BusinessMagazin

Tag: preturi

  • Vine sfârşitul erei fastfashion? Shein şi Temu, giganţii care au făcut furori cu preţuri imbatabile şi discounturi la toate colţurile, au intrat în colimatorul autorităţilor internaţionale care vor să controleze cu o mână de fier comerţul cu produse chinezeşti

    Uniunea Europeană a pus ochii pe cele mai mari platforme de e-commerce din lume, printre care se numără Temu, Shein şi Amazon. Autorităţile europene vor să  tragă la răspundere giganţii din e-commerce pentru comercializarea unor produse periculoase sau ilegale, scrie FT.

    Potrivit celui mai recent proiect european care vizează comerţul online, platformele de e-commerce ar fi obligate să furnizeze date despre marfa pe care urmează să o comercializeze înainte ca aceasta să ajungă în UE, ceea ce le permite autorităţilor să controleze şi să inspecteze coletele. Acest nou proiect care vizează marii jucători din e-commerce a fost lansat din cauza numărului tot mai mare de mărfuri periculoase sau contrafăcute care intră în Europa din Asia.

    Numărul mărfurilor low-cost care au ajuns în Europa în 2024 a crescut de patru ori faţă de 2022. Mai mult mult de 90% din acestea au provenit din China.

    În urma reformei, companiile de e-commerce vor fi nevoite să ofere mai multe date despre ce urmează să plece către Europa, dar şi să se asigure că ceea ce livrează este conform normelor şi cerinţelor europene. Tot în temeiul reformei, autorităţile vor să elimine anumite facilităţi pentru jucătorii din e-commerce, printre care se numără scutirea de la plata taxelor vamale pentru produse cu preţuri mai mici de 150 de euro, ceea ce le transformă totodată în produse eligibile pentru control şi inspectare.

    Conform proiectului, datele vamale ale celor 27 de membri UE vor fi adunate la comun şi va fi înfiinţată o nouă autoritate vamală centrală a Uniunii Europene.

    „EUCA va fi împuternicită să examineze mărfurile pe baza acestor date şi să identifice riscurile potenţiale, chiar înainte de sosirea acestora în UE. Acest lucru va permite autorităţilor vamale să aibă o imagine de ansamblu completă asupra lanţurilor de aprovizionare, anticipând controalele asupra importurilor şi exporturilor şi făcând recomandări de control către statele membre” se arată în document.

    În temeiul unor norme separate care reglementează comportamentul pe piaţă al marilor platforme online, Comisia Europeană investighează deja Shein şi Amazon şi a iniţiat proceduri împotriva AliExpress şi Temu.

    Pieţele online sunt scutite de răspundere pentru bunurile vândute pe site-ul lor de către alţi vânzători, cu excepţia cazului în care vând produse ilegale sau periculoase cu bună ştiinţă sau nu reuşesc să le elimine rapid atunci când sunt detectate.

    Temu şi Shein au declarat anterior pentru FT că respectă normele UE.

    Amazon a declarat că dispune de măsuri proactive pentru a preveni listarea pe site-ul său a produselor nesigure sau neconforme.

     

     

     

  • Avertismentul colosal al fondului Elliott: Criptomonedele susţinute de Trump ar putea dezvălui o manie speculativă ce va cauza haos global. Ce riscuri ascunde boom-ul criptografic şi cum poate afecta dolarul american

    Fondul de hedging Elliott Management a avertizat că adoptarea criptomonedelor de către administraţia Trump contribuie la alimentarea unei manii speculative, care ar putea duce la „haos” atunci când preţurile vor scădea brusc, informează Financial Times.

    Firma, cu active de 70 de miliarde de dolari, a criticat entuziasmul guvernului american pentru activele care au cunoscut creşteri rapide ale preţurilor, dar care nu au „niciun fundament real”. Aceasta a vizat şi politicienii care susţin criptomonedele, care ar putea deveni, în opinia lor, un rival al dolarului american, potrivit unei scrisori adresate investitorilor, consultată de FT.

    Fondul a declarat că „nu a mai văzut niciodată o piaţă ca aceasta”, referindu-se la frenezia speculativă care, în opinia sa, a pus stăpânire pe pieţele financiare. A menţionat şi boom-ul inteligenţei artificiale şi evaluările ridicate ale pieţei de acţiuni, considerându-le semne că investitorii „acţionează ca o mulţime de pariori sportivi”.

    „Criptomonedele reprezintă punctul de plecare” pentru creşterea speculativă pe pieţe, nu doar din cauza dimensiunii pe care au atins-o, ci şi din cauza „proximităţii percepute faţă de Casa Albă”, a adăugat firma.

    Potrivit Elliott Management, „colapsul inevitabil” al bulei criptografice „ar putea produce ravagii în moduri pe care nimeni nu le poate anticipa momentan”.

    Criticile aduse de Elliott faţă de poziţia Casei Albe privind criptomonedele sunt cu atât mai notabile cu cât fondatorul firmei, Paul Singer, este un donator republican de lungă durată, care a contribuit cu 56 de milioane de dolari în campaniile conservatorilor pentru alegerile din 2024, conform OpenSecrets. Singer, care a avertizat constant despre pericolele criptomonedelor, a criticat şi politicile economice ale lui Donald Trump. Cu toate acestea, a donat 5 milioane de dolari comitetului de acţiune politică „Make America Great Again” la ultimele alegeri, pentru a susţine preşedintele.

    Preţurile criptomonedelor au crescut semnificativ de la alegerea lui Trump în noiembrie, după ce acesta a promis că va transforma SUA în cea mai mare „superputere a bitcoinului la nivel global”. Bitcoinul a urcat de la aproximativ 70.000 de dolari înainte de alegeri la un nivel record de peste 100.000 de dolari.

    După învestirea sa, Trump a semnat un ordin executiv pentru a promova „leadership-ul SUA în domeniul activelor digitale şi al tehnologiei financiare, protejând în acelaşi timp libertatea economică” şi a înfiinţat un grup de lucru pentru a evalua crearea unui stoc naţional de active digitale.

    Scrisoarea lui Elliott subliniază şi „avantajul imens” al dolarului, în calitate de monedă de rezervă globală, şi pune întrebarea de ce guvernul SUA ar încuraja adoptarea de alternative, în contextul în care alte ţări încearcă să se desprindă de dolar.

  • Cresc preţurile vacanţelor în Europa. Patru ţări, în fruntea listei de popularitate

    Preţul unui pachet turistic european a crescut cu până la 11,5% în ultimul an, arată o analiză. Cererea ridicată, creşterea costurilor de energie şi restricţiile de capacitate ale companiilor aeriene au contribuit la preţurile ridicate, a declarat grupul de consumatori „Which?”, citat de Sky News.

    Călătoriile pe coasta de litoral a Bulgariei de la Marea Neagră au crescut cel mai mult, vacanţa medie de o săptămână crescând de la 1.234 de euro la 1.375 de euro pe persoană. Acest lucru înseamnă că un cuplu va plăti, în medie, cu 283 de euro mai mult în acest an pentru a face o rezervare.

    Alte destinaţii cu creşteri mari ale preţurilor medii au fost Italia (plus 7,4%), Portugalia (plus 6,8%) şi Cipru (plus 6,4%). În toate locaţiile, creşterea medie a fost de 4,2%.

    „Rezervarea vacanţelor din timp este aproape întotdeauna cea mai bună variantă de a obţine cel mai bun tarif – deci acum este cel mai bun moment pentru a obţine cele mai ieftine preţuri la vacanţele de vară”, a declarat Rory Boland, editor al revistei Which? Travel.

    „Luaţi-vă timp să cumpăraţi şi, dacă plecaţi în vacanţă cu copiii, luaţi în considerare să călătoriţi în ultima săptămână a vacanţei de vară, deoarece am constatat anterior că aceasta poate fi cea mai ieftină săptămână din sezonul de vârf”, a adăugat el.

  • Se naşte un nou pol imobiliar în Bucureşti. Preţurile apartamentelor din această zonă au explodat cu 30% în doar doi ani VIDEO

    Preţurile apartamentelor au crescut în ultimii ani şi vor continua să crească, impulsionate de creşterea puterii de cumpărare. Un alt factor care va contribui la creşterea semnificativă a preţurilor îl reprezintă şi o lipsă din perspectiva ofertei, ceea ce face proiectele imobilare disponibile şi mai valoroase. În acest context, noi puncte fierbinţi încep să prindă contur pe harta pieţei imobiliare, un exemplu fiind zona de lângă Autostrada Soarelui unde, potrivit lui Cristi Stanciu, CEO şi fondatorul brokerului imobiliar Realkom Imobiliare, preţurile au crescut şi cu 30% în doar doi ani.

    „Zonele în care preţurile cresc foarte mult sunt acelea în care sunt blocuri noi. Un nou pol în Bucureşti a devenit zona de est, spre ieşirea pe Autostrada Soarelui, unde se construieşte foarte mult. „Acolo, în 2023, un apartament cu două camere se vindea cu 70.000-80.000 de euro. Anul trecut, acelaşi apartament s-a vândut cu 105.000 de euro“, a declarat Cristi Stanciu, CEO şi fondatorul brokerului imobiliar Realkom Imobiliare, la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.

    Când vine vorba de achiziţii imobiliare românii preferă să vină la tranzacţie cu banii proprii. În cazul tranzacţiilor intermediate de Realkom în 2024, aproximativ 70% dintre clienţi au pus pe masă banii lor, fără să apeleze la alte surse de finanţare.

    „Jumătate din tranzacţiile din România sunt făcute cu surse proprii. Cred că undeva la 70-75% din tranzacţiile de anul trecut au fost făcute cu surse proprii”, a mai spus Cristi Stanciu la ZF Live.  

  • Adrian Vasilescu, BNR: Cauzele dezordinii globale a preţurilor se retrag… dar se retrag încet

    Vocile care susţin sus şi tare că „România este campioana Uniunii Europene la inflaţie“ s-au înmulţit şi s-au diversificat, la începutul acestui an.  Este greu de înţeles cum de au căzut în capcană şi au citit greşit comunicatele oficiale chiar şi specialişti a caror competenţă e recunoscută în comunitatea economiştilor. 

     O ipoteza ar fi ca nu au citit documentele… şi i-au crezut pe cuvânt pe cei care au pierdut perspectiva?!? Pe cei care, socotind simplist, au ajuns să creadă că dacă, de exemplu, în septembrie Irlanda sau în octombrie Slovenia au afişat rate anualizate de 0,0 %   aceste tari ar fi ajuns şi la zero necazuri. Iar rate cu numerele cele mai mari, de 4,8 % in septembrie si 5,0 % in octombrie,  i-ar fi adus României… cele mai multe   necazuri. Or adevărul, în cazul de faţă, este determinat de legile statisticii – din  a căror unică perspectivă sunt interpretate numerele înşirate de Eurostat in comunicatele lunare – şi nicidecum de legile matematicii!

    Vineri, Biroul de Statistică al UE a publicat ultimul comunicat pentru 2024, cu datele din decembrie. Avem deci şansa realizării unor analize comparative la nivelul întregului an. De unde începem? De la „numerele mici“, desigur,  care ascund pericolele cele mai mari. Mai cu seamă, de la şirul lung de numere mici din septembrie, care marchează o răscruce de natură să provoace frisoane în toată zona euro. S-ar putea repeta istoria?… 

    Să ne amintim ce a fost în 2020. Pandemia tulburase întreaga planetă. Şi tot atunci – într-un firesc raport de cauzalitate cu pandemia – a debutat un ciclu de dezordine a preţurilor de consum, care în ianuarie curent a intrat în „anul VI“. Probabil ultimul. Un stagiu lung de educaţie financiară. Şi înclin să cred că principala lecţie învăţată la o atât de înaltă şcoală, în cei cinci ani peste care am trecut deja, este aceea că fenomenul  căruia i se potriveşte cel mai bine denumirea de „dezordine globală a preţurilor“, al cărui debut a avut loc în 2020 fără să i se fi pus încă punct, este unic în istoria economiei! Pentru că niciodată  până acum, de când se fac măsurători în materia mişcării preţurilor, nu s-au adunat laolaltă într-un singur ciclu toate fazele  ale căror denumiri sunt exprimate prin cuvinte ce au ca rădăcină formaţiunea lexicală „flaţie“: inflaţie, dezinflaţie, anticamera deflaţiei, deflaţie. Lipseşte una singură, stagflaţia, pe care profesorul  Roubini o trecuse pe lista marilor riscuri, dar predicţia  s-a dovedit a fi fost greşită. 

    În ianuarie 2020, înainte  de pandemie, în faţa zonei euro s-a deschis anticamera deflaţiei. Începuseră să scadă preţurile: între 1,8 şi 1,1 %  în treisprezece ţări  şi între 0,8 şi 0,0 % şi între 0,8 şi 0,0 % în alte patru. Procesul a continuat in februarie şi martie. În aprilie, dintr-o dată, în treisprezece  ţari preţurile au coborât sub zero. Lovise valul deflaţiei – acela despre care tot repetam ca este un fenomen mai periculos decât inflaţia – deflaţie care avea să dureze până în primăvară lui 2021. În tot acest timp România a parcurs un proces benefic de dezinflaţie, soldat cu o rată anualizată a creşterii  preţurilor optimă, de 2,06 %,  şi cu  cu cea mai mică rată de politica monetară din istoria BNR. 

    În 2021 a început inflatia. În România în ianuarie, în zona euro în primăvară. Inflaţie care, in ambele cazuri, s-a transformat in dezinflaţie in trimestrul al IV-lea din 2022. De atunci, de mai bine de doi ani deci, valurile care provocaseră dezordinea preţurilor se retrag!… Dar se retrag încet. 

    Ce ne spun cele douăsprezece  tablouri ale Eurostat, din ianuarie până in decembrie, analizate faţa în faţa cu tablourile din 2020? Că se profileaza o perspectiva de repetare a istoriei! Preţurile au început să coboare sub linia de 2,0 % în ianuarie 2024, mai întâi în cinci ţări, apoi in opt, mai departe în 11, pentru a ajunge la 15 în  septembrie! 15 ţări, 13 din zona euro şi două din afara acestei zone, în anticamera deflaţiei! Comunicatul Eurostat de vineri a făcut lumină. Am încheiat anul 2024 fără repetarea deflaţiei. Dar rămân mai multe semne de întrebare legate de acest început de an. Şi o certitudine în ce priveşte România: nu este şi nu poate fi campioana inflaţiei… pentru că suntem în dezinflaţie; şi nu putem să fim în cea mai incomodă poziţie din UE privind dezorganizarea preţurilor pentru că… ne-au luat-o înainte ţările din zona euro care se luptă să scape de deflaţie! Spunem însă deschis ce avem de îndreptat. 

    Decembrie a fost, cum notează Bloomberg, „cea de-a treia lună consecutivă de creştere a inflaţiei în zona euro“. De la o realitate statistică identică – creşterea în ultimele trei luni ale lui 2024  a ratei anuale a inflaţiei în România – a pornit şi comunicatul de  miercuri 

    15 ianuarie al şedinţei de politică monetară al CA al BNR. Un trimestru de inflaţie anemică, ce a întrerupt un proces dezinflaţionist de un an şi zece luni,  şi-a înscris între cauze preţul internaţional în creştere al mărfurilor alimentare, riscurile geopolitice şi seceta  din vara anului trecut. 

    Semnificativ, cu deosebire, este punctul forte al comunicatului publicat de BNR, şi anume efectul scontat. Un echilibru solid, deci, pentru obţinerea căruia banca centrală nu se rezumă să conserve dobânda de referinţă de 6,50 %, ci îşi activează întregul arsenal de care dispune. Pentru a asigura, înainte de finalul anului în curs, stabilitatea preţurilor pe linia strategică de ţintire a inflaţiei de 2,50 % plus/minus un punct procentual, şi un PIB sustenabil. 

    Deciziile de miercuri 15 ianuarie, ale CA al BNR, sunt departe de a fi fost adoptate numai prin raportări la mediul intern. Inflaţia – care din decembrie 2022 a devenit de fapt dezinflaţie – e globală. E un fenomen care produce suferinţă în toată lumea. Aşa că atât analizele ce au precedat aceste decizii, cât şi votul dat, au ţinut seamă – cum se arată expres în comunicat – de ce se întâmplă în toată lumea. Au fost deci analizate confruntările cu inflaţia ale marilor bănci centrale, îndeosebi ale Fed şi BCE, dar şi ale celor din Cehia, Polonia şi Ungaria. Pentru că România nu este singură…  pe o mare în furtună.

    Şi dacă dezorganizarea globală a preţurilor  nu a început în aceeaşi zi şi la aceeaşi oră în toate ţările,  nici sfârşitul ei nu va avea loc în acelaşi timp. Contextul global contează însă. A contat când „s-a aprins focul”, contează şi acum. Numai că în această fază contextul intern este determinant. Iar banca centrală  are nu doar responsabilităţi în lupta cu inflaţia. Are „armele şi gloanţele”. Are mai cu seamă dobânda de referinţă – folosită intensiv în actualul ciclu dezinflaţionist   de către toate băncile centrale din lume – al cărui dozaj este calibrat pentru a-şi face treaba fără sa pună in pericol creşterea economică.

  • Piaţa imobiliară din Europa începe să se clatine. Una dintre cele mai mari ţări de pe continent anunţă primele scăderi după 9 luni de creşteri. Cum s-a ajuns aici şi ce urmează?

    LONDRA — Preţurile locuinţelor din Marea Britanie au scăzut pentru prima dată în ultimele nouă luni în decembrie, pe fondul Bugetului guvernului şi al ratelor mai mari ale creditelor ipotecare, care au redus recenta activitate a cumpărătorilor de locuinţe, scrie CNBC.

    Preţurile medii ale proprietăţilor au scăzut cu 0,2% între noiembrie şi decembrie — prima scădere lunară din martie — conform datelor publicate marţi de creditorul Halifax. Aceasta a fost sub creşterea de 0,4% prognozată de economiştii chestionaţi de Reuters.

    Astfel, valoarea medie a unei proprietăţi în ţară a scăzut uşor la 297.166 de lire sterline (372.560 USD).

    Preţurile locuinţelor au crescut cu 3,3% pe parcursul anului în decembrie, însă ritmul anual de creştere a preţurilor a scăzut faţă de 4,7% în noiembrie şi a fost sub prognoza de 4,2% a economiştilor.

    Acţiunile constructorilor de locuinţe din Marea Britanie, precum Taylor Wimpey, Persimmon, Bellway şi Barratt Redrow, au scăzut marţi dimineaţă, după publicarea datelor.

    Preţurile locuinţelor din Marea Britanie au crescut într-un ritm constant în 2024, marcând o creştere timp de cinci luni consecutive după o perioadă scurtă de stagnare, pe fondul optimismului generat de alegerile din Regatul Unit şi începutul ciclului de reducere a dobânzilor de către Banca Angliei.

    Cu toate acestea, o răcire a aşteptărilor privind ratele dobânzilor — inclusiv din cauza Bugetului guvernului, care a crescut costurile de împrumut ale Marii Britanii — a pus presiune asupra tranzacţiilor spre sfârşitul anului.

    Piaţa imobiliară din Marea Britanie încetineşte, spune un analist

    Amanda Bryden, şefa departamentului de credite ipotecare la Halifax, a declarat că ratele mai mari ale ipotecilor vor continua probabil să afecteze piaţa în 2025, chiar dacă creşterea preţurilor va rămâne „modestă”.

    „Accesibilitatea creditelor ipotecare va rămâne o provocare pentru mulţi, mai ales că rata de referinţă a Băncii Angliei probabil va scădea mai lent decât se preconiza anterior”, a spus Bryden.

     

  • Semne de declin pentru piaţa imobiliară din Europa. O ţară europeană a anunţat primele scăderi după 9 luni de creşteri. Cum s-a ajuns aici şi ce urmează?

    LONDRA — Preţurile locuinţelor din Marea Britanie au scăzut pentru prima dată în ultimele nouă luni în decembrie, pe fondul Bugetului guvernului şi al ratelor mai mari ale creditelor ipotecare, care au redus recenta activitate a cumpărătorilor de locuinţe, scrie CNBC.

    Preţurile medii ale proprietăţilor au scăzut cu 0,2% între noiembrie şi decembrie — prima scădere lunară din martie — conform datelor publicate marţi de creditorul Halifax. Aceasta a fost sub creşterea de 0,4% prognozată de economiştii chestionaţi de Reuters.

    Astfel, valoarea medie a unei proprietăţi în ţară a scăzut uşor la 297.166 de lire sterline (372.560 USD).

    Preţurile locuinţelor au crescut cu 3,3% pe parcursul anului în decembrie, însă ritmul anual de creştere a preţurilor a scăzut faţă de 4,7% în noiembrie şi a fost sub prognoza de 4,2% a economiştilor.

    Acţiunile constructorilor de locuinţe din Marea Britanie, precum Taylor Wimpey, Persimmon, Bellway şi Barratt Redrow, au scăzut marţi dimineaţă, după publicarea datelor.

    Preţurile locuinţelor din Marea Britanie au crescut într-un ritm constant în 2024, marcând o creştere timp de cinci luni consecutive după o perioadă scurtă de stagnare, pe fondul optimismului generat de alegerile din Regatul Unit şi începutul ciclului de reducere a dobânzilor de către Banca Angliei.

    Cu toate acestea, o răcire a aşteptărilor privind ratele dobânzilor — inclusiv din cauza Bugetului guvernului, care a crescut costurile de împrumut ale Marii Britanii — a pus presiune asupra tranzacţiilor spre sfârşitul anului.

    Piaţa imobiliară din Marea Britanie încetineşte, spune un analist

    Amanda Bryden, şefa departamentului de credite ipotecare la Halifax, a declarat că ratele mai mari ale ipotecilor vor continua probabil să afecteze piaţa în 2025, chiar dacă creşterea preţurilor va rămâne „modestă”.

    „Accesibilitatea creditelor ipotecare va rămâne o provocare pentru mulţi, mai ales că rata de referinţă a Băncii Angliei probabil va scădea mai lent decât se preconiza anterior”, a spus Bryden.

     

  • Criza accesibilităţii locuinţelor capătă proporţii globale

    Criza accesibilităţii locuinţelor cu care se confruntă tinerii americani de un deceniu a cuprins în prezent multe oraşe mari din Europa şi alte regiuni. Factorii comuni: o cerere în creştere şi dezvoltări insuficiente, care fac ca chiriile şi preţurile de vânzare să urce mai rapid decât salariile, scrie The Wall Street Journal.

    La nivel mondial, locuinţele sunt acum mai puţin accesibile decât erau în perioada de dinaintea crizei rezidenţiale din 2008, relevă date ale Fondului Monetar Internaţional.

    Acest lucru erodează nivelul de trai al muncitorilor cu venituri scăzute şi medii, intensificând inegalitatea de avuţie şi alimentând tensiunile politice.

    Irlanda are acum cele mai scumpe locuinţe. Unele dintre cele mai dramatice scumpiri ale chiriilor au avut loc în Europa centrală şi de est. În Ungaria şi Lituania, chiriile au crescut cu peste 60% în perioada 2015-2023. Iar în fiecare din ţările respective, preţurile locuinţelor au consemnat mai mult de o dublare în perioada menţionată.

    Estonia a înregistrat cea mai puternică creştere a chiriilor, cât şi a preţurilor locuinţelor din rândul ţărilor europene în decurs de 10 ani până în 2022.

    În decurs de 50 de ani până în 2021, ţările cu cele mai dramatice creşteri ale preţurilor locuinţelor la nivel mondial sunt Noua Zeelandă, Marea Britanie, Canada, Australia şi Irlanda.

    Politicienii din Canada, UK, Australia, Germania şi Coreea de Sud încearcă să dea impuls construcţiilor de locuinţe prin relaxarea reglementărilor din domeniu, însă guvernele naţionale sunt constrânse de legi care favorizează proprietarii existenţi în detrimentul chiriaşilor.

     

     

  • Puţine investiţii au adus câştiguri mai mari ca aurul în 2024, iar în 2025 metalul preţios este aşteptat să-şi păstreze strălucirea

    2024 a fost cel mai bun an din 2010 pentru aur, preţurile metalului preţios înregistrând unele dintre cele mai mari creşteri anuale din istorie, iar Wall Street-ul se aşteaptă ca acestea să urce şi mai mult în 2025, scrie The Wall Street Journal.

    Preţurile aurului au crescut cu 27% în 2024, peste avansul de 25% al indicelui bursier american S&P 500.

    Analiştii de la JPMorgan, Goldman Sachs şi Citigroup au o estimare comună privitoare la preţul aurului: 3.000 de dolari. Pe ce se bazează aceştia?

    Unul dintre factori are legătură cu dobânzile scăzute. Cu cât acestea coboară mai mult, cu atât scade costul deţinerii aurului. Nesiguranţa geopolitică este un altul: investitorii tind să se îndrepte în masă către aur în vremuri de conflicte. Iar acestea abundă în prag de 2025. Perspectiva ca inflaţia să reînvie îi ţine de asemenea pe investitori pe jar.

    De asemenea, băncile centrale din întreaga lume achiziţionează masiv aur. China, în special, este o sursă puternică a cererii, cu rezervele oficiale ale ţării consemnând mai mult de o triplare din 2008, potrivit Goldman Sachs.

    În acelaşi timp, perioadele în care aurul este în creştere tind să fie prelungite. În cinci din ultimii şase ani în care preţurile aurului au urcat cu cel puţin 20%, acestea au crescut din nou în anul următor.

     

     

  • Managerii estimează pentru decembrie 2024 -februarie 2025 creşterea preţurilor în toate domeniile de activitate, relativa stabilitate a activităţii în comerţ şi servicii, în paralel cu scăderea moderată a numărului de angajati în industria prelucrătoare şi construcţii

    Managerii din economie estimează pentru perioada decembrie 2024 -februarie 2025 creşterea preţurilor în toate domeniile de activitate, relativa stabilitate a activităţii economice în comerţul cu amănuntul şi servicii şi o scădere moderată a numărului de angajati în industria prelucrătoare şi construcţii, arată datele INS publicate luni.

    În cadrul anchetei de conjunctură din luna decembrie 2024, managerii din industria prelucrătoare previzionează pentru următoarele trei luni  scăderea moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -13%) şi a numărului de angajati, soldul conjunctural fiind de -8%.

    Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere în următoarele trei luni (sold conjunctural +19%).

    În constructii, managerii se aşteaptă la o reducere a volumului producţiei (sold conjunctural -19%), dar şi a numărului de angajati(sold conjunctural -9%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii, managerii preconizează o creştere a acestora (sold conjunctural +24%).

    În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni o relativă stabilitate a activităţii economice (sold conjunctural -4%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural +7%). Angajatorii estimează o creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +12%) şi a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +35%).

    Pentru zona de servicii, cererea (cifra de afaceri) va înregistra relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +2%). Managerii din sectorul servicii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural 0%). Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creştere (sold conjunctural +17%).