BusinessMagazin

Tag: Ploiesti

  • Marinela Bărbulescu: Cred că prezenţa unei femei într-un fotoliu managerial al unei companii din FMCG ar putea avea reale beneficii în business

    Anterior, responsabilităţile sale au fost în aria de business partnering pentru departamentul supply chain din România, Cehia şi Ungaria. La 45 de ani, Marinela Bărbulescu coordonează şase oameni în departamentul de resurse umane şi în medie călătoreşte în interes de serviciu o zi pe săptămână.

    Este absolventă a Facultăţii de Jurnalism, iar drumul său în cadrul Unilever a început după preluarea Bestfoods de către compania olandeză, acesta fiind şi cel mai dificil moment din cariera sa, „odată cu tranziţia de la o cultură organizaţională la alta, diferită“.

    În opinia sa, în organizaţii necesitatea echilibrării personalului, pe sexe, „este acceptată, însă trebuie să urmeze, ca o tendinţă naturală, comunicarea despre formele sale subtile, de pildă încrederea în sine. Ca exerciţiu de imaginaţie, aş propune să ne imaginăm că fotoliile manageriale sunt ocupate în mod egal de femei şi bărbaţi.

    Dincolo de procente, cred că mai important este să vorbim despre incluziune, respect, acceptarea diversităţii. Important este ca mediul în care alegem să lucrăm să nu fie teritoriu de luptă pentru afirmare şi să nu conducă la schimbări ale caracterului per-soanei de dragul de a fi acceptată. Într-adevăr, cu cât postul de manager este mai sus în ierarhie, cu atât mai greu este să găsim o femeie dispusă să îl cucerească; dacă acest lucru înseamnă «adaptare» la un mediu de lucru rigid, cu număr crescut al orelor de lucru, cu timp puţin pentru familie etc. Cred că prezenţa unei femei într-un fotoliu managerial al unei companii din FMCG ar putea avea reale beneficii în business, dacă ne uităm că femeile reprezintă 80% din factorul decizional pentru achiziţionarea bunurilor de consum“.

  • Profi a deschis azi trei noi magazine şi ajunge la 282 de spaţii

    “Căutăm în permanenţă noi modalităţi de adaptare”, a declarant Daniel Cirstea, directorul general al Profi Rom Food. “Magazinele în format Mini sunt unităţi experimentale al căror format va fi definitivat doar după o perioadă de test.”

    Noul magazin din Odobeşti, Vrancea, are o suprafaţă totală de 424.88 mp şi o sală de vânzări de 260 mp.

    Unitatea inaugurată în format standard în Ploieşti, Prahova, se află la parterul unei clădiri comerciale de pe Str. Deltei Nr.1, are o suprafaţă totala de peste 556 mp şi o sală de vânzări de 390 mp.

    Magazinul din Oneşti, Bacău, a fost deschis la parterul unei clădiri comerciale. Suprafaţa sa totala este de 586 mp iar sala de vânzări măsoară 470 mp.

    Retailerul Profi, controlat de fondul polonez de investiţii Enterprise Investors, este prezent în 134 de localităţi şi are peste 6.000 de angajaţi. Profi este unul dintre cei mai extinşi retaileri din România la nivel naţional şi a înregistrat afaceri de 330 mil. euro în 2013, ultimul an pentru care există date. Anul trecut, Profi a deschis 71 de magazine noi, iar planurile de expansiune pentru acest an vizează până la 100 de noi unităţi. De altfel, planurile Profi pentru următori doi ani este să ajungă la o reţea de 500 de magazine.

  • Marcel Bărbuţ, AdePlast: “Ne aşteaptă un an la fel de complicat. Dar ne-am obişnuit”

    Producătorul de materiale de construcţii AdePlast estimează că va închide anul 2014 cu cifră de afaceri de 299 milioane de lei (aproximativ 67 milioane de euro).

    “Am avut un an incredibil de bun pentru climatul economic general în care ne-am desfăşurat activitatea, bazându-ne pe o creştere de aproximativ 19 procente. Dar asta nu înseamnă că a fost un an uşor. Este posibil să fi fost cel mai tumultos şi mai ciudat an din istoria noastră. Piaţa a înregistrat suişuri şi coborâşuri neregulate pe tot parcursul anului, nu am avut deloc predictibilitate, iar investiţiile au fost mărunte. Ne aşteaptă un an la fel de complicat. Dar ne-am obişnuit. Ştim ce avem de făcut, strategia e pregătită şi vom intra urgent în 2015 cu toate motoarele turate”, a declarat Marcel Bărbuţ, proprietarul Adeplast.

    Pe parcursul anului toate platformele AdePlast de la Oradea, Ploieşti şi Roman au funcţionat la capacitate. Platforma Roman a înregistrat cea mai mare creştere, de 33% şi este urmată de Ploieşti cu 14%. Din punct de vedere funcţional, AdePlast este împărţită pe trei divizii: mortare uscate, vopsele şi polistiren. “Pe fiecare divizie am obţinut rezultate mulţumitoare. La mortare suntem aproape la acelaşi nivel cu anul trecut, la vopsele am avut o creştere de 14 procente, iar la polistiren aproape 16 procente. Am reuşit, în acelaşi timp, să ajungem lideri pe piaţa de polistiren extrudat, cu 107.000 metri cubi vânduţi, ceea ce înseamnă 11% pondere în cifra noastră de afaceri”, precizează Marcel Bărbuţ.

    AdePlast a finalizat în 2014 implementarea unei strategii de IT şi automatizare în care s-au investit peste 330.000 euro, la care se adaugă cei 775.000 euro pentru dezvoltarea centrului de cercetare de la Ploieşti şi un upgrade în zona de producţie. “Anul acesta am făcut cei mai importanţi paşi în dezvoltarea şi cercetarea de produse noi şi în creşterea calităţii produselor existente.

    În 2014 exporturile companiei au ajuns la 3.080.000 de euro, în condiţiile în care anul trecut acestea s-au cifrat la 2.000.00 de euro.

    „Anul 2014 a fost pentru AdePlast anul cercetării şi al dezvoltării calitative. În 2015 ne vom orienta multe eforturi către mediu, iar primul pas pe care îl vom face va fi să înnoim parcul auto cu 20 de camioane euro 6, pentru aceasta având aprobat un leasing de 2.000.000 euro”, mai adaugă Marcel Bărbuţ.

  • Cele mai inovatoare companii din România: AdePlast, gama de produse Aeria cu PorusX

    Elementul de noutate:

    Vopseaua permite vaporilor de apă din pereţi să iasă, însă nu permite apei să intre. Astfel este mult diminuat riscul apariţiei igrasiei sau cel al degradării pereţilor.

    Efectele inovaţiei:

    Primul produs cu PorusX a fost lansat în aprilie 2013, iar gama a fost completată progresiv, până în martie 2014. Compania vizează vânzări de 3 – 3,5 milioane de euro pe acest segment în următorii ani, în acest moment valoarea vânzărilor de vopsele PorusX ajungând la circa 1,5 milioane de euro.

    Descriere:

    Gama de produse PorusX a fost dezvoltată în colaborare cu specialişti germani de la Wacker, în urma unei investiţii de 250.000 de euro, sumă care nu vizează şi investiţiile în laboratoarele companiei. Dincolo de investiţiile în echipamentele de producţie, pentru a putea dezvolta această gamă de produse, compania a deschis un al doilea laborator de cercetare-dezvoltare.

    Primul laborator a fost pus în funcţiune pe platforma de la Oradea, iar pe parcursul anului trecut şi în prima parte din 2014 AdePlast a investit peste jumătate de milion de euro pentru utilarea unui laborator de ultimă generaţie la Ploieşti. „Aici se afla deja în dezvoltare noi serii de produse care urmează să fie testate şi lansate pe piaţă”, afirmă Marcel Bărbuţ, proprietarul AdePlast.

    Pentru crearea produsului a fost urmărit aspectul estetic, dar şi uşurinţa cu care se curăţă orice perete după ce este acoperit cu Aeria. Pentru vopselele cu PorusX nu există un patent, dar reţetele de fabricaţie sunt proprietatea AdePlast şi nu pot fi copiate sau reproduse, conform reprezentanţilor companiei.

    „Nu ne considerăm neapărat inovatori, dar am fost puşi încă de la început în situaţia de a inova. Chiar primul sac ieşit din atelierul AdePlast, în 1996, AF – adeziv de faianţă şi gresie, a fost o inovaţie a inginerului chimist, pe atunci partener în companie, Daniel Stefani. Am combinat practic mai multe materii prime şi am creat un produs care se foloseşte şi astăzi la scară mare, apoi am mers pe şantiere să-l promovăm pentru că în acei ani românii foloseau produse cu totul neadecvate”, declară Marcel Bărbuţ.

    Compania a încheiat 2013 cu o cifră de afaceri de 253 milioane de lei, în creştere cu 37,36 % faţă de 2012. Anul trecut a avut loc cea mai mare dezvoltare industrială din istoria companiei, pe baza unui program investiţional de peste 22 de milioane de euro, în urma căruia a adăugat în portofoliul său industrial patru noi fabrici pe cele trei platforme pe care AdePlast le are la Roman (Neamţ), Ploieşti şi Oradea.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

    Citeşte în premieră despre alte 49 de proiecte inovatoare, concepute sau aplicate în România, în zona tehnică, de business sau socială, în prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul poate fi achiziţionat mai jos la preţul de 20 de lei.

    Cantitate: buc.
     

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Grand Omnia Center din Ploieşti, evaluat la 55 milioane de euro, cel mai valoros magazin al reţelei Winmarkt

    Centrul este localizat pe Bulevardul Republicii şi are 17.860 metri pătraţi închiriabili, respectiv 100 de magazine, printre chiriaşi numărându-se Carrefour Market, KFC, dm, Adidas, Otter, Flanco, Domo şi Benvenuti.

    Grand Omnia Center a rezultat din unirea celor două centre comerciale, construite cu mai mulţi ani în urmă, pe care IGD le deţinea prin intermediul companiei Winmarkt în Ploieşti şi în care a investit pentru modernizare şi reorganizarea chiriaşilor circa 2,5 milioane de euro.

    IGD Group a preluat în anul 2008 reţeaua de centre comerciale Winmarkt, în parteneriat cu compania Inpartner Investitori & Partner Immobiliari, pentru 182,5 milioane de euro, de la fondurile de investiţii Ivington Interprises Limited şi Broadhurst Investments Limited, reprezentate în România de Siminel Andrei.

    Grupul italian a devenit în 2010 acţionar unic al reţelei prin achiziţia acţiunilor deţinute de compania Inpartner Investitori & Partner Immobiliari, pentru 21 milioane euro.

    Reţeaua Winmarkt are în proprietate 14 centre comerciale situate în centrul oraşelor Alexandria, Bistriţa, Brăila, Buzău, Cluj-Napoca, Galaţi, Piatra Neamţ, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea, Slatina, Tulcea, Turda şi Vaslui.

    Centrele comerciale au fost evaluate la finele lunii iunie la 170,1 milioane de euro, de companiile de consultanţă imobiliară CBRE şi REAG, valoare comparabilă cu evaluarea de la sfârşitul anului trecut. Veniturile din chirii generate de cele 14 proiecte s-au situat anul trecut la circa 10 milioane de euro.

    Modern Shopping Centre din Galaţi, cu o suprafaţă de aproape 8.500 metri pătraţi, evaluat la 20,3 milioane de euro, este al doilea cel mai valoros activ din portofoliul Winmarkt, acesta fiind urmat de Cozia Shopping Centre din Bulevardul Calea lui Traian din Râmnicu Vâlcea -14 milioane de euro şi o suprafaţă de circa 8.000 metri pătraţi, potrivit unui raport al companiei italiene.

    La valori de peste 10 milioane de euro au fost evaluate şi Petrodava Shopping Centre din Piatra Neamţ (6.000 metri pătraţi) -13 milioane de euro, Dunărea Shopping Centre Brăila (7.260 metri pătraţi) – 12,2 milioane de euro, Dacia Shopping Centre Buzău (5.500 metri pătraţi) – 10,8 milioane de euro.

    “IGD analizează permanent posibilitatea de a vinde galeriile comerciale (denumire pe care compania o utilizează pentru proiectele din România, n.r.) având în vedere că am adus suficientă valoare acestora”, se arată în raport.

    De asemenea, reprezentanţii IGD menţionează că în prezent nu există niciun proiect nou în plan pentru România.

    Compania mai operează pe piaţa din Italia, iar la sfârşitul primului semestru deţinea active totale evaluate la peste 1,8 miliarde de euro.

  • Fabrica de detergenţi de la Ploieşti. De la nume de categorie, la brand

    Vezi aici imaginea la dimensiune mare.

    ”De pildă marca Dacia s-a păstrat şi joacă un rol important ca brand”, exemplifică Mircea Coşea. România, ca destinaţie de investiţie – fie pentru antreprenori, multinaţionale sau investitori strategici – nu este importantă atât prin prisma pieţei interne, cu 20 de milioane de consumatori, cât mai ales la nivel de regiune, ce reuneşte 500 de milioane de oameni.

    Marele avantaj al unei fabrici vechi este un brand consolidat, declară Adrian Crivii, preşedinte al companiei de evaluare Darian. Tot el spune că este foarte important ca fabrica să aibă un brand foarte cunoscut, experienţă şi tradiţie dar şi forţă de muncă calificată. Un dezavantaj poate fi amplasamentul fabricii dar şi activele depreciate şi în neconcordanţă cu tehnologiile actuale.

  • Cazul Lukoil: aşa e românul, imparţial

    Şedinţa CSM s-a terminat însă cu o sesizare către Inspecţia Judiciară împărţită ostentativ echitabil pe culori politice, având ca obiect nu numai declaraţia lui Ponta, ci şi afirmaţiile preşedintelui Traian Băsescu prin care “a devoalat date” din dosarul Microsoft şi calificarea Curţii de Apel drept “pluton de execuţie” de către liberalul Varujan Vosganian după condamnarea colegului său Sorin Roşca-Stănescu. Preşedintele Băsescu a reacţionat imediat, acuzând CSM că face politică, ceea ce ll-a împins pe premierul Ponta să replice printr-o reclamaţie adresată ambasadelor străine pe tema periclitării de către preşedinte a independenţei justiţiei.

    Cu aceasta, campania electorală a fost total confiscată definitiv de comentariile politicienilor şi ale susţinătorilor lor din presă despre raporturile dintre taberele politice şi justiţie, după ce deja începuse să fie clar dominată de ştirile de la DNA şi ANI despre dosare de parlamentari, ex-miniştri şi candidaţi la preşedinţie. Cazul Petrotel Lukoil a ajuns, astfel, chiar mai productiv politic decât cazul Microsoft, pentru că în chestiune au fost de această dată acuzaţii de evaziune fiscală şi spălare de bani la scară mare contra unei companii ruseşti, în contextul în care conflictul din Ucraina a tensionat la maximum relaţiile dintre UE-SUA şi Rusia, în vreme ce campania electorală din România candidaţii nu ştiu cum să se poziţioneze mai repede drept proamericani şi proeuropeni până-n măduva oaselor şi să-i demonizeze pe adversarii lor drept antiamericani, antieuropeni şi, cum altfel, proruşi.

    Intervenţia premierului Ponta, motivată evident de pericolul direct pe care l-ar reprezenta pentru el în campanie închiderea Petrotel şi afectarea companiilor dependente de activitatea rafinăriei ploieştene (Oltchim, Oil Terminal) le-a permis deci adversarilor lui Ponta o nouă şarjă de atacuri pe tema presupusei rusofilii a acestuia. Ponta a fost portretizat, astfel, fie ca un potenţial dictator care asupreşte procurorii şi ar trebui să fie cercetat penal pentru obstrucţionarea justiţiei, fie ca un amic al ruşilor, care apără interesele Lukoil fiindcă vrea să scoată România din UE şi s-o apropie de Rusia şi China.

    Ulterior, criticile au căpătat o altă turnură, după ce preşedintele Traian Băsescu a prins prilejul spre a-şi arăta din nou în public vitejia antirusească, anume spre a sublinia că între el şi Ponta, el e singurul politician curajos şi faţă de Moscova, şi faţă de investitorii ruşi din România. Preşedintele i-a invitat în termeni direcţi pe cei de la Lukoil să plece din România dacă nu respectă legea şi a invitat guvernul să răspundă la şantajul Lukoil cu naţionalizarea Petrotel, spre a acoperi gaura provocată la bugetul statului de evaziunea fiscală descoperită de procurori la Lukoil.

    Scandalul s-a încheiat între timp, odată cu repornirea rafinăriei de către Lukoil, dar episodul va rămâne să conteze ca unul important în campania electorală, chiar dacă important doar prin nivelul lui de zgomot şi nu pentru că ar fi schimbat cumva părerile deja formate ale alegătorilor despre politicienii lor preferaţi.
     

  • Lego România, cu afaceri de 8,7 milioane euro anul trecut, a ajuns la patru magazine monobrand

    Primul magazin Lego a fost deschis în toamna anului trecut în Promenada Mall Bucureşti, iar al doilea în august anul acesta în Polus Center Cluj.

    Magazinele aparţin firmei Daco Invest, partenerul Lego România.

    Compania daneză şi-a deschis reprezentanţa din România în ultima parte a anului 2011, perioadă în care, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor Publice, a avut o cifră de afaceri de 1,07 milioane lei şi un câştig net de 55.000 lei.

    Până la înfiinţarea propriei reprezentanţe, jucăriile Lego au fost livrate pe piaţa locală prin intermediul unui distribuitor. Lego România are nouă angajaţi.

    Anul trecut, Lego România a înregistrat o creştere cu 43% a cifrei de afaceri, la 38,5 milioane lei (8,7 milioane euro), şi un profit net de 734.600 (166.200 euro), cu 82% mai mare, conform datelor de la Ministerul Finanţelor Publice. În 2012, primul an complet de activitate directă pe piaţa românească, Lego România a avut o cifră de afaceri de circa 27 milioane lei (6 milioane euro) şi un profit net de 403.000 lei (90.000 euro).

    Compania îşi vinde produsele şi prin intermediul marilor retaileri şi magazinelor specilizate offline şi online.

    Vânzările de jucării de construcţie sunt estimate să crească cu o rată anuală constantă de 5%, în timp ce preţurile sunt de aşteptate să scadă considerabil, cu până la 50%, potrivit estimărilor firmei de cercetare Euromonitor.

    Cu Lego, care şi-a deschis birou în România, popularitatea pentru jocuri şi puzzle-uri a reînviat, iar trendul va continua până în 2016, când ar putea ajunge la vânzări de 51 milioane lei, menţionează Euromonitor.

    Grupul Lego este unul dintre cei mai importanţi producători de jucării din lume, cu afaceri de 3,4 miliarde euro anul trecut.

  • Când era copil nu avea bani nici de pantofi. Ulterior a dezvoltat un imperiu industrial

    Unul dintre industriaşii de seamă ai României din perioada interbelică, Dumitru Mociorniţă s-a născut pe 5 august 1885 într-o familie de ţărani din localitatea Ţintea din judeţul Prahova. Familia sa era atât de săracă, încât se spune că învăţătorul său obişnuia să îl aşeze în spatele clasei, pentru că nu avea încălţări, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul dedicat industriaşului.

    A studiat la liceul Sfinţii Petru şi Pavel din Ploieşti şi la liceul cu profil economic Kretzulescu din Bucureşti. La examenul de bacalaureat a fost remarcat de Ion I. C. Brătianu, care i-a oferit o bursă la Şcoala Superioară de Comerţ din Bucureşti, iar mai târziu, la Şcoala Superioară Practică pentru Comerţ şi Industrie din Paris. În perioada studiilor din Paris, practica din timpul şcolii se făcea în întreprinderile textile din Franţa, în fabricile de construcţii de maşini din Anglia şi în cele destinate industriei chimice din Germania. Era o perioadă în care se experimentau metodele inventatorilor în domeniul managementului modern şi se studiau tehnologiile noi.

    Mociorniţă este atras de Germania şi începe să lucreze acolo ca reprezentant comercial al unei firme de produse chimice din portul Hamburg. După absolvirea studiilor din Paris, se întoarce în ţară şi este angajat ca director la fabricile industriaşului Prodanoff. Activitatea de acolo l-a ajutat să intre în contact cu un alt mare industriaş din domeniul industriei de încălţăminte, Grigore Alexandrescu. Din 1909 a devenit manager în cadrul întreprinderilor lui Alexandrescu, iar ulterior s-a căsătorit cu fiica lui. Datorită noului său statut social şi comportamentului din care reieşea experienţa vieţii petrecute în Franţa şi Germania, atrage şi atenţia politicienilor. Primele sale investiţii au fost într-un teren din Predeal şi în acţiuni în cadrul Societăţii Cooperative din Predeal, unde este ales membru în consiliul de administraţie. Finalizează lucrările pentru sursele de apă potabilă din Predeal şi pentru canalizarea localităţii şi face investiţii şi pe Valea Râşnoavei.

    După începerea Primului Război Mondial, se ocupă de aprovizionarea cu echipament şi materii prime necesare armatei, iar pentru activitatea sa din război primeşte ordine şi medalii din partea Armatei Române, dar atrage şi atenţia sovieticilor.

    După război, încearcă să colaboreze cu fratele său, Gheorghe Mociorniţă, care îşi pusese pe picioare propria afacere în Ploieşti, dar până la urmă, inspirat de nevoile din armată –  bocanci, şei, harnaşamente, haine din piele ş.a. – Dumitru Mociorniţă se hotărăşte să-şi facă propria fabrică şi tăbăcărie, capabilă să reziste concurenţei străine. În 1923, a înfiinţat fabrica de încălţăminte Mociorniţă, pe un teren viran de la marginea Bucureştiului, în urma unui împrumut de 30 milioane lei, cu utilaje aduse în leasing din Germania şi din Marea Britanie. În 1931, după radierea ipotecii, înregistrează la Registrul Comerţului prima Fabrică de Pielărie şi Încălţăminte Dumitru Mociorniţă.

    Fabrica avea depozite de desfacere în Bucureşti şi în Cluj, Braşov, Craiova, Câmpulung, Roman, Tecuci, Târgovişte, Ploieşti, Buzău, Galaţi şi alte oraşe din ţară, marca de fabrică şi de comerţ înregistrată fiind Omega. În 1942, înregistrează societatea pe acţiuni Pielăria şi Confecţiunea Românească D. Mociorniţă, cu acţiuni răspândite mai ales între membrii familiei. În perioada celui de Al Doilea Război Mondial, odată cu intrarea ruşilor în ţară, lui Mociorniţa i s-au confiscat locuinţele, maşinile şi fabrica. În iunie 1948, mijloacele de producţie au trecut în mâinile poporului, iar membrii familiei sale au fost închişi. Dumitru Mociorniţa a fugit din ţară pentru a scăpa de persecuţii, iar la întoarcere i s-a retras cetăţenia. S-a adăpostit într-o mansardă, iar apoi a fost luat de fiica sa cea mică în locuinţa sa, unde a murit la data de 17 septembrie 1953.

  • Cum îşi alungă CFR călătorii. Trenul-căruţă care scoate din minţi pasagerii

    Zeci de oameni circulă zilnic pe ruta Slobozia (Ialomiţa) – Ploieşti Sud (Prahova) înghesuiţi într-un tren insalubru, încet şi foarte vechi. Garnitura a fost repusă reparată şi repusă în circulaţie la începutul anului.

    La capătul liniei 5 din gara Slobozia Veche, de la care pleacă în fiecare zi trenul de Ploieşti, călătorii fac mare gălăgie. Oamenii se înghesuie unii în alţii pentru a prinde loc în cele două vagoane ale garniturii. Cei mai norocoşii au reuşit deja să intre în tren şi s-au aşezat pe locurile de la geam. Alţii privesc neputincioşi şi se încruntă la gândul că vor sta iar în picioare până la destinaţie, adică peste trei ore.

    Citiţi continuarea aici