voluntariat.

    Dominic Fritz, noul primar al Timişoarei, spune că ceea s-a întâmplat la Timişoara, prin alegerea sa, arată progresul către deschiderea românilor în ceea ce priveşte multiculturalismul. Dominic Fritz, 37 ani, candidatul USR la Primăria Timişoarei, a câştigat alegerile locale în faţa lui Nicolae Robu, cel care a deţinut funcţia de primar al Timişoarei timp de opt ani. Deşi nu deţine cetăţenia română, Dominic Fritz a putut candida (legislaţia UE permite rezidenţilor să candideze şi să fie aleşi într-o ţară care nu este a lor), fiind rezident în Timişoara. În trecut s-a întâmplat ca şi un român să câştige o primărie în Germania.

    „Românii, sau cel puţin timişorenii, nu sunt atât de reticenţi în ceea ce priveşte străinii şi pun mai mult accent pe valori comune decât pe culoarea paşaportului. În cazul Timişoarei, timişorenii înţeleg că este un oraş multicultural, a avut mulţi primari de etnie germană şi pentru timi­şoreni nu a fost o problemă mare. Faptul că am putut candida ca cetăţean european cu reşedinţa în Timişoara face parte din progres, este un semn de normalitate în Europa că nu locul unde ne-am născut contează aşa de mult, ci contează locul unde vrem să trăim. Aşa cum mulţi români au ales să locuiască în alte ţări, aşa am ales să fac din Timişoara casa mea“, spune pentru ZF Dominic Fritz.

    Câştigarea alegerilor pentru Primăria Timişoarei de către Dominic Fritz reprezintă o premieră având în vedere că un cetăţean străin devine primarul unui oraş mare precum este Timişoara. Totuşi, de multe ori românii s-ar arătat destul de reticenţi în ceea ce pri­veş­te străinii care ocupă di­­ferite func­ţii de con­­­du­cere, dar exem­plul dat de Timi­şoara ar putea fi înce­pu­tul des­chi­derii ro­mâ­­nilor că­tre multi­cul­tu­ralitate. Do­mi­nic Fritz este de părere că românii sunt mai deschişi şi focusaţi pe rezultate.

    „Cred că suntem într-o perioadă de deschidere, de învăţare şi foarte mulţi români trăiesc în diaspora şi acolo se simt cetăţeni europeni. Avem uneori o perspectivă negativă asupra românilor, românii sunt mai deschişi şi focusaţi pe rezultate, timişorenii nu au ales un paşaport, ci un ales un om care să aducă rezultate, aceasta este ideea europeană“, explică Dominic Fritz.

    Totuşi, primarul ales al Timişoarei spune că în perioada campaniei electorale desfăşurată înainte de alegerile locale, au existat diferite voci care s-au legat de cetăţenia sa, spunând că ei nu vor vota cu un german.

    „Timişorenii nu au reacţionat la atacurile privind cetăţenia mea pentru că Timişoara este un oraş construit de români, germani, sârbi, maghiar şi bulgari. Cred că trebuie să ne amintim că istoria României este o istorie profund multiculturală şi viitorul României este în Europa şi doar ca parte a Europei“, precizează Dominic Fritz.

    El este de părere că exemplul dat de Timişoara la aceste alegeri actuale ar putea reprezenta o deschidere a străinilor către România.

    „Imaginea României în Europa este mai proastă decât merită, eu sper ca ţările din Occident să înceapă să vadă potenţialul României  mai mult“.

    Dominic Fritz se declară cetăţean european şi este de părere că ceea ce s-a întâmplat la Timişoara este o premieră europeană, fiind un pas către normalitate.

    Totuşi, nu doar germanii ne conduc pe noi, ci şi noi pe germani. Octavian Ursu, născut în 1967 la Bucureşti, a candidat  pentru Primăria oraşului Gorlitz, din Germania, un oraş cu 56.000 de locuitori şi a câştigat. Octavian Ursu a primit 55,2% din voturi.

    Cazul primarului român din Germania, alături de Dominic Fritz sunt dovada clară a faptului că oamenii  încep să gândească european mai mult decât naţional, cetăţenia nemaifiind un criteriu atât de important în alegerea unui conducător.

    Dominic Fritz este de părere că mai important decât naţiunea în sine, este comunitatea locală din care un om face parte.

    „Cred că patriotismul este un lucru bun şi sănătos, dar dacă ne uităm la ce produce schimbarea în bine în viaţa unui om, acolo vedem că comunitatea locală şi implicarea oamenilor în comunitatea locală este foarte importantă. De fapt, modul în care percepem noi realitatea politică este influenţată de ceea ce se întâmplă la nivel local. Cred că trebuie să ne apropiem sistemul politic mai mult omului şi constatăm că, de fapt, înstrăinarea între politică şi cetăţean are legătură cu faptul că uneori suntem un stat foarte centralizat, de aceea cred în puterea oraşelor“, explică Dominic Fritz.

    El spune că resursele cele mai importante pe care Timişoara le are sunt spiritul inovator al timişorenilor, istoria şi tradiţia multiculturală şi moştenirea de oraş verde.

    Dominic Fritz a urmat studii de ştiinţe politice şi administrative şi a fost consilier în în cadrul Agenţiei Germane pentru Cooperare Internaţională. Postul de consilier l-a ajutat să dezvolte proceduri de management pentru Ministerul Sănătăţii şi a Protecţiei Sociale din Liberia, a participat la două misiuni de planificare a intervenţiei umanitare ale Guvernului german după cutremurul din Haiti din 2010, a coordonat munca unei comisii strategice a Băncii Africane de Dezvoltare condusă de fostul Secretar al ONU, Kofi Annan şi fostul Director Executiv FMI/fostul Preşedinte german Horst Köhler.

     

  • Cazul primarului mort reales în Deveselu face înconjurul lumii. Ce scrie presa extenă de evenimentul bizar din România

    Cazul primarului din comuna Deveselu, Ion Aliman, decedat în urma infectării cu noul coronavirus în data de 4 septembrie care a fost reales la alegerile din 27 septembrie a ajuns şi în presa externă.

    Situaţia bizară din România face înconjurul lumii. Publicaţii cunoscute atât din Europa cât şi din SUA au relatat întâmplarea.
    <<“Vei fi mândru de noi”: Sătenii români au ales un primarul mort la o diferenţă mare>> a fost titlul pe care cititorii Reuters l-au putut vedea astăzi.

    “Poveste zilei ne vine din micul sat Deveselu, din România: primarul Ion Aliman a fost reales triumfător, la două săptămâni după … moartea sa din pricina coronavirus”, a scris Le Parisien.
    “Primarul reales triumfător după moartea sa”, a scris cotidianul elveţian 24 heures.
    “PSD a pierdut cursa pentru primăria din Bucureşti, dar a sărbătorit o victorie oarecum bizară, dulce-amară”, a scris ABC News.

    CNN a relatat evenimentul bizar petrecut la mormântul “fostului actual primar”: “Un videoclip difuzat pe reţelele de socializare a arătat zeci de săteni care vizitează mormântul lui Ion Aliman, să aprindă lumânări după încheierea votului”
    Evenimentul a amuzat şi publicul din Canada unde CBC a relatat evenimentul.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Cine este noul primar al Timişoarei. Fostul şef de cabinet al preşedintelui Germaniei Horst Kohler, Dominic Fritz, a câştigat alegerile în oraşul Revoluţiei

    Dominic Fritz, candidatul USR la Primăria Timişoarei, a câştigat alegerile locale în faţa lui Nicolae Robu, cel care a deţinut funcţia de primar al Timişoarei timp de opt ani. Dominic Fritz s-a născut în Germania, iar la 16 ani a primit o bursă oferită de Parlamentul Germaniei prin care a plecat un an în SUA.

    @ A studiat ştiinţe politice şi administrative, ca bursier al Fundaţiei Academice Naţionale Germane, la Universitatea din Konstanz din Germania, unde a studiat programul de licenţă în ştiinţe politice şi administrative, la Sciences Po Paris din Franţa şi la Universitatea din York, Anglia, unde a urmat programul de masterat în studii de post conflict. Lucrarea de licenţă a fost despre politicile sociale din România, pe când lucrarea de masterat s-a axat pe capacitatea administraţiei publice în ţări ieşite din război.

    @ În 2009, Dominic Fritz a acceptat un post de consilier în cadrul Agenţiei Germane pentru Cooperare Internaţională. Postul de consilier l-a ajutat să dezvolte proceduri de management pentru Ministerul Sănătăţii şi a Protecţiei Sociale din Liberia, a participat la două misiuni de planificare a intervenţiei umanitare ale Guvernului german după cutremurul din Haiti din 2010, a coordonat munca unei comisii strategice a Băncii Africane de Dezvoltare condusă de fostul Secretar al ONU, Kofi Annan şi fostul Director Executiv FMI/fostul Preşedinte german Horst Köhler.

    @ În perioada 2013-2015, Fritz a fost consilierul personal al fostului preşedinte german Horst Kohler, iar din 2016 până în 2019 a fost funcţionar public în Administraţia Prezidenţială a Germaniei, şef de cabinet al fostului preşedinte german.

    @ La 19 ani între 2003 şi 2004, Dominic Fritz a venit pentru prima dată în România, în Timişoara, unde a făcut un an de voluntariat. În 2006 s-a întors în Timişoara pentru un stagiu de şapte luni în cadrul unei fundaţii, perioadă în care a înfiinţat programul de mentoring pentru adulţi cu dizabilităţi intelectuale din România. În 2009, prin programul înfiinţat, Fritz a câştigat premiul pentru Cea mai bună campanie de voluntariat la Gala Societăţii Civile din 2009.

    @ În 2012, a înfiinţat două asociaţii culturale, iar în 2014 a fost distins de către Primăria Municipiului Timişoara cu Diploma de Excelenţă. Duminică timişorenii l-au ales primar al municipiului lor.

     

     

     

  • BestJobs: Doi din trei români nu şi-ar vota şeful dacă ar candida pentru funcţia de primar

    Doi din trei români nu şi-ar vota şeful dacă ar candida pentru funcţia de primar. Este rezultatul unui sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs. Sunt şi români care gândesc diferit. Unii l-ar vota pentru că este un bun profesionist, alţii ca să scape de el.

    Sondajul BestJobs a arătat că cei mai mulţi respondenţi (59,3%) nu şi-ar vota şeful într-o funcţie publică. În schimb, unii (6,2%) l-ar vota doar ca să contribuie la plecarea lui din companie.

    Sondajul făcut înainte de alegerile locale a mai demonstrat că peste 34% dintre angajaţii români spun că şi-ar vota şeful, dacă acesta ar candida pentru funcţia de primar. Principalele argumente ar fi, din punctul lor de vedere, că este un bun profesionist (23,2%) şi că este o opţiune mai bună decât orice candidat politic actual (9,6%).

    Cu ocazia alegerilor locale din 27 septembrie, BestJobs a întrebat angajaţii români dacă şi-ar vota şeful, în situaţia în care acesta ar candida pentru funcţia de primar. Aproape un sfert dintre respondenţi cred că, odată ajuns primar, şeful lor ar genera schimbări în comunitate care ar avea impact direct sau indirect şi asupra lor şi ar face investiţii în arii în care e cu adevărat nevoie.

    Totodată, 3% dintre români cred că dacă şeful lor ar fi primar ar avea şanse să fie angajaţi la primărie, iar 4,4% consideră că firma pentru care lucrează ar avea şanse să câştige contracte publice. Indiferent de impactul în comunitate, 39% dintre angajaţii români nu cred că, odată ajuns primar, şeful lor ar fi lăsat să facă o treabă serioasă.

    În viaţa profesională, majoritatea angajaţilor care au participat la sondajul BestJobs spun că înclinaţiile lor politice nu influenţează în niciun fel activitatea de zi cu zi şi relaţiile cu superiorii sau colegii de serviciu. Peste 90% dintre intervievaţi susţin că nu se simt constrânşi în niciun fel de şefi sau de colegi să voteze cu un anumit candidat sau partid. În schimb, 30,6% dintre respondenţi susţin că au colegi sau şefi care au fost avantajaţi la locul de muncă datorită preferinţelor sau conexiunilor politice.

    Sondajul a fost efectuat în perioada 10-20 septembrie, pe un eşantion de 1.405 utilizatori de internet din România.