BusinessMagazin

Tag: presedinte

  • Preşedintele german vizitează Ucraina pentru prima dată de la invazia Rusiei

    Preşedintele german Frank-Walter Steinmeier a sosit marţi în Ucraina pentru prima vizită după invazia Rusiei, aceasta fiind prima sa deplasare în această ţară de la începutul războiului, potrivit CNN.

    Purtătorul de cuvânt al lui Steinmeier, Cerstin Gammelin, a transmis pe Twitter că preşedintele a „sosit în Ucraina cu un dublu mesaj”.

    „Mesajul meu pentru poporul ucrainean este: Vă puteţi baza pe Germania! Vom continua să sprijinim Ucraina: militar, politic, financiar şi umanitar”, a declarat preşedintele, citat de AFP. „Să nu uităm niciodată ce înseamnă acest război pentru oamenii de aici! Cu toate greutăţile pe care războiul le aduce şi pentru noi, în Germania, să privim pentru un moment prin ochii ucrainenilor”.

    Aceasta este prima vizită a lui Steinmeier în Ucraina, de la începutul războiului, după două încercări eşuate, mai întâi în aprilie, când nu a fost invitat din cauza legăturilor sale cu Rusia şi apoi săptămâna trecută, când călătoria sa a fost anulată din motive de securitate.

     

  • Josephine Payne, preşedinte, Ford România şi director general, fabrica Ford Craiova

    Cifră de afaceri (2020): 12,3 mld. lei*

    Profit (2020): 77,3 mil. lei

    Număr mediu de salariaţi: 6.181

    *potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice

    CARTE DE VIZITĂ

    • Josephine Payne a preluat funcţia de preşedinte Ford România şi director general al fabricii Ford Craiova începând cu 1 aprilie 2021;

    • A devenit astfel prima femeie care preia în România conducerea unei companii din top zece cele mai mari firme din cadrul industriei auto locale şi prima din istorie care conduce o uzină auto în România;

    • Are peste 29 de ani de experienţă în domeniul producţiei şi ingineriei şi face parte din echipa Ford din 1991. În martie 2018, a venit în România de la Fabrica Dagenham din Marea Britanie şi a preluat aici conducerea Uzinei de Producţie Motoare din Craiova de la spaniolul Jaime Ortiz-Canavate.


     

  • Preşedintele Italiei, Sergio Mattarella, a desemnat-o pe Giorgia Meloni prim-ministru

    Preşedintele Italiei, Sergio Mattarella, a desemnat-o vineri seară pe Giorgia Meloni, liderul partidului Fraţii Italiei (FdI), pentru funcţia de prim-ministru, după victoria forţelor politice de dreapta în scrutinul parlamentar anticipat desfăşurat în septembrie.

    “Preşedintele Republicii, Sergio Mattarella, i-a oferit sarcina de formare a Guvernului Giorgiei Meloni, care a acceptat fără rezerve şi a prezentat lista miniştrilor”, a anunţat vineri seară secretarul general al Palatului Quirinale, Ugo Zampetti, citat de cotidianul La Repubblica.

    Preşedintele Sergio Mattarella a avut o discuţie de aproximativ o oră cu Giorgia Meloni înainte de anunţarea deciziei. Depunerea jurământului de către membrii noului Guvern italian este programată sâmbătă dimineaţă.

    “Întreaga coaliţie, care s-a prezentat împreună la consultări, a dat un semnal unanim privind reprezentarea majorităţii parlamentare, propunându-mă pe mine ca persoana desemnată pentru sarcina de formare a viitorului guvern”, a declarat Giorgia Meloni.

    Conform agenţiei ANSA, Antonio Tajani, fost preşedinte al Parlamentului European, membru al partidului Forza Italia (centru-dreapta), al fostului premier Silvio Berlusconi, va fi vicepremier şi ministru de Externe în noul guvern. De asemenea, va fi vicepremier şi ministru al Infrastructurii Matteo Salvini, liderul formaţiunii Liga Nordului (Liga, extremă-dreapta).

    Matteo Piantedosi este propus pentru postul de ministru de Interne, iar Guido Crosetto pentru postul de ministru al Apărării. Daniela Garnero ar urma să fie titularul portofoliului Turismului, iar Orazio Schillaci este propus ministru al Sănătăţii.

    Eugenia Roccella este propusă pentru funcţia de ministru al Familiei, iar Roberto Calderoli a fost desemnat ministru al Afacerilor Regionale.

  • Reuniunea Consiliului European: preşedintele Iohannis pledează pentru decuplarea preţurilor

    În contextul menţinerii nivelului ridicat al preţurilor la energie, preocupare constantă pentru ţara noastră, Preşedintele României a reamintit la reuniunea informală de la Praga necesitatea adoptării de măsuri care să asigure decuplarea preţului la energia electrică de preţul gazelor naturale.

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a participat, vineri, la reuniunea informală a Consiliului European, care a avut loc la Praga, Republica Cehă.

    Principalele subiecte pe agenda reuniunii Consiliului European au vizat situaţia din Ucraina, pe toate dimensiunile, evoluţiile în domeniul energiei, din punctul de vedere al impactului preţurilor ridicate şi al eforturilor pentru securitatea aprovizionării, precum şi situaţia economică la nivel european.

    În ceea ce priveşte situaţia din Ucraina, liderii europeni au respins ferm şi au condamnat fără echivoc anexarea ilegală de către Federaţia Rusă a regiunilor Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson din Ucraina în urma desfăşurării falselor referendumuri. Liderii UE au reafirmat hotărârea de a acorda în continuare sprijin Ucrainei atât timp cât va fi necesar, din punct de vedere financiar, politic, militar, umanitar, inclusiv în ceea ce priveşte pregătirea pentru iarnă.

    În contextul noilor escaladări generate de Federaţia Rusă, Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat poziţia României privind independenţa, integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei şi continuarea sprijinului constant al ţării noastre, pe multiple planuri, inclusiv în pregătirea iernii. Totodată, a exprimat deschiderea României pentru procesul de reconstrucţie, evidenţiind necesitatea unei bune coordonări la nivel european pentru gestionarea eficientă a acestui proces.

    De asemenea, Preşedintele României a pledat pentru menţinerea unui răspuns puternic, prompt şi clar din partea Uniunii faţă de agresiunea Federaţiei Ruse şi a respins cu fermitate acţiunea de anexare ilegală a celor patru regiuni ale Ucrainei.

    Preşedintele Klaus Iohannis a salutat adoptarea unui nou set de măsuri restrictive, al optulea, arătând că este necesar să se menţină o presiune ridicată asupra Federaţiei Ruse, evidenţiind, totodată, importanţa coordonării transatlantice şi cu alţi parteneri internaţionali.

    Preşedintele României a subliniat încă o dată preocuparea faţă de efectele războiului asupra altor parteneri din regiune, accentuând necesitatea continuării susţinerii Republicii Moldova, un stat extrem de vulnerabil în faţa acestor evoluţii.

    Referitor la securitatea alimentară, Uniunea Europeană va continua să faciliteze exportul de produse agricole din Ucraina, liderii europeni solicitând extinderea Iniţiativei Grânelor la Marea Neagră, promovate de Secretarul General al ONU.

    În ceea ce priveşte securitatea energetică, discuţiile liderilor europeni au vizat, în special, impactul preţurilor ridicate la energie asupra populaţiei şi industriei şi necesitatea unui răspuns european coordonat pentru abordarea acestei situaţii.

    În contextul în care Federaţia Rusă foloseşte energia pe post de armă pentru a submina puterea economică a UE, liderii europeni au reiterat hotărârea de a răspunde în mod coordonat pentru asigurarea securităţii aprovizionării, inclusiv prin identificarea de parteneriate reciproc avantajoase, atenuarea impactului preţurilor ridicate asupra consumatorilor, mai ales a celor vulnerabili, şi prin măsuri menite să reducă cererea de energie.

    De asemenea, liderii au condamnat actele de sabotaj recente din Marea Baltică privind conductele Nord Stream I şi II şi au agreat intensificarea cooperării pentru protejarea infrastructurii critice europene.

    Preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru continuarea coordonării la nivelul UE, în vederea depăşirii provocărilor comune din acest domeniu, salutând măsurile adoptate până în prezent, dar subliniind că este nevoie de acţiuni suplimentare axate în principal pe reducerea durabilă a preţurilor la energie.

    De asemenea, Preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru necesitatea diversificării în continuare a aprovizionării cu gaze naturale din surse multiple şi de încredere, utilizarea resurselor indigene, dezvoltarea proiectelor de infrastructură şi consolidarea interconexiunilor, salutând în acest context operaţionalizarea recentă a interconectorului dintre Grecia şi Bulgaria.

    Preşedintele României a reiterat faptul că măsurile luate la nivel european trebuie să aibă în vedere şi securizarea din punct de vedere energetic a Republicii Moldova care are nevoie de sprijin imediat în perspectiva sezonului rece.

    În ceea ce priveşte situaţia economică, dezbaterile liderilor Uniunii Europene au vizat preţurile ridicate pentru gospodării şi întreprinderi care au condus la niveluri semnificative ale inflaţiei în statele membre, măsuri pentru sprijinirea creşterii economice şi a locurilor de muncă, precum şi păstrarea integrităţii Pieţei Unice.

  • Blue Air a formulat o plângere penală împotriva preşedintelui ANPC

    Compania Blue Air a formulat o plângere penală împotriva preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor Horia Constantinescu, susţinând că acesta a lansat în spaţiul public afirmaţii false. 

    „Suntem convinşi că această nouă comunicare de informaţii false a fost declanşată de anunţul investitorilor interesaţi în preluarea şi reorganizarea Blue Air, anunţ făcut în data de 30 Septembrie 2022, posibilitatea salvării Blue Air fiind una care pare să nu convină lui Constantinescu Horia. Acesta nu a mai aşteptat răspunsul autorităţilor române cu privire la propunerea primită din partea investitorilor, ignorând în mod flagrant atât faptul că prin declaraţiile sale false afectează în mod grav posibilitatea Statului Român de recuperare a garanţiilor acordate pentru împrumutul în cuantum de 300.775.000 LEI, dar şi posibilitatea pasagerilor afectaţi de anulări de recuperare a sumelor datorate de Blue Air”, arată un comunicat al companiei.

    ANPC a anunţat marţi, 4 octombrie, că sancţionează Blue Air cu peste 10 milioane de lei pentru cursele anulate din 15 iunie până acum. Unde au ajuns banii călătorilor păcăliţi, „pe ce au fost cheltuiţi şi cum vor putea fi recuperaţi vreodată rămâne o mare enigmă”, a spus Horia Constantinescu, preşedinte ANPC.

    Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a făcut un amplu control care a avut în vedere modul de respectare a prevederilor legale din domeniul protecţiei consumatorilor privind serviciile de transport aerian, ale operatorului, verificându-se iniţial situaţia zborurilor anulate în perioada 15 iunie – 30 august 2022 şi ofertele practicate de operatorul economic atât pe site-ul oficial, cât şi pe pagina oficială de Facebook a acestui sau din aplicaţia Blue Air şi extinsă, ulterior, ca urmare a informaţiilor apărute în spaţiul public cu privire la anularea tuturor zborurilor din 06.09.2022 până în 10.10.2022.

    Echipa de control a constatat utilizarea practicilor comerciale incorecte pe scară largă, de către operatorul economic, preciza un comunicat ANPC. „Iată că Blue Air execută ultimul zbor şi pleacă de pe piaţă, aşa cum spuneam încă de acum trei luni. De la ultima sancţiune şi până la această a doua evaluare, peste 100.000 de consumatori trec prin ceea ce au trecut şi primii, în ultimii doi ani. Unde au ajuns banii acestora, pe ce au fost cheltuiţi şi cum vor putea fi recuperaţi vreodată rămâne o mare enigmă… Unul dintre avioanele companiei zace pe o pistă a aeroportului Băneasa, fără ambele motoare. Oare câte curse ar fi trebuit să execute, în condiţiile în care, fără propulsive, acesta nu se putea deplasa nici măcar pe DN1. Fără combustibil, fără taxe de aeroport plătite, fără salarii achitate la zi, încă mă întreb cum urmau să se execute cursele şi de ce au fost promovate, în condiţia în care se ştia că nu pot fi duse la bun sfârşit. Nu mai vorbesc şi de faptul că fără avioane lucrurile s-ar fi complicat şi mai tare. Au sau nu au toate aceste lucruri? Mă întreb pentru că nouă reprezentanţii companiei nu au vrut să ne răspundă. Declar public că mă supun testului poligraf pentru următoarele aspecte: dacă reprezentantul companiei ne-a spus că ia în calcul plecarea de pe piaţă în toamnă, dacă acesta ne-a povestit că nu vor mai avea avioane cu care să ducă la bun sfârşit cursele. La câţi bani lipsesc din buzunarele consumatorilor, amenzile aplicate de către Autoritatea noastră mi se par extrem de mici. Îmi cer scuze fiecărui păgubit pentru anii trecuţi, în care lucrurile puteau fi mai ferm sancţionate”, declara în comunicat Horia Constantinescu, preşedinte ANPC.

  • Un parteneriat „fără limite”: Rusia şi China vor să colaboreze pentru a duce ordinea globală „într-o direcţie justă şi rezonabilă”

    China este dispusă să colaboreze cu Rusia pentru a duce ordinea globală „într-o direcţie mai justă şi mai rezonabilă”, a spus principalul diplomat al Beijingului, subliniind profunzimea legăturilor dintre cele două naţiuni, raportează Bloomberg.

    Sub îndrumarea preşedintelui Xi Jinping şi a preşedintelui Vladimir Putin, „relaţia dintre cele două ţări a fost întotdeauna pe drumul cel bun şi ambele părţi se susţin reciproc cu fermitate în probleme legate de interesele lor fundamentale”, a declarat Yang Jiechi ambasadorului rus Andrey Denisov în cadrul unei întâlniri de luni de la Beijing.

    „Partea chineză este dispusă să colaboreze cu partea rusă pentru a susţine în mod continuu cooperarea strategică la nivel înalt între cele două ţări, pentru a proteja interesele comune şi pentru a promova dezvoltarea ordinii internaţionale într-o direcţie justă şi rezonabilă”, a declarat Yang, potrivit Ministerului de Externe.

    Xi plănuieşte să călătorească în Kazahstan şi Uzbekistan săptămâna aceasta, marcând prima sa călătorie în străinătate de la începutul pandemiei în urmă cu doi ani. Uzbekistanul găzduieşte joi şi vineri summitul Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai, oferindu-i şansa de a-l întâlni personal pe Putin, pentru prima dată de când Moscova a început invadarea Ucrainei în februarie.

    China a încercat să se prezinte ca un partid neutru în războiul Rusiei, în ciuda declaraţiei lui Xi despre parteneriatul „fără limite” cu Putin. Deşi Beijingul nu a criticat în mod explicit războiul, liderii săi au evitat, de asemenea, să ofere Rusiei scutire de sancţiuni sau provizii militare.

    Exporturile chineze de maşini, televizoare şi smartphone-uri au ajutat Rusia să umple golul din sectoarele în cauză atunci când mărcile străine au părăsit ţara. În al doilea trimestru, 81% din importurile de maşini noi din Rusia au fost chinezeşti, iar Xiaomi Corp. a fost cel mai bine vândut producător de smartphone-uri din Rusia.

    Rusia vrea să cumpere milioane de rachete şi obuze de artilerie din Coreea de Nord pentru război, au spus oficialii americani, un semn că sancţiunile internaţionale forţează Moscova să caute ajutor de la vecinul mai mic şi mai sărac al naţiunii.

    Întâlnirea Xi-Putin ar putea completa valul de activitate diplomatică dintre Beijing şi Moscova din ultimele săptămâni. China şi India au participat la un program de exerciţii militare majore din Orientul Îndepărtat al Rusiei, în timp ce oficialul nr. 3 al Beijingului, Li Zhanshu, a vorbit în persoană la cel de-al şaptelea Forum Economic de la Vladivostok de săptămâna trecută.

  • În ce condiţii ar candida Alexandru Rafila la funcţia de preşedinte al României

    Alexandru Rafila a fost întrebat, miercuri seara, la Antena 3, dacă va candida la preşedinţia României, ţinând cont de un sondaj privind încrederea bucureştenilor în politicieni, care îl clasează pe ministrul Sănătăţii pe primul loc.

    „Încrederea cetăţenilor este importantă, pentru că, pe de o parte, reflectă faptul că lucrăm cum trebuie acolo unde suntem şi cred că puţină echilibru, modestie sunt necesare. Candidatura la prezidenţiale din partea PSD a spus foarte clar domnul preşedinte Marcel Ciolacu că va fi pe bază de competiţie. Eu nu am în momentul de faţă un astfel de proiect. Rămâne de văzut care va fi decizia la nivel politic. Eu servesc acest partid”, a spus Rafila.

    Întrebat cum va răspunde dacă PSD îi va cere să candideze, Rafila a spus că nu are nicio problemă legată de o asemenea decizie.

    „Dacă PSD consideră că eu aş putea să fiu unul dintre candidaţii potenţiali nu am nicio problemă legată de o astfel de decizie, dar eu cred că trebuie să fim echilibraţi, să aşteptăm timpul să treacă. Vedeţi că această popularitate de care beneficiez eu din punctul de vedere al încrederii – că asta nu înseamnă că cineva te şi votează – are efecte neaşteptate”, a mai spus Alexandru Rafila.

     

  • De ce România nu atrage investiţii de miliarde de euro? Miniştrii aleg să meargă la zile de naştere, premierii vor să discute pe telefon, iar preşedintele nu se implică. Erdogan a mers cu tot guvernul

    Investiţiile de miliarde de euro pot fi atrase doar cu implica­rea directă a preşedintelui, premierului şi între­gului guvern, lupta pentru acestea fiind „pe viaţă şi moarte“ la nivel regional, explică în premieră un repre­zentant al unor autorităţi locale.

    În timp ce în România miniştrii aleg să meargă la zile de naştere şi nu la întâlniri cu investitori sau premieri care intră prin telefon în întâlniri oficiale, Turcia, una dintre cele mai mari economii din Europa şi din lume, nu îşi permite să piardă vreo investiţie, iar preşedintele Erdogan a „aliniat“ guvernul în faţa investitorilor pentru discuţii concrete. „Este o concurenţă fără milă pentru investiţii, este care pe care. Au fost investitori mari, foarte mari, care căutau aici 1.000 de hectare, dar care au optat pentru Debrecen spre exemplu, pentru că acolo au primit ajutoare consistente, pentru că discuţiile nu au fost doar la nivel local“, a spus Andrei Ando, preşedintele consi­liului de administraţie al Zonei Libere Curtici-Arad, în cadrul emisiunii ZF Investiţi în România! Un proiect ZF&CEC Bank.

    „Când un investitor vine pe 1.000 de hectare a intrat pe fir imediat guvernul maghiar care a venit să dubleze efortul autorităţilor locale pentru a-i convinge că Ungaria este un teren propice pentru investiţii.“ El a explicat că autorităţile din Arad s-au confruntat cu mai multe situaţii în care nu a existat susţinerea necesară pentru a continua discuţiile pentru atragerea investitorilor.

    “Sunt multe companii chinezeşti care au venit aici, noi am fost în China inclusiv cu preşedintele de CJ, iar la una din discuţii a fost inclusiv discutată posibila preluare a aeroportului internaţional din Arad e către Air Hainan, iar la discuţii era aşteptat aşteptat şi ministrul transporturilor de atunci, iar el a fost anunţat şi oficialităţilor chineze. Dar pentru că a fost o zi de naştere a unui alt membru al guvernului, ministrul nu a mai venit iar noi am fost descalificaţi”.

    O altă discuţie a vizat atragerea unui constructor auto. “Au venit aici, i-am primit. Investiţia era de peste un miliard de euro, cu 6.000 de locuri de muncă, dezvoltare pe 600 de hectare. Am pregătit toţi directorii din Arad, directori de regionale din Timişoara. A intrat prin telefon şi Florin Cîţu, premierul de atunci, pentru a da asigurări că investiţia e luată în serios. Din România au plecat în Turcia. Acolo au fost primiţi de preşedintele Erdogan, care în locul directorilor de judeţ a pus guvernul, pe toţi directorii de agenţii din Turcia şi le-a promis că statul turc va cumpăra câteva mii de maşini anual. Ulterior noi nu am mai fost contactaţi pentru continuare discuţiilor deoarece au ales Turcia”, a spus Andrei Ando.

     

  • Preşedintele Chinei Xi Jinping mutilează economia ţării în numele politicii de Covid Zero. Este un semn că nu mai vrea creştere economică cu orice preţ, dar şi o demonstraţie de forţă înainte de un congres care i-ar putea aduce ceea ce niciun preşedinte chinez n-a mai primit: un al treilea mandat

    Economia Chinei nu o duce bine, iar starea i se înrăutăţeşte pe zi ce trece. De vină sunt încetinirea economiei mondiale, o criză fără precedent pe piaţa imobiliară şi automutilare – lockdownuri peste lockdownuri şi politica de toleranţă zero faţă de Covid-19 dusă până la extrem de Partidul Comunist.

    Dacă primele cauze sunt de înţeles, ultima pare cel puţin ciudată pentru publicul occi­dental, unde restricţiile din timpul pandemiei sunt deja un vis urât. Însă în China această automutilare economică are sens, ţine de con­trol şi de întărirea controlului liderului suprem asupra populaţiei şi politicienilor mai mici. Dar este şi un semn că pentru Beijing au trecut vremurile când era dispus să încurajeze creşte­rea economică cu orice preţ.

    Iar ce se întâmplă cu economia chineză in­fluenţează întreaga economie mondială. Spre exemplu, pesimismul creat pe pieţe de înce­ti­ni­rea Chinei a dus la ieftinirea petrolului când Europa trece printr-o criză a energiei şi a cos­tului vieţii din cauza cotaţiilor şi preţurilor exa­gerat de mari. Acest lucru arată că economia chineză este un mare consumator de orice, iar reducerea consumului acolo înseamnă vre­muri grele pentru exportatorii europeni.

    Cele mai recente date statistice arată că în iulie vânzările de retail, investiţiile şi producţia industrială au fost sub aşteptări, scrie Bloomberg. Rata şomajului pentru categoria de vârstă 16-24 de ani a urcat la 20%, un nivel record. Într-o decizie care i-a şocat pe toţi, banca centrală chineză a tăiat dobânda de politică monetară, reducând astfel costul creditului, semn că economia are nevoie de stimul suplimentar pentru a creşte.

    În Vest, tendinţa este invers, de a majora dobânzile, măsură necesară pentru slăbirea forţelor inflaţioniste, preţul fiind frânarea creşterii economice. Experţii spun că atâta timp cât criza de pe piaţa imobiliară şi lockdownurile continuă, eforturile băncii centrale nu vor fi de prea mare folos.

    Un val de boicoturi ale contractelor de credit ipotecar pentru proiecte incomplete de locuinţe a făcut ca gospodăriile să fie mai precaute în ceea ce priveşte cumpărarea unei locuinţe, ceea ce reduce impactul ratelor ipotecare mai mici.

    „Datele economice pentru iulie sunt foarte alarmante“, spune Raymond Yeung, analist la Australia & New Zealand Banking Group. „Autorităţile trebuie să vină cu sprijin complet pentru economie pentru a stopa încetinirea.“

    Datele sugerează o criză de încredere a gospodăriilor şi afacerilor când Partidul Comunist se pregăteşte pentru un congres important, în care preşedintele Xi Jinping ar putea încerca ceea ce n-a mai făcut niciun lider chi­nez niciodată: câştigarea unui al treilea mandat.

    Însă conducerea chineză a exclus stimulente cuprinză­toare şi s-a angajat să conti­nue cu politica sa de Covid Zero, care cere autorităţilor să închidă afaceri şi să impună carantine când apar puseuri majore de pandemie.

    Economiştii îşi reduc constant proiecţiile de creştere a PIB în acest an, cifra cel mai des întâlnită fiind de 4%, ceea ce este puţin pentru o economie emergentă şi uriaşă cum este cea chineză. Optimism a mai rămas puţin.

    Guver­nul chinez probabil că încearcă să facă ceea ce n-a mai reuşit niciodată, să repornească economia fără să umfle piaţa imobi­liară şi să agraveze bula de acolo – vânzările de lo­cu­inţe s-au pră­buşit cu aproape 30% în iulie.

    Încetinirea economiei chi­ne­ze se simte deja în activitatea din alte economii, cum sunt cea germană şi cea sud-coreeană, de­pendente de exporturi. Dar şi in­vers, cu probabilitatea ca zona euro să intre în recesiune fiind mai mare decât aceea ca economia europeană să-şi continue creşterea.

    Urmarea este că valoarea comenzilor de orice, de la fermoare la corturi, pentru fabricile chineze a luat-o în jos. În zona euro, inflaţia este la un nivel record. În aceste condiţii, de ce ar mai pune Beijingul încă o piedică pentru economia chineză sub formă de lockdown-uri?

    Un scenariu-explicaţie are Bloomberg. Este anul 2025. Beijing, cinci ani de la începutul pandemiei, iar politica Covid Zero a preşedintelui chinez Xi Jinping este în continuare un aspect inevitabil al vieţii de zi cu zi. Locuitorii trebuie să facă testarea PCR la fiecare câteva zile la unul dintre centrele de control instalate aproape la fiecare colţ de stradă.

    O aplicaţie personalizată cu un cod de sănătate determină cine se poate deplasa prin capitală şi unde. Copiii trebuie să primească rezultat negativ la test pentru a merge în parc. Ceva la fel de simplu ca o vizită la o cafenea sau la un supermarket poate duce la închiderea cetăţenilor în apartamentele lor.

    Cei bolnavi nu au voie nici măcar să iasă să-şi ia mâncare – aceasta le este oferită în schimb de stat. Deoarece câteva cazuri pozitive le dă pretext oficialilor să restricţioneze circulaţia în tot oraşul sau în anumite părţi ale sale, directorii executivi presupun că trebuie să facă faţă mai multor lockdown-uri pe an.

    Companiile, universităţile şi instituţiile culturale care au prosperat cândva prin contactul cu restul lumii sunt izolate, zborurile către China fiind limitate, iar călătorii încă se confruntă cu carantinele obligatorii. Multinaţionalele se chinuie să convingă personalul străin să se mute şi să suporte neplăcerile politicii Covid Zero pe care localnicii le acceptă în mare măsură drept realitate.

    O populaţie nemulţumită este mai simplu de controlat prin izolare. De asemenea, politica de Covid Zero poate fi şi o demonstraţie de forţă a lui Xi în faţa politicienilor care nu l-ar accepta preşedinte pentru a treia oară, sau măcar conducător din umbră, dar şi în ochii chinezilor de rând care vor să fie protejaţi într-o societate descrisă ca fiind sub asediul pandemiei. Apoi, liderii regionali pot fi traşi uşor la răspundere pentru eşecurile economice, şi înlăturaţi.

     

  • BREAKING! Unul dintre cei mai puternici şi cunoscuţi bancheri a murit la numai 59 de ani

    Anshu Jain, un bancher de investiţii născut în India, care a ocupat în trecut rolul de co-CEO la Deutsche Bank, a murit, la 59 de ani, după o lungă luptă cu cancerul, a anunţat familia sa, sâmbătă, într-un comunicat, potrivit CNBC. 

    Jain, cel mai recent preşedinte al Cantor Fitzgerald, a obţinut un MBA la Universitatea din Massachusetts-Amherst şi a lucrat la mai multe firme financiare, inclusiv Merrill Lynch, înainte de a se muta la Deutsche Bank. A fost co-CEO din 2012 până în 2015, potrivit CNBC, citat de ZF.

    Jain a renunţat la rolul de co-CEO la Deutsche înainte de încheierea contractului, după ce banca a fost afectată de o serie de probleme de reglementare.

    Alte poziţii ale sale au inclus un rol de consilier la compania fintech SoFi din 2016 până în 2017 şi de administrator al organizaţiei caritabile britanice Chance to Shine.

    „El credea în muncă asiduă, meritocraţie şi operarea în afara aşteptărilor sau a graniţelor convenţionale, plasând întotdeauna familia pe primul loc”, a declarat familia sa într-un comunicat.

    „Suntem recunoscători numeroşilor oameni care au avut grijă de Anshu de-a lungul vieţii sale. Pentru noi, moştenirea lui este tenacitatea, onoarea şi dragostea de care a dat dovadă pe tot parcursul vieţii sale”, se spune în declaraţie.

    Howard Lutnick, CEO-ul Cantor Fitzgerald, a lansat de asemenea o declaraţie despre moartea lui Jain.

    „Anshu a fost un profesionist desăvârşit care a adus o mulţime de experienţă şi înţelepciune în rolul său de preşedinte. El va fi amintit ca un lider extraordinar, un bun partener şi un prieten drag de care ne va fi deosebit de dor”, a declarat Lutnick. „În numele tuturor partenerilor şi angajaţilor noştri, transmitem cele mai profunde compasiuni familiei lui Anshu şi le dorim pace şi vindecare în această perioadă dificilă.”