Tag: premii

  • Premiile Bafta 2017. “La La Land” a plecat acasă cu cinci premii, iar statutul de favorit la Oscaruri a fost confirmat. Vezi lista completă a câştigătorilor

    Comedia muzicală romantică „La La Land”regizată de Damien Chazelle a primit premiul pentru cel mai bun film din partea Academiei britanice de film. Filmul cu Emma Stone şi Ryan Gosling s-a impus la această categorie în faţa producţiilor „Arrival”, „I, Daniel Blake”, „Manchester by the Sea” şi „Moonlight”.

    De asemenea, producţia a fost distinsă cu premiile pentru cel mai bun regizor, cea mai bună actriţă în rol principal, cea mai buna coloană sonoră şi cea mai buna imagine. 

    Lista completă a câştigătorilor o găsiţi pe www.mediafax.ro

  • “La La Land” şi “Arrival” sunt filmele cu cele mai multe nominalizări la premiile Oscar 2017

    Lista completă a nominalizărilor:

    Cel mai bun film

    Arrival
    Fences
    Hacksaw Ridge
    Hidden Figures
    Hell or High Water
    La La Land
    Lion
    Manchester by the SeaA
    Moonlight

    Cea mai bună regie

    Damien Chazelle   (“La La Land”)
    Barry Jenkins   (“Moonlight”)
    Kenneth Lonergan   (“Manchester by the Sea”)
    Denis Villeneuve   (“Arrival”)
    Mel Gibson   (“Hacksaw Ridge”)

    Cel mai bun actor în rol principal

    Casey Affleck   (“Manchester by the Sea”)
    Denzel Washington   (“Fences”)
    Andrew Garfield   (“Hacksaw Ridge”)
    Ryan Gosling   (“La La Land”)
    Viggo Mortensen   (“Captain Fantastic”)

    Cea mai bună actriţă în rol principal

    Emma Stone   (“La La Land”)
    Natalie Portman   (“Jackie”)
    Meryl Streep   (“Florence Foster Jenkins”)
    Isabelle Huppert   (“Elle”)
    Ruth Negga   (“Loving”)

    Cel mai bun actor în rol secundar

    Mahershala Ali   (“Moonlight”)
    Jeff Bridges   (“Hell or High Water”)
    Dev Patel   (“Lion”)
    Lucas Hedges   (“Manchester by the Sea”)
    Michael Shannon   (“Nocturnal Animals”)

    Cea mai bună actriţă în rol secundar

    Viola Davis   (“Fences”)
    Michelle Williams   (“Manchester by the Sea”)
    Naomie Harris   (“Moonlight”)
    Nicole Kidman   (“Lion”)
    Octavia Spencer   (“Hidden Figures”)

    Cel mai bun scenariu original

    “La La Land”   (Damien Chazelle)
    “Manchester by the Sea”   (Kenneth Lonergan)
    “Hell or High Water”   (Taylor Sheridan)
    “The Lobster”   (Efthymis Filippou, Yorgos Lanthimos)
    “20th century woman”

    Cel mai bun scenariu adaptat

    “Moonlight”   (Barry Jenkins, Tarell McCraney)
    “Arrival”   (Eric Heisserer)
    “Lion”   (Luke Davies)
    “Hidden Figures”   (Theodore Melfi, Allison Schroeder)
    “Fences”   (August Wilson)

    Cel mai bun montaj de film

    “La La Land”   (Tom Cross)
    “Hacksaw Ridge”   (John Gilbert)
    “Arrival”   (Joe Walker)
    “Hell or High Water”   (Jake Roberts)
    “Moonlight”   (Joi McMillon, Nat Sanders)

    Cea mai bună cinematografie

    Arrival
    La La Land
    Moonlight
    Silence
    Lion

    Cel mai bun film în limbă străină

    Land of mine
    A man called Ove
    The Salesman
    Toni Erdmann
    Tanna

    Cel mai bun montaj audio

    Arrival
    Deepwater Horizon
    Hacksaw
    La La Land
    Sully

    Cel mai bun mixaj de sunet

    Rogue One
    13 Hours: The secret soldiers of Benghazi
    Arrival
    Hacksaw Ridge
    La La Land

    Cea mai bună coloană sonoră

    La La Land
    Jackie
    Lion
    Moonlight
    Passengers

    Cel mai bun cântec

    Audition – La La Land
    Can’t stop the feeling – Trolls
    City of stars – La La Land
    The Empty Chair – Moana
    How far i’ll go – Jim: The James Foley Story

  • Cronică: De ce merită La La Land să câştige Oscarul pentru cel mai bun film (şi nu doar atât)

    Insist asupra coloanei sonore, fiindcă doar muzica lui Hurwitz este un motiv suficient pentru a vedea filmul. Este un manifest pentru iubitorii de muzică bună, în special pentru cei care apreciază jazzul. Dacă pun la socoteală şi prestaţia protagoniştilor, în special interpretarea Emmei Stone, nu văd cum ar putea cineva să-i „fure” Oscarul pentru cel mai bun film. Şi nici n-am ajuns încă la regizor.

    Şi chiar dacă Emma Stone ia prim-planul, adevărata surpriză vine de la Ryan Gosling. L-am mai văzut în câteva roluri remarcabile – Ides of March sau The Big Short – dar naturaleţea de care dă dovadă în La La Land e venită parcă de nicăieri.

    Victoria de la Globurile de Aur, acolo unde La La Land a câştigat 7 premii din tot atâtea nominalizări, nu e aşadar întâmplătoare. Pe lângă Ryan Gosling şi Emma Stone, şi apariţia lui J.K. Simmons aduce un plus de culoare binevenit.

    Din punct de vedere tehnic, filmul este impecabil. Mişcarea camerei e fluentă atunci când cadrul o cere şi fragmentată atunci când e cazul; Damien Chazelle a interpretat aproape de perfecţiune scenariul pe care tot el l-a semnat.

    Chazelle, ajuns la cel de-al treilea lungmetraj, reuşeşte ceea ce pare o utopie în industria cinematografică de azi: să producă un succes de box-office fără efecte speciale, fără personaje de benzi desenate, fără roboţi şi alte bălării care au împânzit cinematografele în ultimii ani. La doar 31 de ani, regizorul din Rhode Island a reuşit să îşi creeze un nume prin poveşti simple, transpuse într-un mod aproape perfect în filmele sale. Şi Whiplash, celălalt film al său remarcat de critici, a purtat aceleaşi caracteristici.

    Cu riscul de a mă repeta, mă bucur sincer că un astfel de film a primit lumina verde a celor de la Hollywood. Simplitatea poveştii e cea care dă farmecul filmului; e o poveste în care sunt siguri că vă veţi regăsi, într-o anumită măsură. Mă îndoiesc că La La Land semnalizează o nouă direcţie a industriei de film, dar sper că va inspira şi pe alţi tineri cineaşti să aleagă un alt drum în creaţiile lor decât cele care nu mai surprind pe nimeni.

    Veţi remarca faptul că nu am menţionat, în cele de mai sus, faptul că La La Land este un musical. Nu este întâmplător; mi-aş dori că prejudecăţile legate de acest gen să nu împiedice pe nimeni de la plăcerea reală a vizionării acestei pelicule.

    Până în prezent, La La Land se dovedeşte o afacere bună şi din punct de vedere financiar: încasările la nivel global au ajuns la 130 de milioane de dolari, în vreme ce bugetul filmului a fost de doar 30 de milioane. Whiplash, filmul anterior semnat de Chazelle, a adus încasări de 40 de milioane de dolari de pe urma unei cheltuieli de 3,3 milioane. Şi dacă vă întrebaţi cum se mai pot realiza filme cu un buget atât de mic, vă amintesc că Whiplash a fost nominalizat la 5 premii Oscar (inclusiv „Cel mai bun film”), adjudecându-şi statuetele pentru „Cel mai bun actor în rol secundar” – J.K. Simmons, „Cel mai bun montaj” şi „Cel mai bun mixaj de sunet”.)

    La La Land este o poveste de dragoste din Los Angeles, dar şi o declaraţie de dragoste la adresa Oraşului Îngerilor. Este un film pentru toate vârstele, pentru toţi iubitorii de film, pentru toţi cei care îşi permit, din când în când, luxul de a visa.

    NOTA: 9/10


    REGIA: DAMIEN CHAZELLE
    DURATĂ: 128 MINUTE
    DATA LANSĂRII: 25 DECEMBRIE 2016

    DISTRIBUŢIE: RYAN GOSLING, EMMA STONE, J.K. SIMMONS
    BUGET: 30 MILIOANE DOLARI

  • Cronică: De ce merită La La Land să câştige Oscarul pentru cel mai bun film (şi nu doar atât)

    Insist asupra coloanei sonore, fiindcă doar muzica lui Hurwitz este un motiv suficient pentru a vedea filmul. Este un manifest pentru iubitorii de muzică bună, în special pentru cei care apreciază jazzul. Dacă pun la socoteală şi prestaţia protagoniştilor, în special interpretarea Emmei Stone, nu văd cum ar putea cineva să-i „fure” Oscarul pentru cel mai bun film. Şi nici n-am ajuns încă la regizor.

    Şi chiar dacă Emma Stone ia prim-planul, adevărata surpriză vine de la Ryan Gosling. L-am mai văzut în câteva roluri remarcabile – Ides of March sau The Big Short – dar naturaleţea de care dă dovadă în La La Land e venită parcă de nicăieri.

    Victoria de la Globurile de Aur, acolo unde La La Land a câştigat 7 premii din tot atâtea nominalizări, nu e aşadar întâmplătoare. Pe lângă Ryan Gosling şi Emma Stone, şi apariţia lui J.K. Simmons aduce un plus de culoare binevenit.

    Din punct de vedere tehnic, filmul este impecabil. Mişcarea camerei e fluentă atunci când cadrul o cere şi fragmentată atunci când e cazul; Damien Chazelle a interpretat aproape de perfecţiune scenariul pe care tot el l-a semnat.

    Chazelle, ajuns la cel de-al treilea lungmetraj, reuşeşte ceea ce pare o utopie în industria cinematografică de azi: să producă un succes de box-office fără efecte speciale, fără personaje de benzi desenate, fără roboţi şi alte bălării care au împânzit cinematografele în ultimii ani. La doar 31 de ani, regizorul din Rhode Island a reuşit să îşi creeze un nume prin poveşti simple, transpuse într-un mod aproape perfect în filmele sale. Şi Whiplash, celălalt film al său remarcat de critici, a purtat aceleaşi caracteristici.

    Cu riscul de a mă repeta, mă bucur sincer că un astfel de film a primit lumina verde a celor de la Hollywood. Simplitatea poveştii e cea care dă farmecul filmului; e o poveste în care sunt siguri că vă veţi regăsi, într-o anumită măsură. Mă îndoiesc că La La Land semnalizează o nouă direcţie a industriei de film, dar sper că va inspira şi pe alţi tineri cineaşti să aleagă un alt drum în creaţiile lor decât cele care nu mai surprind pe nimeni.

    Veţi remarca faptul că nu am menţionat, în cele de mai sus, faptul că La La Land este un musical. Nu este întâmplător; mi-aş dori că prejudecăţile legate de acest gen să nu împiedice pe nimeni de la plăcerea reală a vizionării acestei pelicule.

    Până în prezent, La La Land se dovedeşte o afacere bună şi din punct de vedere financiar: încasările la nivel global au ajuns la 130 de milioane de dolari, în vreme ce bugetul filmului a fost de doar 30 de milioane. Whiplash, filmul anterior semnat de Chazelle, a adus încasări de 40 de milioane de dolari de pe urma unei cheltuieli de 3,3 milioane. Şi dacă vă întrebaţi cum se mai pot realiza filme cu un buget atât de mic, vă amintesc că Whiplash a fost nominalizat la 5 premii Oscar (inclusiv „Cel mai bun film”), adjudecându-şi statuetele pentru „Cel mai bun actor în rol secundar” – J.K. Simmons, „Cel mai bun montaj” şi „Cel mai bun mixaj de sunet”.)

    La La Land este o poveste de dragoste din Los Angeles, dar şi o declaraţie de dragoste la adresa Oraşului Îngerilor. Este un film pentru toate vârstele, pentru toţi iubitorii de film, pentru toţi cei care îşi permit, din când în când, luxul de a visa.

    NOTA: 9/10


    REGIA: DAMIEN CHAZELLE
    DURATĂ: 128 MINUTE
    DATA LANSĂRII: 25 DECEMBRIE 2016

    DISTRIBUŢIE: RYAN GOSLING, EMMA STONE, J.K. SIMMONS
    BUGET: 30 MILIOANE DOLARI

  • “La La Land” şi “Arrival” sunt filmele cu cele mai multe nominalizări la premiile Oscar 2017

    Lista completă a nominalizărilor:

    Cel mai bun film

    Arrival
    Fences
    Hacksaw Ridge
    Hidden Figures
    Hell or High Water
    La La Land
    Lion
    Manchester by the SeaA
    Moonlight

    Cea mai bună regie

    Damien Chazelle   (“La La Land”)
    Barry Jenkins   (“Moonlight”)
    Kenneth Lonergan   (“Manchester by the Sea”)
    Denis Villeneuve   (“Arrival”)
    Mel Gibson   (“Hacksaw Ridge”)

    Cel mai bun actor în rol principal

    Casey Affleck   (“Manchester by the Sea”)
    Denzel Washington   (“Fences”)
    Andrew Garfield   (“Hacksaw Ridge”)
    Ryan Gosling   (“La La Land”)
    Viggo Mortensen   (“Captain Fantastic”)

    Cea mai bună actriţă în rol principal

    Emma Stone   (“La La Land”)
    Natalie Portman   (“Jackie”)
    Meryl Streep   (“Florence Foster Jenkins”)
    Isabelle Huppert   (“Elle”)
    Ruth Negga   (“Loving”)

    Cel mai bun actor în rol secundar

    Mahershala Ali   (“Moonlight”)
    Jeff Bridges   (“Hell or High Water”)
    Dev Patel   (“Lion”)
    Lucas Hedges   (“Manchester by the Sea”)
    Michael Shannon   (“Nocturnal Animals”)

    Cea mai bună actriţă în rol secundar

    Viola Davis   (“Fences”)
    Michelle Williams   (“Manchester by the Sea”)
    Naomie Harris   (“Moonlight”)
    Nicole Kidman   (“Lion”)
    Octavia Spencer   (“Hidden Figures”)

    Cel mai bun scenariu original

    “La La Land”   (Damien Chazelle)
    “Manchester by the Sea”   (Kenneth Lonergan)
    “Hell or High Water”   (Taylor Sheridan)
    “The Lobster”   (Efthymis Filippou, Yorgos Lanthimos)
    “20th century woman”

    Cel mai bun scenariu adaptat

    “Moonlight”   (Barry Jenkins, Tarell McCraney)
    “Arrival”   (Eric Heisserer)
    “Lion”   (Luke Davies)
    “Hidden Figures”   (Theodore Melfi, Allison Schroeder)
    “Fences”   (August Wilson)

    Cel mai bun montaj de film

    “La La Land”   (Tom Cross)
    “Hacksaw Ridge”   (John Gilbert)
    “Arrival”   (Joe Walker)
    “Hell or High Water”   (Jake Roberts)
    “Moonlight”   (Joi McMillon, Nat Sanders)

    Cea mai bună cinematografie

    Arrival
    La La Land
    Moonlight
    Silence
    Lion

    Cel mai bun film în limbă străină

    Land of mine
    A man called Ove
    The Salesman
    Toni Erdmann
    Tanna

    Cel mai bun montaj audio

    Arrival
    Deepwater Horizon
    Hacksaw
    La La Land
    Sully

    Cel mai bun mixaj de sunet

    Rogue One
    13 Hours: The secret soldiers of Benghazi
    Arrival
    Hacksaw Ridge
    La La Land

    Cea mai bună coloană sonoră

    La La Land
    Jackie
    Lion
    Moonlight
    Passengers

    Cel mai bun cântec

    Audition – La La Land
    Can’t stop the feeling – Trolls
    City of stars – La La Land
    The Empty Chair – Moana
    How far i’ll go – Jim: The James Foley Story

  • Premiile BAFTA:.”La La Land”, cele mai multe nominalizări; două filme cu participare românescă, pe listă

    Musicalul “La La La” a obţinut cele mai multe nominalizări la Premiile Academiei Britanice de Film (Bafta), la unsprezece categorii, în timp ce “Son of Saul” şi “Toni Erdmann”, două lungmetraje cu participare românească, au fost nominalizate pentru “cel mai bun film străin”, informează BBC.

    Musicalul hollywoodian “La La Land” este nominalizat la Premiile Academiei Britanice de Film pentru “cel mai bun film al anului”, în timp ce actorii Ryan Gosling şi Emma Stone, protagoniştii lungmetrajului care a obţinut cele mai multe premii la gala Globurile de Aur 2017, au fost nominalizaţi la Premiile Bafta în categoriile “cel mai bun actor în rol principal”, şi “cea mai bună actriţă.”

    De asemenea, actorii britanici Andrew Garfield, Emily Blunt şi Hugh Grant se află în cursa pentru trofee Bafta ce recompensează performanţe actoriceşti.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A crescut fără părinţi, dar asta nu a oprit-o să strângă o avere fabuloasă de peste 3 miliarde de dolari

    Născută de o adolescentă necăsătorită, Oprah Winfrey şi-a petrecut primii ani de viaţă la ferma bunicii ei în Kosciusko, Mississippi. Deşi viaţa la fermă era sărăcăcioasă, bunica sa învăţat-o la o vârstă foarte fragedă, de trei ani, să citească, să recite poezii şi versete biblice. În ciuda greutăţilor mediului în care trăia, ea s-a bucurat de sprijinul bunicii şi comunităţii bisericii, care o preţuiau pentru talentul său.  

    Lumea sa a luat o turnură groaznică când, la vârsta de şase ani,  fost trimisă să locuiască împreună cu mama ei, care între timp îşi găsise de lucru în alt oraş. În zilele când aceasta nu era acasă, tânăra Oprah a fost molestată în mod repetat – de la nouă până la 13 ani-  de către rudele de sex masculin şi de un alt prieten de familie. La 14 ani aceasta a dat naştere unui băieţel, care la scurt timp a decedat. Ulterior, adolescenta  s-a hotărât să locuiască cu tatăl său. Vernon Winfrey a fost un tată foarte stirct, dar i-a oferit fiicei sale siguranţa şi liniştea de care avea nevoie. Unul dintre lucrurile pe care Oprah le povesteşte în legătură cu el este că în fiecare săptămână o punea să citească o carte şi să-i facă recenzia. „Nu accepta nimic decât ce credea el că este mai bun pentru mine”, spune ea.  În acest mediu Oprah a a devenit o studentă silitoare, ce a primit numeroase premii pentru oratorie şi recitare.

    La varsta de 17 ani, Oprah Winfrey a câştigat concursul de frumuseţe Miss Black Tennessee şi i s-a oferit un loc de muncă la WVOL, un post de radio care deservea comunitatea afro-americană din Nashville. Ulterior, tânăra a câştigat o bursa la Tennessee State University, unde s-a specializat în domeniul comunicării şi artelor spectacolului. Oprah a continuat să lucreze la WVOL în primii ani de facultate, dar, după ce cariera ei în radiodifuziune începuse să prindă avânt, a lăsat şcoala şi a semnat cu un post de televiziune local unde a devenit reporter.

    În anul 1976 Oprah s-a mutat la Baltimore, unde s-a alăturat WJZ-TV News pentru un post de coprezentatoare, unde a găzduit primul său talk-show. Opt ani mai târziu a fost invitată la Chicago, pentru a găzdui un program de o jumătate de oră dimineaţa la canalul WLS. În mai puţin de un an, Oprah a transformat Chicago AM în cel mai bun spectacol din oraş, acesta fiind extins la o oră, datorită meritelor sale. În septembrie 1985, emisiunea a fost redenumită The Oprah Winfrey Show. Un an mai târziu, The Oprah Winfrey Show era difuzat la nivel naţional  şi a urcat rapid pe primul loc pe această nişă. După primul an de eligibilitate, show-ul a primit trei premii Emmy la categoriile Gazdă Remarcabilă, Talk Sow Remarcabil şi Abordări Impresionante. The Oprah Winfrey Show a rămas cel mai popular show din istorie, difuzat în peste 140 de ţări din întreaga lume. De-a lungul anilor, ea şi-a folosit emisiunea pentru a promova diverse asociaţii de filantropice .

    La alegerile prezidenţiale din 2008, Winfrey şi-a făcut publică susţinerea pentru un candidat politic –  senatorul Barack Obama. De aceea, este unanimă părerea conform căreia sprijinul său a fost crucial pentru câştigarea cursei prezidenţiale de către democrat.  În acel an electoral, ea şi-a anunţat, de asemenea, planurile pentru noul proiect Oprah Winfrey Network (OWN). Într-un interviu din 2010, vedeta a anunţat decizia de a încheia Oprah Winfrey Show. Transmisiunea finală a avut loc pe 25 mai 2011, după 24 de sezoane şi peste 5.000 de emisiuni. Conform Forbes, „brandul” Oprah valorează circa 3,1 miliarde de dolari.

     

  • A trăit cu bunicii ei când era mică şi a avut o viaţă plină de provocări, dar asta nu a oprit-o să devină cea mai cunoscută personalitate TV şi la o avere de peste 3 miliarde de dolari

    Născută de o adolescentă necăsătorită, Oprah Winfrey şi-a petrecut primii ani de viaţă la ferma bunicii ei în Kosciusko, Mississippi. Deşi viaţa la fermă era sărăcăcioasă, bunica sa învăţat-o la o vârstă foarte fragedă, de trei ani, să citească, să recite poezii şi versete biblice. În ciuda greutăţilor mediului în care trăia, ea s-a bucurat de sprijinul bunicii şi comunităţii bisericii, care o preţuiau pentru talentul său.  

    Lumea sa a luat o turnură groaznică când, la vârsta de şase ani,  fost trimisă să locuiască împreună cu mama ei, care între timp îşi găsise de lucru în alt oraş. În zilele când aceasta nu era acasă, tânăra Oprah a fost molestată în mod repetat – de la nouă până la 13 ani-  de către rudele de sex masculin şi de un alt prieten de familie. La 14 ani aceasta a dat naştere unui băieţel, care la scurt timp a decedat. Ulterior, adolescenta  s-a hotărât să locuiască cu tatăl său. Vernon Winfrey a fost un tată foarte stirct, dar i-a oferit fiicei sale siguranţa şi liniştea de care avea nevoie. Unul dintre lucrurile pe care Oprah le povesteşte în legătură cu el este că în fiecare săptămână o punea să citească o carte şi să-i facă recenzia. „Nu accepta nimic decât ce credea el că este mai bun pentru mine”, spune ea.  În acest mediu Oprah a a devenit o studentă silitoare, ce a primit numeroase premii pentru oratorie şi recitare.

    La varsta de 17 ani, Oprah Winfrey a câştigat concursul de frumuseţe Miss Black Tennessee şi i s-a oferit un loc de muncă la WVOL, un post de radio care deservea comunitatea afro-americană din Nashville. Ulterior, tânăra a câştigat o bursa la Tennessee State University, unde s-a specializat în domeniul comunicării şi artelor spectacolului. Oprah a continuat să lucreze la WVOL în primii ani de facultate, dar, după ce cariera ei în radiodifuziune începuse să prindă avânt, a lăsat şcoala şi a semnat cu un post de televiziune local unde a devenit reporter.

    În anul 1976 Oprah s-a mutat la Baltimore, unde s-a alăturat WJZ-TV News pentru un post de coprezentatoare, unde a găzduit primul său talk-show. Opt ani mai târziu a fost invitată la Chicago, pentru a găzdui un program de o jumătate de oră dimineaţa la canalul WLS. În mai puţin de un an, Oprah a transformat Chicago AM în cel mai bun spectacol din oraş, acesta fiind extins la o oră, datorită meritelor sale. În septembrie 1985, emisiunea a fost redenumită The Oprah Winfrey Show. Un an mai târziu, The Oprah Winfrey Show era difuzat la nivel naţional  şi a urcat rapid pe primul loc pe această nişă. După primul an de eligibilitate, show-ul a primit trei premii Emmy la categoriile Gazdă Remarcabilă, Talk Sow Remarcabil şi Abordări Impresionante. The Oprah Winfrey Show a rămas cel mai popular show din istorie, difuzat în peste 140 de ţări din întreaga lume. De-a lungul anilor, ea şi-a folosit emisiunea pentru a promova diverse asociaţii de filantropice .

    La alegerile prezidenţiale din 2008, Winfrey şi-a făcut publică susţinerea pentru un candidat politic –  senatorul Barack Obama. De aceea, este unanimă părerea conform căreia sprijinul său a fost crucial pentru câştigarea cursei prezidenţiale de către democrat.  În acel an electoral, ea şi-a anunţat, de asemenea, planurile pentru noul proiect Oprah Winfrey Network (OWN). Într-un interviu din 2010, vedeta a anunţat decizia de a încheia Oprah Winfrey Show. Transmisiunea finală a avut loc pe 25 mai 2011, după 24 de sezoane şi peste 5.000 de emisiuni. Conform Forbes, „brandul” Oprah valorează circa 3,1 miliarde de dolari.

     

  • A trăit cu bunicii ei când era mică şi a avut o viaţă plină de provocări, dar asta nu a oprit-o să devină cea mai cunoscută personalitate TV şi la o avere de peste 3 miliarde de dolari

    Născută de o adolescentă necăsătorită, Oprah Winfrey şi-a petrecut primii ani de viaţă la ferma bunicii ei în Kosciusko, Mississippi. Deşi viaţa la fermă era sărăcăcioasă, bunica sa învăţat-o la o vârstă foarte fragedă, de trei ani, să citească, să recite poezii şi versete biblice. În ciuda greutăţilor mediului în care trăia, ea s-a bucurat de sprijinul bunicii şi comunităţii bisericii, care o preţuiau pentru talentul său.  

    Lumea sa a luat o turnură groaznică când, la vârsta de şase ani,  fost trimisă să locuiască împreună cu mama ei, care între timp îşi găsise de lucru în alt oraş. În zilele când aceasta nu era acasă, tânăra Oprah a fost molestată în mod repetat – de la nouă până la 13 ani-  de către rudele de sex masculin şi de un alt prieten de familie. La 14 ani aceasta a dat naştere unui băieţel, care la scurt timp a decedat. Ulterior, adolescenta  s-a hotărât să locuiască cu tatăl său. Vernon Winfrey a fost un tată foarte stirct, dar i-a oferit fiicei sale siguranţa şi liniştea de care avea nevoie. Unul dintre lucrurile pe care Oprah le povesteşte în legătură cu el este că în fiecare săptămână o punea să citească o carte şi să-i facă recenzia. „Nu accepta nimic decât ce credea el că este mai bun pentru mine”, spune ea.  În acest mediu Oprah a a devenit o studentă silitoare, ce a primit numeroase premii pentru oratorie şi recitare.

    La varsta de 17 ani, Oprah Winfrey a câştigat concursul de frumuseţe Miss Black Tennessee şi i s-a oferit un loc de muncă la WVOL, un post de radio care deservea comunitatea afro-americană din Nashville. Ulterior, tânăra a câştigat o bursa la Tennessee State University, unde s-a specializat în domeniul comunicării şi artelor spectacolului. Oprah a continuat să lucreze la WVOL în primii ani de facultate, dar, după ce cariera ei în radiodifuziune începuse să prindă avânt, a lăsat şcoala şi a semnat cu un post de televiziune local unde a devenit reporter.

    În anul 1976 Oprah s-a mutat la Baltimore, unde s-a alăturat WJZ-TV News pentru un post de coprezentatoare, unde a găzduit primul său talk-show. Opt ani mai târziu a fost invitată la Chicago, pentru a găzdui un program de o jumătate de oră dimineaţa la canalul WLS. În mai puţin de un an, Oprah a transformat Chicago AM în cel mai bun spectacol din oraş, acesta fiind extins la o oră, datorită meritelor sale. În septembrie 1985, emisiunea a fost redenumită The Oprah Winfrey Show. Un an mai târziu, The Oprah Winfrey Show era difuzat la nivel naţional  şi a urcat rapid pe primul loc pe această nişă. După primul an de eligibilitate, show-ul a primit trei premii Emmy la categoriile Gazdă Remarcabilă, Talk Sow Remarcabil şi Abordări Impresionante. The Oprah Winfrey Show a rămas cel mai popular show din istorie, difuzat în peste 140 de ţări din întreaga lume. De-a lungul anilor, ea şi-a folosit emisiunea pentru a promova diverse asociaţii de filantropice .

    La alegerile prezidenţiale din 2008, Winfrey şi-a făcut publică susţinerea pentru un candidat politic –  senatorul Barack Obama. De aceea, este unanimă părerea conform căreia sprijinul său a fost crucial pentru câştigarea cursei prezidenţiale de către democrat.  În acel an electoral, ea şi-a anunţat, de asemenea, planurile pentru noul proiect Oprah Winfrey Network (OWN). Într-un interviu din 2010, vedeta a anunţat decizia de a încheia Oprah Winfrey Show. Transmisiunea finală a avut loc pe 25 mai 2011, după 24 de sezoane şi peste 5.000 de emisiuni. Conform Forbes, „brandul” Oprah valorează circa 3,1 miliarde de dolari.

     

  • Brokerul românesc de asigurare Leader Team a lansat un produs de asigurare destinat pieţei promoţiilor

    Leader Team Broker de Asigurare adaugă în portofoliu un produs care vine să susţină o piaţă în continuă creştere, cea a promoţiilor, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Compania utilizează principii şi mecanisme din piaţa asigurărilor, pentru a crea un nou mod prin care clienţii săi pot realiza o campanie promoţională, în care şansele de câştig sunt calculate după un algoritm specific asigurărilor, iar o companie de asigurări  preia obligaţia plăţii premiilor în cazul unui câştig.
     
    Răzvan Rusu, CEO Leader Team explică: ”Sistemul este bazat pe principiul oricărei asigurări. În acest caz, se iau în calcul următoarele date: valoarea premiilor, numărul maxim de participanţi, perioada şi se calculează o primă de asigurare, în mod cert mai mică decât valoarea premiilor. De exemplu, în cazul unui câştig la o tombolă, asiguratorul va fi cel care va suporta costurile cu premiile. Noi am implementat deja acest produs pentru unul dintre clienţii noştri, Hotelul Ambasador din Bucureşti care oferă şansa clienţilor săi de a câştiga un premiu substanţial în bani dacă reuşesc să descopere cifrul unui seif aflat în holul hotelului.”
     
    Reprezentanţii companiei spun că, prin acest produs, clienţii pot să aibă un control exact al costurilor, nu sunt nevoiţi să facă provizioane şi să blocheze bani şi pot oferi premii mult mai substanţiale.
     
    ”Pentru noi, perioada de iarnă este o provocare destul de mare. Sunt mulţi turişti care vin în Bucureşti, iar noi avem o locaţie centrală, extrem de aproape de competitorii noştri direcţi. Trebuia să avem o campanie care să ne scoată în evidenţă şi care să ne diferenţieze de celelalte hoteluri. Ideea unei promoţii cu premii în bani a venit de la noi, dar am descoperit acest tip de asigurare care ne-a permis să oferim un premiu substanţial fără a suporta direct costurile” a spus Ovidiu Dochitu Administrator al Consiliului de Administraţie în cadrul Hotelului Ambasador.
     
    Strategia Leader Team din ultimii ani a fost să dezvolte produse care acoperă cerinţele unei pieţe în continuă creştere. De aceea au fost promovate produse cum sunt asigurările de evenimente, bid bondurile sau asigurări împotriva pierderilor de profit, pentru care astăzi a ajuns să fie o cerere de destul de mare cu creşteri constante de la an. Principiul dezvoltării companiei este acela de a căuta nişe şi de a dezvolta produse noi împreună cu cele mai mari companii de asigurări.
     
    Leader Team Broker de asigurare este o companie înfiinţată în anul 2006, cu peste 9000 de clienţi activi, o cifră de afaceri de peste 3 milioane de euro şi sucursale în mai multe oraşe din ţară.