BusinessMagazin

Tag: pnl

  • PSD nu susţine propunerea legislativă, iniţiată Nicolae Ciucă şi Lucian Bode, prin care se înăspresc sancţiunile penale în cazul protestelor publice, transmit social-democraţii

    „ În forma actuală proiectul de lege intrat marţi în dezbatere la Senat este de natură să intimideze organizarea şi participarea la demonstraţii sau mitinguri de protest, ceea ce afectează însăşi fundamentul democraţiei. Libertatea de exprimare şi libertatea întrunirilor sunt garantate de Constituţia României şi nu pot fi îngrădite în niciun fel. Poporul român este suveran, iar cetăţenii trebuie să aibă libertatea de a-şi exprima public nemulţumirile faţă de cei aleşi, fără a fi intimidaţi sub sancţiunea pedepsei cu închisoarea”, potrivit unui comunicat de presă.

    Prin urmare, PSD „nu va vota proiectul de lege în forma actuală”.

    „În cadrul dezbaterilor, parlamentarii PSD vor solicita eliminarea amendamentului, propus de PNL, prin care cei care participă la proteste riscă să fie sancţionaţi direct cu închisoarea pentru că îndrăznesc să critice autorităţile publice sau decidenţii politici. Proiectul de lege iniţiat de parlamentarii PNL propune modificarea articolului 371 din Codul Penal, astfel încât tulburarea ordinii publice, inclusiv prin atingerea demnităţii persoanei, să fie pedepsită cu închisoare între 1 şi 5 ani, sau pentru formele agravante, cu închisoare de la 2 la 7 ani. În forma actuală, aceleaşi fapte se pedepsesc cu amendă sau cu închisoare de la 3 luni la 2 ani”, se menţionează în finalul comunicatului.

    Premierul Nicolae Ciucă şi ministrul de Interne, Lucian Bode, au depus un proiect de lege prin care elimină posibilitatea sancţiunii cu amendă în caz de ultraj sau de tulburare a liniştii publice. Aceste infracţiuni ar urma să se pedepsească doar cu închisoarea.

     

  • Ion Cristoiu: Va fi Cazul Lucian Bode pentru PNL prilejul de a ieşi din cuşca în care-l ţine Klaus Iohannis de un deceniu aproape?

    Ion Cristoiu: De cînd a devenit preşedinte, dînd curs unei tradiţii postdecembriste otrăvitoare, Klaus Iohannis şi-a tratat partidul în numele căruia a candidat ca pe un nasture de la prohab. A impus partidului schimbări dramatice la vîrf.

    Ion Cristoiu: E datoria, dar şi dreptul PNL să ia o decizie în cazul Bode. O decizie însă de partid liber, matur, care-şi analizează singur problemele şi nu una impusă din afară, de partid care trage cu gura la brişca de la Cotroceni, de partid mucos, care nu se poate şterge la fund fără poveţele preşedintelui.

    Ion Cristoiu: Dacă vrea să supravieţuiască politic PNL trebuie să iasă din cuşca în care-l ţine închis Klaus Iohannis. Va fi momentul Bode cel în care PNL se va elibera de sub Autoritatea nocivă a lui Klaus Iohannis?
    Şueta de peste hotare, cum i-am putea spune Conferinţei de presă ţinută de Klaus Iohannis cu tovarăşele sale de voiaj, definită prin amabilităţi de dulceaţă cu un pahar de apă rece, a avut, totuşi, un moment de stoarcere a lămîiei. Cineva l-a întrebat pe Klaus Iohannis despre Cazul Lucian Bode. Pentru a pricepe întrebarea şi, evident, răspunsul, se impune o prezentare pe scurt a Cazului. Acuzat în presă că şi-ar fi plagiat teza de doctorat, Lucian Bode, ministrul Administraţiei şi Internelor, a fost supus la două şedinţe de judecată ale Comisiei de etică de la UBB Cluj. Sentinţa în ambele cazuri, a exprimat în materie de mentalitate ceea ce Petre Pandrea remarca la români:

    Sinteza aparte dintre iepure şi broască.
    Iepure, pentru că românii sînt gata s-o ia fuga cînd apare un duşman puternic.
    Broască, pentru că românii se pitesc imediat ce simt că Stăpînul vine spre ei.
    Deşi ambiguă, suficient de alandala pentru a fi interpretată de Lucian Bode ca fiindu-i favorabilă, sentinţa a fost folosită de USR într-un Război zgomotos împotriva lui Lucian Bode. Întrebarea de la şuetă ţinea din acest punct de vedere nu de profesionalismul gazetăresc, ci de activismul isteric USR-ist:
    „Aş vrea să vă reamintesc o declaraţie pe care aţi făcut-o în 2021: «plagiatul reprezintă furt intelectual şi este inacceptabil ca persoanele acuzate să nu facă un pas în spate într-o ţară democratică». Acum vă întreb: în cazul lui Lucian Bode, a cărui lucrare de doctorat a fost declarată plagiată de către Comisia de etică a Universităţii de la Cluj, aţi avut o discuţie cu acesta, i-aţi cerut să facă un pas în spate?”
    Dincolo de minciună (Comisia n-a declarat lucrarea plagiată, ci viciată din punct de vedere academic) întrebarea conţine o şopîrlă pe post de vierme-n măr.
    Tot ceea ce face preşedintele trebuie să fie transparent. Nu se cunoaşte vreun Comunicat prezidenţial care să dezvăluie o întîlnire între Klaus Iohannis şi Lucian Bode în chestiunea Plagiatului. Prin urmare Klaus Iohannis e întrebat dacă a avut cu Lucian Bode o întîlnire secretă, cu draperiile trase şi lumina scăzută. Aşa cum mărturiseşte şi întrebarea, Klaus Iohannis s-a manifestat pînă acum drept un duşman de moarte al plagiatului. E drept sintagma cu pasul în spate se referea la plagiatorii din rîndul duşmanilor săi politici. Lucian Bode face parte dintre amicii politici ai preşedintelui. Presupunîndu-i lui Klaus Iohannis o minimă logică de comportament, domnia sa ar trebui să fie necruţător cu orice politician acuzat de plagiat.
    Răspunsul domniei sale a sunat astfel:
    „Din cîte am înţeles din spaţiul public, nu chiar aşa a spus Comisia, dar este adevărat că acolo sînt probleme. Aceste probleme trebuie luate, după părerea mea, foarte în serios şi eu am încredere că în PNL, şi domnul Bode personal, vor analiza aceste chestiuni şi impactul politic. Eu personal, sincer, mă aştept ca cel tîrziu pînă la rocadă sau rotaţia guvernamentală, să se ia o decizie clară în acest sens.”

    Din cîte se vede poziţia asumată de preşedinte faţă de Cazul Bode e una de Tătuc al PNL. Preşedintele se situează deasupra partidelor. Prin urmare, domnia sa nu-şi poate permite să invoce „impactul politic” al acuzaţiilor aduse unui lider PNL. Cu atît mai puţin, preşedintele nu-şi poate permite să declare public faptul că el se aşteaptă ca PNL să ia o decizie clară pînă la o anumită dată. PNL e un partid de pe scena politică a ţării. Pentru preşedinte, un partid care nu diferă cu nimic în planul statutului de alte partide, PSD, UDMR, USR.

    Nu l-am auzit pînă acum pe Klaus Iohannis exprimîndu-şi speranţa că USR va ţine cont de impactul politic al unui scandal şi că va lua o decizie menită a îmblînzi impactul politic.
    De cînd a devenit preşedinte, dînd curs unei tradiţii postdecembriste otrăvitoare, Klaus Iohannis şi-a tratat partidul în numele căruia a candidat ca pe un nasture de la prohab. A impus partidului schimbări dramatice la vîrf. L-a dat jos pe Ludovic Orban pentru a-l cocoţa la vîrf pe Florin Cîţu. Un dezastru pentru partid. L-a dat jos în scurt timp pe Florin Cîţu pentru a-l cocoţa în loc pe Nicolae Ciucă. Un dublu dezastru.

    A impus PNL ruperea de USR şi giugiuleala guvernamentală cu PSD. Unui partid marcat prin tradiţie de Politica brătienistă a lui Prin noi înşine! i-a impus politica Prin ceea ce spune Bruxellesul! Rezultatul acestei tutelări publice, ostentative, al acestei tratări a unui partid de oameni maturi ca pe o ceată de nepoţi care se scobesc în nas se vede în sondaje. PNL a înţepenit de mult timp cu cîteva linii sub 20%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiect PNL pentru eliminarea suprataxării contractelor de muncă part-time

    Liberalii au depus un proiect de lege care prevede eliminarea suprataxării contractelor  cu timp parţial: „Când ceva nu merge trebuie să avem inteligenţa şi flexibilitatea să admitem şi să corectăm. PNL consideră că munca trebuie încurajată şi nu suprataxată”.

    „Sute de mii de oameni sunt afectaţi de prevederile actualei legi. Prin această iniţiativă situaţia lor se poate îndrepta. Multe contracte de nuncă vor fi scoase din economia subterană şi încasările la bugetul consolidat vor creşte. PNL consideră că munca trebuie încurajată şi nu suprataxată. Este foarte important să susţinem mai mult România care munceşte. Atunci când ceva nu merge trebuie să avem inteligenţa şi flexibilitatea să admitem şi să corectăm. Modul în care sunt taxate în prezent contractele cu timp parţial este o inechitate şi este o măsură profund injustă”, spune Raluca Turcan.

    Ea spune că e „nedrept” ca un angajat să fie suprataxat, deşi munceşte câteva ore pe zi.

    „Ministerul de Finanţe şi-a propus colectarea mai multor bani la buget, însă rezultatul este contrar. Munca la negru creşte şi oamenii care muncesc pe bani puţini sunt cei mai afectaţi”, adaugă fostul ministru al Muncii.

    Turcan precizează că proiectul PNL prevede ca baza de calcul să nu mai fie calculată la nivelul salariului minim brut pe economie, ci să fie calculată la venitul efectiv realizat.

     

  • PNL, despre cazul OMV: Ministerul de Finanţe condus de PSD trebuie să prezinte soluţii în acest caz

    „Ministerul de Finanţe condus de PSD este instituţia responsabilă şi care trebuie să prezinte soluţii în acest caz. Ministerul condus de către domnul Adrian Câciu este cel care a elaborat ordonanţa, aşa cum este şi firesc din moment ce vorbim despre o taxă aplicată companiilor. Reiterăm un fapt simplu şi evident pentru toată lumea: Ministerul Energiei are alte atribuţii şi nu se ocupă cu introducerea de taxe şi impozite”, potrivit unui comunicat de presă.

    Cronologia, afirmă liberalii, este una cât se poate de clară: Comisia Europeană, prin intermediul DG TAXUD, a organizat în cursul lunii decembrie două serii de consultări cu statele membre pe această temă, la care Ministerul de Finanţe condus de PSD a fost invitat. La primul, ministerul român de Finanţe nu a fost reprezentat, iar la al doilea a fost prezent, dar fără să adreseze întrebări lămuritoare despre cazul specific al României. Statele membre au avut obligaţia de a raporta Comisiei Europene, în cadrul procesului de implementare, măsurile adoptate privind contribuţia de solidaritate. Ministerul de Finanţe a transmis acest raport Comisiei Europene, prin intermediul Reprezentanţei Permanente a României pe lângă UE, la data de 30 decembrie 2022, adică după adoptarea OUG 186/2022.

    „Pe durata negocierilor, Ministerul de Finanţe nu a înaintat propuneri de modificare a textului pe domeniul său de competenţă, cu toate că a fost informat în permanenţă prin comunicările Reprezentanţei Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană către autorităţile naţionale. În plus, Ministerul de Finanţe condus de PSD trebuie să explice raţiunile care stau la baza celor patru coduri CAEN pe care le-a introdus în ordonanţă – şi care restrâng aplicabilitatea acesteia – şi de nu a ales varianta statelor care nu au aplicat coduri CAEN”, se mai arată în comunicat.

    PNL mai transmite că este deschis la dezbateri în cadrul Coaliţiei pentru identificarea de soluţii care să corecteze situaţia generată de aceste coduri restrictive la nivelul ordonanţei.

    „PNL nu este interesat să genereze un conflict la nivelul Coaliţiei, însă nu poate să ignore o situaţie care ar putea prejudicia statul român. Pasarea vinei nu ajută România, nu aduce bugetului sumele pe care le datorează cea mai mare companie energetică. De aceea, PNL consideră că dezbaterea, atât publică, cât şi la nivelul Coaliţiei trebuie axată pe soluţiile pe care statul român le mai are la dispoziţie şi desigur pentru identificarea şi remedierea erorilor. Trebuie să vedem de ce Ministerul de Finanţe a avut această atitudine care poate duce la eliminarea taxării companiei OMV Petrom şi ce se poate face pentru a corecta situaţia. Clarificarea este esenţială, pentru că nu e corect ca unele companii din energie să plătească taxa, iar altele nu, dar şi pentru că profiturile companiilor din energie au fost obţinute în urma unor creşteri exagerate de preţuri, care au căzut pe umerii românilor”, se menţioneaă în finalul comunicatului.

  • Zetea: Sperăm ca PNL să urmeze în Cabinetul Ciolacu modelul de integritate impus de PSD

    PSD a lansat în ultima vreme o serie de critici la adresa mai multor miniştri liberali: Lucian Bode, Cătălin Predoiu şi Virgil Popescu.

    „Vorbim despre o coaliţie, în care fiecare partid are libertatea în a-şi promova oamenii de partid. Noi ce spunem este că în interiorul PSD am instaurat standarde de integritate pentru cei care reprezintă partidul la cel mai înalt nivel, mai ales în interiorul Guvernului. Am spus nu o dată, dacă oameni asupra cărora planează suspiciuni de integritate, anchete de presă care arată, chiar şi fără decizii ale instanţelor, arată nişte probleme foarte mari, iar acei oameni reprezintă România în dosare importante, aşa cum este de exemplu dosarul Schengen, aceşti oameni, aceşti miniştri, dacă ar fi membri ai PSD, n-ar mai fi făcut parte din Guvern”, spune la RFI Gabriel Zetea, întrebat dacă asta înseamnă că după rocada de la guvernare din luna mai este exclus ca viitorul premier Marcel Ciolacu să-i păstreze în funcţie pe cei trei.

    El spune că PSD speră ca modelul de integritate pe care l-a impus în rândul propriilor membri să fie urmat în viitorul Guvern Ciolacu şi de către PNL.

    „E foarte dificil să vorbim despre o poziţie de forţă, o schimbare de strategie pe care România poate să o aibă în faţa partenerilor europeni, atâta vreme cât în unul dintre cele mai importante ziare ale Europei, aşa cum este Le Monde, apar articole de presă care vorbesc despre problemele de integritate ale unor miniştri care gestionează acest dosar important al României. Ar trebui să eliminăm aceste vulnerabilităţi din Guvernul României. Nimeni nu spune că aceşti oameni sunt vinovaţi, dar pot să facă un pas în lateral, până la momentul în care acuzaţiile care li se aduc sunt dovedite într-un fel sau în altul în instanţă, fără a aduce această presiune suplimentară din afară, o presiune care vine în urma activităţilor personale şi nu ca şi ministru, ne putem lipsi de această presiune la nivelul Guvernului, pentru ca Guvernul să poată să funcţioneze mult mai bine”, adaugă social-democratul.

    El admite că PSD nu poate să ceară oficial PNL, în coaliţie, să nu-i nominalizeze pe liberalii respectivi în viitorul Guvern Ciolacu.

  • PNL, răspuns pentru PSD: Nu suntem de acord cu noi taxe şi impozite sau cu creşterea preţurilor

    „Poziţia Partidului Naţional Liberal în privinţa suprataxării companiilor rămâne una foarte clară şi fermă: nu susţinem majorarea sau introducerea de noi taxe sau impozite care ar aduce o povară pe umerii unui mediu economic care se confruntă deja cu probleme, venite dintr-un context global dificil. O majorare a regimului de taxare ar sufoca economia reală şi ar alunga investitorii, iar PNL nu poate fi de acord cu aşa ceva. De altfel, coaliţia în ansamblul ei (inclusiv PSD) s-a angajat ca în acest an să nu introducă nicio taxă nouă sau să le majoreze pe cele existente. Anul 2023 a început deja cu un Cod Fiscal modificat, prin măsuri de echilibrare a taxării şi de eliminare a unor inechităţi din sistem, cod fiscal pe care l-au agreat toate cele trei partide din coaliţia de guvernare. Partidele ar trebui să evite tentaţia să lanseze măsuri fiscale care dau bine la un anumit tip de alegători, dar care riscă să arunce în aer stabilitatea fiscală”, potrivit unui comunicat de presă.

    Potrivit liberalilor, introducerea unui impozit de 1% din cifra de afaceri pentru companiile mari înseamnă creşterea în cascadă a preţurilor la produse şi servicii care vor afecta toţi românii.

    „PNL consideră că sunt necesare analize profesioniste şi serioase, întrucât riscul unor creşteri de preţuri şi mai mari, generate de astfel de măsuri, este unul major. PNL va susţine stabilitatea şi solidaritatea cu categoriile care suferă azi din cauza contextului regional şi mondial economic, dar nu va accepta măsuri luate fără o judecată riguroasă. În prezent, România are un cadru fiscal stabil, predictibil şi atrăgător pentru investitori. O dovedesc cifrele macroeconomice din anul trecut, care arată că am atras investiţii străine directe la un nivel record: 11,3 miliarde euro (potrivit estimării BNR). PIB-ul a avut un avans de 4,9% (potrivit estimării Comisiei Naţionale de Prognoză), economia performând peste aşteptări (estimarea iniţială era de 4,6%). Exporturile româneşti au fost de 85 miliarde euro (în primele 11 luni ale 2022). Aceste valori preliminare vor fi confirmate de cele finale, care urmează să fie publicate de către INS. Facem clar şi pentru PSD: taxarea profiturilor excepţionale din zona de energie este un subiect total diferit de cel al unei suprataxări de 1% aplicată tuturor companiilor – care va duce la o explozie generalizată a preţurilor”, se menţionează în finalul comunicatului.

    Social-democraţii le-au cerut liberalilor să-şi definească poziţia faţă de taxa de solidaritate aplicabilă companiilor cu venituri mari şi foarte mari: „Nu este clar dacă susţin sau se opun acestei taxe”.

  • Nicolae Ciucă: proiectele legii Educaţiei au fost analizate de liderii PNL

    Proiectul privind legile Educaţiei a fost analizat luni de liderii liberali.

    „Au fost prezentate concluziile doamnei ministru şi ale comisiei de specialitate din PNL. Au fost supuse aprobării proiectele astfel încât în coaliţie să putem susţine proiectele în forma actuală”, a anunţat Nicolae Ciucă, liderul PNL şi premierul României.

    Nicolae Ciucă a mai spus că subiectul va fi discutat zilele următoare în cadrul coaliţiei de guvernare.

    „Săptămâna aceasta vom avea o întâlnire pentru a stabili calendarul prin care legile educaţiei să fie aprobate în Guvern şi apoi să fie transmise la Parlament”, a precizat Ciucă.

    Declaraţiile au fost făcute la finalul şedinţei de luni a Biroului Politic Naţional al PNL.

  • Florin Cîţu anunţă constituirea Forumului de Dreapta, platformă internă în PNL

    „Socialiştii şi extremiştii de stânga vor o mare naţionalizare prin suprataxare şi suprareglementare. De un an de zile asistăm la cel mai agresiv atac al socialiştilor şi extremiştilor de stânga împotriva capitalului şi acumulării de capital, inclusiv capital uman. Doar în timpul comuniştilor, a dictaturilor Iliescu/Năstase sau a mineriadelor PSD-iste am mai văzut ceva similar. Pentru Ciolacu şi socialiştii lui nu există pensii <nesimţite>, salarii şi sporuri în sectorul bugetar <nesimţite>. Nu. Pentru socialişti există doar profituri <nesimţite> în sectorul privat. Profituri care sunt suprataxate că să se plătească pensiile speciale, salariile şi sporurile din sectorul bugetar”, scrie pe Facebook Florin Cîţu.

    El mai afirmă că „ssocialiştii şi extremiştii de stânga vor să omoare tot ce înseamnă sector privat şi să aibă control total asupra resurselor din economie. Nu-i vom lăsa. Ne vom lupta pentru libertate economică, pentru libertate individuală, pentru eliminarea barierelor în calea acumulării de capital, pentru eliminarea tuturor suprataxelor. Doar prin acumulare rapidă de capital putem să devenim o putere economică şi să fim respectaţi în UE. În curând Forumul De Dreapta”, încheie Cîţu.

    Forumul de Dreapta va fi o platformă internă în PNL şi va fi lansată la finalul lunii inauarie.

  • Cum s-a văzut din SUA licitaţia 5G din România din 2022: Câştigătorii Orange, Vodafone şi RCS&RDS au fost probabil super fericiţi să plătească atât de puţin pentru a opera într-una dintre cele mai mari ţări din Europa Centrală şi de Est. Guvernul a aşteptat prea mult cu licitaţia

    Acţionarii Orange, Vodafone şi RCS&RDS sunt probabil super-fericiţi pentru că firmele pe care le deţin au plătit foarte puţin pentru licenţele 5G cumpărate de la statul român în 2022, scriu analiştii publicaţiei americane The Light Reading într-o analiză dedicată competiţiei organizate de statul român.

    “Dacă Italia a reuşit să atragă 6,5 mld. euro din licitaţia 5G, România în schimb nu a reuşit nici măcar să atragă toţi jucătorii de pe piaţă la licitaţie iar un sfert din spectrul radio a rămas nevândut” se arată în analiza semnată de Iain Morris, editor al secţiunii internţionale din cadrul publicaţiei. “Preţul din România a reprezentat doaro optime din cel din Italia”, notează publicaţia.

    “Ofertanţii câştigători Orange, RCS&RDS şi Vodafone trebuie să fie nespus de bucuroşi că au plătit atât de puţin pentru licenţele lor de telefonie mobilă într-o regiune a lumii care nu e cunoscută pentru generozitatea guvernelor faţă de companiile de telecomunicaţii.

    Orange a cheltuit cel mai mult, achitând aproximativ 265 de milioane de euro (276 de milioane de dolari) pentru licenţele sale de 220 MHz. Dar chiar şi Orange a cheltuit puţin pentru a opera în una dintre ţările mai mari din Europa Centrală şi de Est”, notează publicaţia.

    Care au fost factorii care au contribuit la acest “eşec”? Unul dintre ei este decizia Deutsche Telekom / OTE de a nu participa la licitaţie “chiar dacă are 4 milioane de clienţi”. Decizia de a nu participa echivalează cu o recunoaştere a DT/OTE că “nu vede un viitor în România”, scrie Morris, ceea ce face probabil un exit complet de pe piaţă.

    Un alt motiv important este eşecul Guvernului României şi al ANCOM de a organiza mai devreme licitaţia 5G. “România a organizat competiţia la ani de zile după ce acest lucru s-a întâmplat pe alte pieţe, într-un context dominat de inflaţie, spectrul unei noi recesiuni şi o explozie a preţurilor la energie”.

    Statul român va încasa 432,6 mil. euro din licitaţia 5G, după ce operatorii au achiziţionat doar 76% din spectru. Francezii de la Orange au făcut cel mai mare pariu, alo¬când 265 mil. euro pentru licitaţie, urmaţi la mare distanţă de Vodafone (123 mil. euro) şi RCS&RDS (46 mil. euro).

    În 2012 statul a obţinut 682,1 mil. euro de la aşa numita „licitaţie 4G“, banii venind atunci de la Orange (227 mil. euro), Vodafone (229 mil. euro), Cosmote – actualul Telekom Mobile (180 mil. euro), RCS&RDS (40 mil. euro) şi 2K Telecom (7 mil. euro).

    Domeniul comunicaţiilor a fost gestionat în ultimii ani în Guvernul României de reprezentanţi ai PNL şi pentru mai puţin timp de USR. Din luna mai 2022 ministrul care gestionează acest domeniu este Sebastian Burduja. El este pentru prima oară ministru.
    Anterior, PNL i-a mai pus miniştri pe Marcel Boloş – pe care l-a păstrat 83 de zile, şi pe Florin Roman, pe care l-a păstrat 22 de zile. Şi fostul ministru USR Ciprian Teleman a fost şef doar 259 de zile, nici măcar un an. Anterior, PNL decisese ca digitalizarea să fie doar departament la Ministerul Transporturilor, sub conducerea unui membru al elitei partidului – Lucian Bode.

    Licitaţia 5G a fost organizată de Autoritatea de Reglementare în Comunicaţii în condiţiile stabilite de Guvern şi Parlament.

  • PNL Galaţi propune scoaterea UDMR de la guvernare

    Potrivit unui comunicat al PNL Galaţi, rezoluţia adoptată de Comitetul de Coordonare Judeţean se numeşte „Guvernare românească pentru români” şi „sancţionează acţiunile şi atitudinea anti-româneşti de care au dat dovadă liderii UDMR”.

    „Acţiunile liderilor UDMR, dar şi ale unor miniştri ai acestei formaţiuni nu pot să rămână nesancţionate. Nu putem să ne facem că nu vedem sfidarea pe care o afişează la adresa românilor. Suntem în situaţia în care trebuie să punem pe primul plan interesele românilor, indiferent de etnie, nu ale unui grup de cetăţeni. După ultimele evenimente, pe care eu cel puţin le consider absolut revoltătoare şi jignitoare la adresa poporului român, consider că UDMR nu mai are ce căuta la guvernare. PNL este partidul românilor! Este partidul unirii românilor, al modernizării României! Nu putem ca tocmai noi să acceptăm să fim jigniţi la noi în ţară de către cei care ar trebui să ne fie parteneri”, a spus George Stângă, preşedintele PNL Galaţi.

    Conform comunicatului, propunerea iniţiată de acesta face referire la mai multe declaraţii şi acţiuni ale liderilor UDMR, printre care „discursul deputatului UDMR Csoma Botond, care a spus că <liderii politici şi religioşi ai românilor ardeleni ştiau foarte bine că Ardealul nu era numai românesc, ci şi unguresc, săsesc şi evreiesc>”.

    Liderul PNL Galaţi a mai sancţionat şi faptul că liderii UDMR nu au transmis niciun fel de mesaj României, românilor de Ziua Naţională, dar şi faptul că liderii UDMR nu au sancţionat şi nu s-au delimitat de discursul „rasist” promovat de către premierul Ungariei, Viktor Orban.

    George Stângă a criticat şi gesturile ministrului mediului, Tanczos Barna, „cel care la finala Cupei României la hochei pe gheaţă a intonat imnul Ţinutului Secuiesc, şi care a apărut recent într-o fotografie în echipamentul naţionalei de hochei pe gheaţă a Ungariei”.

    Potrivit lui George Stângă, trebuie refăcută formula guvernării: „UDMR nu mai poate reprezenta statul român la acest nivel. Gradul de sfidare la care am ajuns şi jignirea pe care unii dintre reprezentanţii de seamă ai UDMR o aduc românilor nu pot fi trecute cu vederea”.

    Propunerea a fost adoptată în unanimitate de membrii PNL Galaţi prezenţi la şedinţa Comitetului de Coordonare Judeţean.

    „UDMR nu are ce să mai caute la guvernare”, pentru că liderii Uniunii nu au transmis niciun fel de mesaj României, românilor de Ziua Naţională, a afirmat la începutul lunii vicepreşedintele PNL Adrian Cozma.