BusinessMagazin

Tag: platforma

  • Povestea parcă de film a unui antreprenor român, care a ajuns, de la face curăţenie într-un oficiu poştal, la o afacere de sute de mii de euro

    Platforma marketplace creată de gigantul american Amazon, cel mai mare retailer online din lume, poate fi un triunghi al Bermudelor pentru planurile şi investiţiile antreprenorilor, dar şi o adevărată fabrică de bani pentru cei care sunt perseverenţi şi ştiu să îşi aleagă inspirat nişele de business pe care le atacă. Un exemplu ce pare a fi extras dintr-un roman: un antreprenor român care şi-a început cariera prestând servicii de curăţenie într-un oficiu poştal şi care acum a dat lovitura comercializând cărţi pe care i le tipăreşte Amazon.

    Cu toate că am «reuşit» să îmi închid businessul de două ori şi să îl reîncep de la zero deoarece am făcut două mari greşeli şi toate conturile de pe platformele unde îmi vindeam cărţile mi-au fost închise, asta nu m-a oprit niciodată să o iau de la zero şi să îmi doresc să duc acest model de afacere la un alt nivel. Sunt o persoană care testează mult şi îmi place să duc orice platformă la limitele maxime admise.

    Această experienţă m-a ajutat foarte mult şi mi-a permis să îmi fac un traseu nou fără greşeli şi cu strategii foarte bine puse la punct. Odată cu cele peste 100.000 de cărţi vândute am depăşit şi cifra de 700.000 de dolari în vânzări”, a povestit pentru Business MAGAZIN Claudiu Nistor, antreprenor şi fondator GoPublish. Ideea de a vinde cărţi i-a venit acum circa doi ani de zile, după ce testase, învăţase şi avusese deja succes cu un alt business de produse fizice pe Amazon.com.

    „Businessul era stabil şi majoritatea proceselor erau automatizate sau externalizate. Deja aveam cunoştinţele necesare pe această platformă şi am căutat să le valorific cât mai mult posibil. Astfel am descoperit că Amazon oferă serviciul de print on demand pentru cărţi. Şi nu vă gândiţi doar la cărţile complicate pe care le avem în bibliotecă. Sub termenul generic de cărţi, includ şi jurnale, agende, cărţi de colorat sau cu jocuri şi multe alte variante de acest fel ce pot fi realizate în minute de muncă pe baza unor template-uri.

    Practic tu trebuie să faci formatul digital al unei cărţi, de orice fel ar fi acesta, încarci acest conţinut în format digital la ei pe platformă, iar ei o vor printa, o vor lega şi o vor livra ori de câte ori un client Amazon.com plasează o comandă. Înţelegând acest demers, aşa mi-a venit ideea de a testa acest model de business online bazat pe sistemul de print on demand”, a precizat el, adăugând, ca să clarifice, că el a exploatat categoria de cărţi care sunt foarte căutate în online dar şi într-o librărie clasică – cărţi simple, caiete, jurnale, agende, cărţi de colorat, ş.a.m.d., şi nu cărţile clasice, scrise, pe care toată lumea le are în biblioteca de acasă.

    „Primele cărţi «realizate» de mine, dacă le pot numi aşa, pentru că nu a fost o muncă foarte mare la ele, au fost caiete de matematică, cărţi de colorat şi jurnale pentru copii. A început totul ca un test cu 25 de cărţi simple care se adresau pieţei din America. Implementasem tot ce ştiam din activitatea legată de vânzarea de produse fizice, de la crearea unei prezentări, la SEO, la o imagine ideală folosită pentru copertele cărţilor. După aproximativ 30 de zile de la începerea acestui model de business online am vândut aproximativ 1.000 de astfel de cărţi.

    A fost un start surprinzător şi asta mi-a dat încredere că sunt pe drumul cel bun şi pot să duc mai departe aceasta idee şi să o dezvolt.” Până acum, antreprenorul român a realizat peste 700 de exemplare traduse în două limbi (engleză şi spaniolă), doar în format fizic, iar ca şi vânzări, a depăşit cifra de 100.000 de cărţi încă din noiembrie anul trecut. În topul celor mai vândute cărţi realizate de Claudiu Nistor se regăsesc cărţi cu activităţi pentru adulţi (Sudoku), cărţi de colorat (Mandalas), cum să desenezi animale, word searches for kids şi word scramble puzzle book for adults. „Fiind cărţi low şi no content formatul lor digital nu ar aduce valoare utilizatorilor. Vânzarea de cărţi cu conţinut redus este un business de volum unde profitul unei cărţi începe de la 1 dolar şi poate ajunge până la 15-20 dolari în funcţie de valoarea pe care o aduce cartea ta, complexitate şi unicitate”, a menţionat el.

    O parte dintre cărţile comercializate de Claudiu Nistor până acum pe Amazon pe modelul print on demand au fost realizate de el, însă o parte sunt realizate cu ajutorul unei echipe pentru optimizarea şi eficientizarea businessului. „Fiind vorba de muncă repetitivă în unele etape, cum este publicarea efectivă a cărţilor, am dezvoltat proceduri de lucru şi o mică echipă care mă ajută cu aceste aspecte. Businessul poate fi automatizat şi optimizat 100%, dacă asta îţi doreşti. Acum lucrez şi cu alte persoane care se ocupă inclusiv de partea de grafică, acolo unde găsesc variante mai complexe de cărţi”, a precizat Claudiu Nistor, punctând faptul că acest business se poate face în mai multe moduri. “Dacă nu vrei să investesti niciun ban, dar ai timp disponibil, atunci poţi să începi pe cont propriu fără nicio problema şi fără costuri de investiţii, pe când automatizarea şi optimizarea serviciilor la care apelezi variază în funcţie de viteza cu care vrei să accelerezi creşterea afacerii şi din nou, depinde de abilităţile tale ca administrator şi coordonator şi de alegerea nişelor în care urmează să lansezi cărţi.”

    Marea supriză şi confirmare că businessul funcţionează într-adevăr a venit chiar din prima lună în care antreprenorul român a pus primele 25 de cărţi la vânzare pe Amazon, iar acestea au generat profit de peste 1.000 dolari. „Marele avantaj al meu a fost ca am venit deja cu o bază solidă din zona de online şi deja ştiam platforma Amazonului, unde am şi lansat primele mele cărţi.” Cariera lui Claudiu Nistor ca antreprenor nu a început însă cu Amazon, iar înainte de a intra efectiv în antreprenoriat a experimentat şi postura de angajat. „Nu am început tocmai grozav «cariera mea». În timpul liceului am fost «femeie de serviciu» la un oficiu poştal în oraşul natal, dar asta nu a fost o ruşine pentru mine. Am ştiut ce vreau şi că asta este doar o etapă din viaţa mea. La 19 ani, în timpul facultăţii, am început primul meu business care a crescut destul de repede. Cumpăram motociclete, le dezmembram şi le vindeam pe bucăţi”, a dezvăluit el. Însă, marea lui aventură în antreprenoriat a început acum aproximativ patru ani când a decis să se axeze doar pe zona online pentru a putea avea libertatea de a călători în timp ce se ocupă de businessurile sale. „Aceasta a fost una dintre dorinţele mele: să găsesc un domeniu de activitate unde nu sunt constrâns de un anumit spaţiu şi aşa am început să călătoresc în cât mai multe locuri posibile, să cunosc oameni noi, mentalităţi prospere şi să leg cât mai multe relaţii. Acest lucru m-a ajutat enorm să întâlnesc foarte mulţi antreprenori la diferitele conferinţe unde am fost să văd cum gândesc oamenii cu businessuri de zeci şi sute de milioane de dolari. Îmi place foarte mult ideea prin care se menţionează că suntem suma celor cinci oameni cu care ne petrecem cel mai mult timp, aşa că fac tot posibilul să întâlnesc oameni cât mai prosperi şi care au ajuns la rezultatele pe care şi eu vreau să le am, atât în business cât şi pe plan personal.”

    Aşadar, acum patru ani, când a decis să treacă complet în zona de online, a creat un brand de produse fizice în domeniul sănătăţii pentru piaţa din America. “Prin orice idee pe care o încep ca business, mă gândesc cum pot să îmbunătăţesc viaţa oamenilor şi ce impact pozitiv pot să aduc pentru ei. Acest brand a vândut în 4 ţări, 2 continente şi cu o cifră de peste 2 milioane de dolari. Acest business mi-a dat o mare încredere în ideile mele şi m-a construit foarte mult în tot ce realizez pe partea de antreprenoriat.”

    Cu toate că perseverenţa şi ambiţia l-au ajutat să ajungă la aceste rezultate pe care orice antreprenor şi le doreşte – afaceri de milioane de dolari, pentru Claudiu Nistor cifrele nu reprezintă succes, ci sunt doar nişte indicatori care arată rezultatele businessului. “Primul business de 1 milion de dolari nu l-am făcut din cărţi, l-am făcut din produsele fizice şi s-a petrecut destul de rapid. Dacă mă intrebai acum 6 sau 7 ani cum este să ai un business de 1 milion de dolari mi se părea de neatins. Acum aş putea spune că dacă ai o ţintă exactă şi munceşti pentru ea, rezultatele nu au cum să nu apară. Mi-a plăcut tot timpul să fiu un jucător în viaţa mea, nu un spectator”, a subliniat el. După succesul avut pe platforma Amazon, atât cu un brand de produse fizice, cât şi cu cărţile simple fără mult conţinut vândute pe modelul print on demand, Claudiu Nistor a început să ofere din cunoştinţele sale de business prin intermediul unui curs realizat împreună cu un prieten, Răzvan Aleman, tot antreprenor în mediul online.

    „Ideea de GoPublish a apărut în 2019, când foarte mulţi prieteni mă întrebau despre businessul online, despre ce fac eu de călătoresc, dar şi lucrez în acelaşi timp. Mulţi doreau să înceapă o activitate în mediul online, dar nu dispuneau de bugete de investiţii pentru a începe o afacere. Eu împreună cu Răzvan am început să ajutăm prietenii din jurul nostru care îşi doreau să înceapă un business din vânzarea de cărţi în online şi rezultatele au fost remarcabile.” Aşa a luat naştere GoPublish, iar de atunci cei doi au susţinut două ediţii ale cursului la care au aprticipat peste 450 de persoane care şi-au lansat deja şi primele cărţi în mediul online şi care generează deja şi venituri. „Cursul GoPublish costă 1.297 euro. Noi le recomandăm însă întâi tuturor celor interesaţi nu doar să citească ghidul gratuit şi să vizioneze webinarul de prezentare, ci să şi aplice informaţia prezentată pentru a vedea dacă li se potriveşte”, a conchis el.

  • Zoomul copiilor

    ♦ Roblox a devenit unul dintre cele mai populare locuri de întâlnire pentru copiii în vârstă de 13 ani şi chiar şi mai puţin în perioada pandemiei. Reprezentanţii companiei au declarat pentru Fortune că trei sferturi dintre copiii americani cu vârstele cuprinse între 9 şi 12 ani folosesc platforma pentru a juca diverse jocuri, dar şi pentru chat şi pentru a-şi arăta diferite abilităţi.

    ♦ Utilizatorii pot să creeze şi propriile jocuri pe Roblox, folosind software-ul gratuit oferit de companie. Până acum, 8 milioane de utilizatori au făcut acest lucru.

     ♦ Jocurile de pe această platformă sunt gratuite, însă există diferite achiziţii in-app ce pot fi făcute. Toate tranzacţiile sunt făcute în „Robux”, moneda digitală a acestui joc.

     ♦ Versiunea beta a Roblox a fost creată de cofondatorii David Baszucki şi Erik Cassel în 2004 sub numele DynaBlocks. În 2005, compania şi-a schimbat numele în Roblox şi a fost oficial lansată la data de 1 septembrie 2006.

     ♦ Compania a devenit publică în luna martie, prin listare directă, fiind tranzacţionată (sub simbolul RBLX) în prima zi cu
    69,5 dolari pe acţiune, oferind companiei o evaluare de 45,2 miliarde de dolari la finalul primei zi de tranzacţionare.

     ♦ Pentru companie lucrează circa 1.000 de persoane, jumătate dintre acestea fiind angajate chiar în perioada pandemiei.

    Dave Baszucki, CEO şi fondator: „Toate vârstele sunt deja pe Roblox şi din ce în ce mai mulţi oameni de toate vârstele vin pe această platformă.”

  • Cum poţi să îţi găseşti un job în timp ce te joci. Un antreprenor român a găsit soluţia

    Pentru Jobful, un proiect lansat de antreprenorul Mihai Cepoi în urmă cu trei ani, a sosit momentul expansiunii accelerate la nivel global. Start-up-ul se află în discuţii pentru a lua o finanţare cuprinsă între 1,2-2 milioane de dolari cu ajutorul căreia să se poată extinde în SUA, Europa de Vest şi Asia. Pariul făcut de Jobful, respectiv să se folosească conceptul de gamification pentru a-şi face loc pe piaţa deja aglomerată a platformelor de recrutare online, a dat roade, iar acum start-up-ul a lansat şi noi produse cu care vrea să atragă şi mai mulţi clienţi.

     

    Acum suntem chiar înainte de runda de seed pe care vrem să o închidem până la sfârşitul celui de-al treilea trimestru – cel târziu în septembrie. Vrem să aducem mai mult capital pentru a face o serie de angajări pe aceste teritorii cheie – în SUA, India şi o parte din Asia de Est. Suntem deja în discuţii cu o serie de fonduri de investiţii, cele mai multe dintre ele fiind din SUA. Vrem să atragem circa 1,5 milioane de euro în această rundă de seed pentru că dimensiunea de costuri pe teritorii ceva mai dezvoltate economic strict pentru zona de marketing şi vânzări este mult mai mare decât dimensiunile de costuri pe care le avem astăzi în România”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Update, Mihai Cepoi, fondator şi CEO al Jobful. El a adăugat că în prezent, evaluarea proiectului Jobful se situează la 6 milioane de euro, iar odată cu atragerea noii finanţări, start-up-ul ţinteşte o evaluare de 10 milioane de euro. Jobful a început dezvoltarea platformei de recrutare online cu acelaşi nume, bazată pe gamification, în urmă cu trei ani, iar până acum a atras în total investiţii de peste 800.000 de euro, ultima finanţare obţinută situându-se la 320.000 de euro. „Noi am ridicat chiar la finalul anului trecut o rundă de tip bridge – convertible loan, tot pre-seed, în valoare totală de 320.000 de euro. Ne-am uitat efectiv la a mări banda pentru a putea acoperi relaţiile cu partenerii, am extins echipa de vânzări şi am investit în produs astfel încât să funcţioneze toate compatibilităţile şi integrările de care aveam nevoie.”

    Platforma Jobful ajută candidaţii să se prezinte în faţa angajatorilor cu mai mult decât o foaie de CV, prin intermediul diferitelor instrumente prin care îşi pot arăta competenţele şi proactivitatea. În acelaşi timp, Jobful ajută organizaţiile la eficientizarea procesului de recrutare prin tehnologie. „Am dezvoltat un algoritm de machine learning prin care sunt analizate toate profilele din baza de date şi toţi candidaţii, aceştia fiind comparaţi în mod automat cu toate posturile libere pe care le au organizaţiile şi în loc să treacă de la un CV la altul de fiecare dată, să investească foarte mult timp în acel proces, în câteva clickuri au direct lista scurtă cu cei mai potriviţi candidaţi pentru că algoritmul a analizat profilele tuturor”, a explicat Mihai Cepoi.

    2. Invitat: Mihai Cepoi, fondator şi CEO al Jobful – platformă online de recrutare bazată pe gamification

    Ce e nou? Start-up-ul se află în discuţii se află în prezent în discuţii pentru atragerea unei finanţări cuprinse între 1,2 şi
    2 milioane euro, sumă pe care o va folosi în principal pentru a putea creşte pe pieţele externe – SUA, Europa de Vest şi Asia, unde deja îşi creează o reţea de parteneri.

    „Acum suntem chiar înainte de runda de seed pe care vrem să o închidem până la sfârşitul celui de-al treilea trimestru – cel târziu în septembrie. Vrem să aducem mai mult capital pentru a face o serie de angajări pe aceste teritorii cheie – în SUA, India şi o parte din Asia de Est. Suntem deja în discuţii cu o serie de fonduri de investiţii, cele mai multe dintre ele fiind din SUA. Ne uităm să atragem circa 1,5 milioane euro în această rundă de seed pentru că dimensiunea de costuri pe teritorii ceva mai dezvoltate econo­mic strict pentru zona de marketing şi vânzări este mult mai mare decât dimensiunile de costuri pe care le avem astăzi în România.“

    Recent, start-up-ul a lansat un nou produs – Jobful Carreer Platform – prin care oferă întreaga sa tehnologie ca şi extensie a site-ului de carieră al unei companii. „Acolo ei, practic, au propria bază de date şi este un impact în tot procesul de business în ceea ce priveşte recrutarea. Este aceeaşi tehnologie, dar ne uităm şi la un model separat pe care îl oferim nu numai pe piaţa din România, ci şi pe pieţe externe pentru că nu ne mai uităm la baza de candidaţi, ci la a construi propria comunitate de candidaţi pentru fiecare client în parte”, a subliniat el.

    Totodată, pentru candidaţi, start-up-ul urmează să lanseze o componentă de shop. Ce înseamnă mai exact aceasta? „Candidaţii de la noi din platformă, în măsura în care rezolvă provocări, învaţă lucruri noi, îşi aduc prietenii pe platformă, şi diferite elemente din tot ce înseamnă implementarea noastră de gamification, au acces la diverse beneficii – fie că vorbim de acces la mentori, la un mistery box, la cărţi oferite de partenerii de la Bookster. Ne uităm la cum activitatea lor în cadrul platformei –, pe procesul de recrutare, le poate aduce diferite beneficii” –, a explicat fondatorul şi CEO-ul Jobful.

    În prezent, portofoliul de clienţi ai Jobful numără în total peste 250 de companii. „Ne uităm atât într-o zonă enterprise, de companii mari, unde numărul de clienţi a depăşit 30, dar şi într-o zonă în care vrem să susţinem start-up-uri sau organizaţii mai mici şi pentru aceştia am construit şi un model free-trial care le oferă acces gratis o lună la o serie de beneficii prin care pot testa şi valida ei succesul unei astfel de soluţii pe zona de recrutare. Din acest punct de vedere a crescut constant şi exponenţial baza de candidaţi şi ne uităm cum să aducem cât mai multe beneficii pentru organizaţiile care recrutează activ astăzi.”

     

    Printre clienţii mari ai Jobful se numără companii precum ING, KPMG, Coca Cola HBC România şi Groupama Asigurări. Pentru atragerea de clienţi din străinătate, Jobful a început să tatoneze pieţele externe încă de anul trecut, iar de la sfârşitul lunii noiembrie a început activitatea propriu-zisă în afara României. „Am început o serie de discuţii şi ne-am gândit cum ne putem extinde eforturile de vânzare prin parteneriate. În momentul de faţă lucrăm cu un partener pe piaţa din Japonia, cu o serie de parteneri pe piaţa din SUA şi cu un partener dedicat pe piaţa din India. În prezent nu avem capacitatea de a mula procesele noastre pe teritorii noi, în diferite limbi străine cu diferite elemente culturale, aşă că ne-am gândit cum putem extinde dimensiunea pieţelor pe care le vizăm prin diferite forme de parteneriat. Acum suntem în diferite procese de vânzări alături de partenerii noştri şi sper să anunţăm cât de curând o serie de implementări în teritorii de la SUA până în Asia”, a precizat Mihai Cepoi.

    Un rol cheie în dezvoltarea Jobful pe pieţele externe îl are parteneriatul strategic cu Microsoft. „Împreună ne-am uitat la cum putem noi aduce componenta de tehnologie pe care am construit-o şi prin serviciile de cloud oferite de ei să putem face o ofertă clienţilor împreună – să putem aduce toată componenta de securitate de care are nevoie o astfel de soluţie prin intermediul Microsoft Azure şi împreună să explorăm diferite oportunităţi”, a subliniat el.

    Totodată, prin intermediul Microsoft start-up-ul a ajuns şi la o serie de alţi parteneri, tot parteneri Microsoft. „Alături de aceştia ne uităm la partea de implementare, cum noi putem aduce componenta de tehnologie, iar partenerul poate acoperi o zonă de implementare şi eventual şi de integrări şi împreună de fapt să oferim mult mai multe resurse şi expertiză pentru o astfel de implementare”, a completat fondatorul şi CEO-ul Jobful.

    Parteneriatul dintre Jobful şi Microsoft a luat naştere încă de la începuturile start-up-ului, sub diferite alte formate. „Iniţial am lucrat pe partea de a acoperi procese de recrutare pentru Microsoft pentru soluţia noastră. De un an ne-am uitat la parteneriatul actual de covânzări şi de integrare a tehnologiilor pe care le oferim. Activ, foarte activ, de circa 3-5 luni ne uităm efectiv pe oportunităţi şi pe cum putem lucra împreună să primim ajutorul Microsoft pentru a putea extinde soluţia, fiind şi organziaţie mare cu resursele în spate care pot ajuta dezvoltarea unui start-up din toate punctele de vedere.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noimebrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 300 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Investor Watch, Start-up Coach, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Start-up Pitch

    Invitaţi: Laurenţiu Stamate şi Robert Iacob, cofondatori ai MyBloc – aplicaţie care digitalizează administrarea blocurilor

    Ce face? A dezvoltat o aplicaţie care îşi propune să digitalizeze serviciile de admi­nistrare a blocurilor, gestionează în prezent peste
    230 de apartamente.

    „Finanţarea a venit anul trecut în noiembrie, a fost de tipul pre-seed, de încă 360.000 de dolari la o evaluare de 3 milioane de dolari. Practic, acesta a fost momentul în care am început să şi comunicăm ce facem şi am început să ne gândim la o creştere mai accelerată.”

    Start-up Update

    1. Invitat: Bogdan Liţescu, CEO al Plant an App şi Reza Garrow, head of product development, Plant an App – start-up-ul care vrea să transforme corporatiştii în programatori

    Ce e nou? Start-up-ul îşi măreşte echipa atât din România, cât şi din SUA şi vrea să ajungă la venituri de 2 mil. dolari la finalul anului.

    „Ne-am lansat în ianuarie 2020. Astfel, am crescut de la aproape zero la jumătate de milion de dolari venituri. Circa 75% din clienţi sunt în SUA, tocmai de aceea am început să angajăm oameni în SUA: avem, în prezent, 4 angajaţi în SUA, full time, şi 19 în România. Pe măsură ce primim tot mai multe cereri de colaborare, vom continua să facem angajări pentru a putea ţine pasul cu acestea. În România vrem să angajăm şi mai mulţi programatori talentaţi. În SUA vizăm să recrutăm oameni pentru relaţia cu clientul final, pe zona de customer support, customer success management. Scopul nostru principal pentru acest an este să creăm module de vânzări şi marketing, care pot fi uşor replicate. Avem clienţi din toate industriile, de toate dimensiunile. Astfel, pentru noi e vorba de a le oferi cele mai bune soluţii pentru nevoile lor. Ca venituri, ţinta noastră pentru 2021 e să ajungem la
    2 milioane dolari”.

    Start-up Boost

    Invitat: Ecaterina Şilova, project manager în cadrul Spherik Accelerator – una dintre primele iniţiative din România pe zona programelor de accelerare pentru start-up-uri -, fondat în Cluj-Napoca în 2013.

    Cum ajută să îşi dezvolte produsele şi să se extindă la nivel european? Spherik Accelerator are în prezent în desfăşurare două proiecte realizate la nivel european, cu sprijinul Comisiei Europene, axate pe zona de analiză şi procesare de date şi pe zona de blockchain. Start-up-urile pot intra în programele de accelerare gratuit, având la dispoziţie o serie de workshop-uri, traininguri, sesiuni de mentorat şi acces la o reţea de investitori atât din regiunea Europei Centrale şi de Est, cât şi la nivelul întregii Europe.

    „Acum, după mai multe programe regionale de accelerare pentru start-up-uri, dar şi programul de corporate innovation pe care l-am avut împreună cu KPMG, am început să implementăm şi proiecte europene finanţate de Comisia Europeană prin programul Horizon 2020.“

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Programul de inovaţie al Visa, o platformă de parteneriate între startup-uri fintech, bănci şi antreprenori, se extinde pe mai multe pieţe din sud-estul Europei, inclusiv România

    Visa anunţă că programul său de inovaţie – Visa Innovation Program, o platformă de parteneriate între startup-uri fintech, bănci şi antreprenori cu experienţă din regiunea Europei de Sud-Est, se extinde în mai multe ţări, inclusiv în România, cu scopul de a atrage mai multe fintech-uri.

    Proiectul pune la dispoziţia startup-urilor în fază incipientă (pre-seed, seed şi seria A) o platformă pentru testarea, validarea, co-crearea şi lansarea de noi concepte de produse inovatoare în colaborare cu Visa şi reţeaua sa de parteneri globali, scurtând semnificativ procesul de lansare pe piaţă.

    “Programul de inovaţie al Visa este poarta de acces la reţeaua noastră globală, la brandul de încredere şi la tehnologia de ultimă generaţie care îi poate ajuta să îşi atingă obiectivele, în măsura în care aceste companii vin cu idei originale şi noi moduri de abordare a problemelor. Extinderea programului şi în România va permite accesul mai multor companii fintech, oferind în acelaşi timp numeroase oportunităţi de colaborare cu partenerii de afaceri ai Visa pe plan extern”, spune Elena Ungureanu, Visa Country Manager în România.

    Proiectul oferă acces la instituţii financiare şi alţi parteneri din Bulgaria, Grecia şi Turcia. Odată cu expansiunea la nivel regional, programul devine accesibil pentru o comunitate mai mare de fintech-uri din sud-estul Europei şi oferă băncilor participante, instituţiilor financiare nonbancare şi comercianţilor din cele trei ţări acces la cele mai recente inovaţii în spaţiul fintech din regiune.

    În acelaşi timp, startup-urile din sud-estul Europei care sunt acceptate în program beneficiază de informaţii practice, acces la resurse tehnologice solide şi mentorat pentru a derula proiecte pilot plătite împreună cu partenerii din program, pe pieţele din Bulgaria, Grecia sau Turcia.

    Visa Innovation Program este implementat în Bulgaria de Eleven Ventures, unul dintre cele mai importante acceleratoare de afaceri locale şi fonduri de capital de risc în stadiu incipient, de Crowdpolicy în Grecia şi de Hackquarters în Turcia.

    „Pe măsură ce programul se extinde şi se maturizează, creşte şi accesul la oportunităţi pentru startup-urile participante, oferindu-le posibilităţi nelimitate de a învăţa, testa şi de a-şi valida ideile cu o viteză uimitoare, de a-şi dezvolta afacerea şi de a se extinde mai rapid. De asemenea, programul facilitează colaborarea între toţi jucătorii din industrie, ceea ce înseamnă în final produse şi servicii mai bune şi valoare adăugată pentru clienţi”, adaugă Daniel Tomov, Managing Partner la Eleven Ventures.

    Iniţiat în 2018, programul a atras până în prezent peste 300 de aplicaţii şi a recrutat peste 30 de companii în faza de concept, proiecte pilot de testare sau acces pe piaţă, valorificând orientarea către client şi metodologia de creare a designului.


     

  • Programul de inovaţie al Visa, o platformă de parteneriate între startup-uri fintech, bănci şi antreprenori, se extinde pe mai multe pieţe din sud-estul Europei, inclusiv România

    Visa anunţă că programul său de inovaţie – Visa Innovation Program, o platformă de parteneriate între startup-uri fintech, bănci şi antreprenori cu experienţă din regiunea Europei de Sud-Est, se extinde în mai multe ţări, inclusiv în România, cu scopul de a atrage mai multe fintech-uri.

    Proiectul pune la dispoziţia startup-urilor în fază incipientă (pre-seed, seed şi seria A) o platformă pentru testarea, validarea, co-crearea şi lansarea de noi concepte de produse inovatoare în colaborare cu Visa şi reţeaua sa de parteneri globali, scurtând semnificativ procesul de lansare pe piaţă.

    “Programul de inovaţie al Visa este poarta de acces la reţeaua noastră globală, la brandul de încredere şi la tehnologia de ultimă generaţie care îi poate ajuta să îşi atingă obiectivele, în măsura în care aceste companii vin cu idei originale şi noi moduri de abordare a problemelor. Extinderea programului şi în România va permite accesul mai multor companii fintech, oferind în acelaşi timp numeroase oportunităţi de colaborare cu partenerii de afaceri ai Visa pe plan extern”, spune Elena Ungureanu, Visa Country Manager în România.

    Proiectul oferă acces la instituţii financiare şi alţi parteneri din Bulgaria, Grecia şi Turcia. Odată cu expansiunea la nivel regional, programul devine accesibil pentru o comunitate mai mare de fintech-uri din sud-estul Europei şi oferă băncilor participante, instituţiilor financiare nonbancare şi comercianţilor din cele trei ţări acces la cele mai recente inovaţii în spaţiul fintech din regiune.

    În acelaşi timp, startup-urile din sud-estul Europei care sunt acceptate în program beneficiază de informaţii practice, acces la resurse tehnologice solide şi mentorat pentru a derula proiecte pilot plătite împreună cu partenerii din program, pe pieţele din Bulgaria, Grecia sau Turcia.

    Visa Innovation Program este implementat în Bulgaria de Eleven Ventures, unul dintre cele mai importante acceleratoare de afaceri locale şi fonduri de capital de risc în stadiu incipient, de Crowdpolicy în Grecia şi de Hackquarters în Turcia.

    „Pe măsură ce programul se extinde şi se maturizează, creşte şi accesul la oportunităţi pentru startup-urile participante, oferindu-le posibilităţi nelimitate de a învăţa, testa şi de a-şi valida ideile cu o viteză uimitoare, de a-şi dezvolta afacerea şi de a se extinde mai rapid. De asemenea, programul facilitează colaborarea între toţi jucătorii din industrie, ceea ce înseamnă în final produse şi servicii mai bune şi valoare adăugată pentru clienţi”, adaugă Daniel Tomov, Managing Partner la Eleven Ventures.

    Iniţiat în 2018, programul a atras până în prezent peste 300 de aplicaţii şi a recrutat peste 30 de companii în faza de concept, proiecte pilot de testare sau acces pe piaţă, valorificând orientarea către client şi metodologia de creare a designului.


     

  • Cine este omul care a preluat conducerea grupului eMAG, cel mai mare retailer online din România, cu afaceri de peste 8 miliarde de lei, de la Iulian Stanciu

    Angajatul cu numărul 23, Tudor Manea, a preluat funcţia de CEO al grupului eMAG, cel mai mare retailer online din România, cu afaceri de peste 8 miliarde de lei în 2020, de la Iulian Stanciu. Fondatorul eMAG ocupă acum scaunul de preşedinte executiv, de unde se va implica în conturarea strategiei de dezvoltare, în analiza, prioritizarea şi aprobarea investiţiilor şi bugetelor companiei, alături de noul CEO.

    Tudor Manea, 37 de ani, noul CEO al grupului eMag sau angajatul cu numărul 23, cum a spus Iulian Stanciu în cadrul unei ediţii speciale a emisiunii de business ZF Live, şi-a început cariera în cadrul companiei de retail online în urmă cu 16 ani, când a primit un post în echipa de IT, seara având misiunea de a livra colete pentru companie. 

     „Când am fost la interviu, eu eram pregătit să demonstrez că ştiu programare, că sunt un IT-ist bun, iar la un moment dat m-a întrebat directorul general de atunci dacă am permis. Aveam permis. Eu lucram în echipa de IT, unde făceam de toate având în vedere că eram 20 de persoane, iar seara livram colete”, îşi aminteşte Tudor Manea. Acesta a ajuns prima dată în echipa eMag în august 2006, şi a ocupat rolul de IT manager până în 2008, iar din aprilie 2008, până în ianuarie 2009, Tudor Manea a fost software integration manager, potrivit profilului personal de LinkedIn.

    Din 2010 până în 2014 a ocupat funcţia de IT and software development director în cadrul eMag, în timp schimbând încă patru funcţii: între 2014 şi 2015 a fost VP Human Resources and Technology, între februarie 2015 şi iulie 2015 a deţinut funcţia de VP Platforms and Technology, între iulie 2015 şi martie 2017 a devenit General Manager al eMag România, iar din aprilie 2017 şi până recent a fost COO ‒ Senior Vice President al companiei în România, Bulgaria şi Ungaria.

     Din punctul de vedere a studiilor, Tudor Manea, care s-a născut la Bucureşti, a terminat în 2007 Facultatea de Electronică din cadrul Universităţii Politehnica din Capitală, fiind pasionat de matematică. Însă lumea antreprenorială pare că l-a făcut să studieze şi latura de business, astfel că între 2011 şi 2013 a urmat un EMBA de Administrare şi Managementul Afacerilor, în cadrul Maastricht School of Management, iar apoi a urmat două programe executive la Stanford University, în SUA.

    Compania românească eMag, fondată în 2001, are în prezent activităţi în România, Bulgaria şi Ungaria, iar în cadrul grupului lucrează un număr de aproximativ 7.300 de persoane, din care 500 sunt în Ungaria, 200 în Bulgaria şi câţiva în Polonia. Iar unul dintre obiectivele pe care Tudor Manea trebuie să le atingă, pe termen scurt, este de a angaja încă 2.000 de persoane în următorul an.

    „Probabil că circa 6.500 din totalul angajaţilor sunt în România. Doar pentru următorul an avem în plan peste 2.000 de posturi noi pe care vrem să le acoperim. Asta înseamnă tehnologie – angajăm peste 200 de programatori, data scientist – oameni în comercial, în echipa de marketplace, finance”, a spus Iulian Stanciu în cadrul emisiunii. De asemenea, după circa 20 de ani de activitate, compania a depăşit afaceri de 8 miliarde de lei (1,6 miliarde de euro) la finalul anului trecut, un an bun pentru retailerul online, care a înregistrat o creştere de aproape 60% a acestui indicator financiar, având în vedere noul context creat de pandemie şi creşterea interesului şi a încrederii consumatorilor în a comanda online. Iar potrivit lui Iulian Stanciu, peste 60% din totalul cifrei de afaceri este generat de piaţa din România. „Pe lângă România, Bulgaria şi Ungaria, mai adresăm încă cinci ţări preluate prin fuziunea cu cei de la Extrem Digital, dar nu suntem cu prezenţă locală puternică, vindem acolo din Ungaria.” În plus, pe eMag, inclusiv pe platforma de marketplace, sunt listate circa 8 milioane de produse, iar un alt obiectiv al noului CEO Tudor Manea este ca peste trei ani compania să înregistreze între 30 şi 40 de milioane de produse listate. „În Ungaria suntem cam la o treime faţă de cât avem din România, în prezent. Businessul internaţional înseamnă aproape 40% din total şi ne propunem ca în trei ani acest segment să reprezinte peste 50%. Este unul dintre obiectivele care se află pe lista noului CEO Tudor Manea”, a adăugat Iulian Stanciu.

    De altfel, tot peste trei ani, eMag îşi propune ca 80% din produsele pe care le vinde să fie vândute de comercianţii activi pe platforma Marketplace, aceasta fiind o altă performanţă pe care Tudor Manea trebuie să o bifeze. Anul trecut, eMag România împreună cu cele 25.000 de companii active pe platforma eMag Marketplace au livrat aproximativ 45 de milioane de comenzi, din care 20 de milioane au fost înregistrate doar de eMag România, în timp ce platforma marketplace a ajuns la 250 de milioane de livări. „Avem 25.000 de comercianţi români activi pe platforma eMag Marketplace. În 2020, produsele vândute de aceştia pe platformă au crescut în volum cu 90% faţă de anul precedent, şi am ajuns la 25 de milioane de produse livrate de către aceşti mici comercianţi către clienţi din România”, a spus Tudor Manea.

    De asemenea, dintre sellerii înscrişi pe platformă, peste 1.000 vând şi pe pieţele din Ungaria şi Bulgaria, tot prin intermediul eMag Marketplace. „Însă, valoarea pe care o exportă aceştia este mai mare pentru că vând toate categoriile de produse. În perioada următoare, avem în plan să le punem la dispoziţie o modalitate mult mai simplă prin care ei să ajungă la clienţii finali din acele ţări. În prezent, sunt bariere mai greu de depăşit, dar avem în plan să simplificăm procesul în viitor. Vrem să îi ajutăm pe partea de traducere a produselor, să le oferim servicii sau acces la servicii de livrare mai facile, să îi ajutăm cu procesul de retur pentru a reduce costurile, sau să-i ajutăm pe partea de callcenter”, a mai spus noul CEO al grupului. Pentru a susţine obiectivele setate pe următorii trei ani, grupul eMag a bugetat afaceri de aproximativ 3,2 miliarde de lei (peste 600 de milioane de euro) în depozite, livrare, centre regionale, easy-boxuri, tehnologie, resursă umană, dezvoltarea platformei eMag Marketplace şi programul eMag Ventures, prin care retailerul online îşi propune să susţină start-up-uri româneşti de tehnologie. „Această investiţie este o oportunitate privind la viitor. Pandemia a schimbat comportamente, comercianţii care considerau online-ul ca un canal secundar de vânzare, acum îl consideră un canal principal. Toate businessurile mari din offline se transferă către mediul online. Asta înseamnă că va fi nevoie de infrastructură de trafic, de logistică, de diverse alte competenţe pe care noi vrem să le punem la dispoziţie şi micilor comercianţi şi celor mari. Vrem să legăm investiţiile pe care le facem în toate ţările în care activăm foarte bine. Pentru că dacă nu vom face noi aceste lucruri le vor face alţii, fie că este o companie din SUA, Europa sau din China, cineva o va face pentru că sunt extraordinar de mulţi bani în pieţele de capital, sunt investiţii mari, iar aceşti bani se vor vedea la un moment dat şi vor ajunge şi în România”, a explicat Iulian Stanciu viziunea lui pe termen mediu şi lung.

    Un alt obiectiv pe care Tudor Manea va trebui să îl atingă este cel de dezvoltare a centrelor regionale, care să permită livrarea mai rapidă şi creşterea productivităţii.

     „Un lucru important în e-commerce este să livrezi cât mai repede produsele. Iar pentru a ajunge să livrăm cât mai repede în toată ţara va trebui să construim centre regionale aproape de marile oraşe de unde putem livra în aceaşi zi sau putem livra în două ore. Asta înseamnă că o să avem centre regionale în zona Transilvaniei, unul sau două centre, şi în Moldova probabil în nord un centru regional însemnat. Şi anul trecut am făcut faţă cu brio, iar dacă am reuşit să facem faţă când am fost luaţi pe nepregătite, mă aştept ca şi anul ăsta lucrurile să se desfăşoare foarte bine”, a spus Tudor Manea.

    El a adăugat că unul dintre factorii care sunt urmăriţi în cadrul companiei este cel de calitate a serviciilor oferite clienţilor finali. „Noi ne uităm la inputuri, iar cel mai important input este calitatea serviciilor oferite clienţilor – aici avem multe variabile, spre exemplu, numărul de colete livrate a doua zi din numărul total care trebuiau livrate. Aici consumăm mult timp şi aici ne concentrăm multe resurse pentru că am observat că este un segment important care ne ajută la creştere.”

    De asemenea, un factor care a contribuit la creşterea companiei pe parcursul anului trecut a fost faptul că, în urma restricţiilor impuse de autorităţi, tot mai multe persoane au început să comande online. Astfel, dacă anul trecut, grupul eMag a înregistrat un număr de peste 6 milioane de clienţi pe cele trei pieţe pe care este activ, obiectivul lui Tudor Manea este să dubleze acest număr în următorii trei ani. „Anul trecut au fost circa 4,5 milioane de clienţi activi în România, în Ungaria au fost 1,5 milioane şi în Bulgaria aproape un milion ‒ 800.000. Iar în trei ani de zile ne propunem să dublăm numărul acestor clienţi. Dacă acum sunt peste 6 milioane, ne propunem să avem 12 milioane de clienţi activi în următorii 3 ani. Creşterea pieţei de e-commerce a venit cumva din partea clienţilor care comandau deja din online şi au comandat mai mult în 2020, pe de altă parte au venit şi foarte mulţi clienţi noi, care sunt în special din zonele rurale. Iar aceşti clienţi noi care vin comandă la fel de mult ca cei vechi”, a mai spus CEO-ul eMag.

    În prezent, potrivit Euromonitor, piaţa locală de e-commerce, din totalul pieţei de retail, reprezintă circa 10%, acesta fiind un alt motiv pentru care reprezentanţii eMag au avut curajul de a bugeta investiţii de peste 600 de milioane de euro pentru următorii trei ani. „Tot ei au spus că de acum înainte, mai mult de jumătate din creşterea pieţei de retail va veni din e-commerce. Asta înseamnă că piaţa de e-commerce va creşte accelerat. Şi dacă punem în context aceste 10% în România, în alte ţări e-commerce-ul din total retail este de 30%. Venit dintr-un mix diferit, poate că în cărţi este la noi 30%, la fel în electronice şi IT, dar avem segmente mari care la noi au o pondere mare din retail, precum zona de alimente şi FMCG, unde e-commerce-ul este încă la început, iar schimbarea mare în 2020 a fost că şi aceste produse sunt pretabile în a fi vândute online, dar şi clienţii vor să le cumpere”, a explicat Iulian Stanciu.

    El a mai precizat că investiţiile în dezvoltarea internaţională vor viza în special Ungaria (unde grupul este deja prezent), dar şi o altă ţară din regiune, pe care o va anunţa în perioada următoare. „Concentrarea va fi pe Ungaria, dar vom anunţa în perioada următoare şi o ţară nouă pe care vom începe să ne dezvoltăm accelerat. Cea de-a şasea direcţie de dezvoltare a companiei eMag are în prim plan finanţarea start-up-urilor româneşti de tehnologie, prin programul eMag Ventures.  „Ne uităm aici la companii româneşti de tehnologie care să ţintească foarte sus. Aici credem că în următorii 3 ani putem să mai producem un unicorn românesc. Prin eMag Ventures investim în start-up-uri. Avem mai multe exemple, dar două sunt cunoscute şi vizibile în prezent, unul este Sameday, companie care acum patru ani livra circa 3.000 de colete pe zi şi acum au avut vârfuri de peste 200.000 de colete pe zi. Avem Tazz, o companie în care am investit acum doi ani – se numea eucemananc.ro – şi care creşte exponenţial, ca Făt-Frumos, aici ne uităm la creştere de la lună la lună. Spre exemplu, martie este peste 30% faţă de februarie, februarie a fost peste ianuarie cu peste 20%, iar ianuarie a fost peste decembrie cu 10%”, a exlicat Iulian Stanciu. El a adăugat că în prezent se află în discuţii cu 10 companii. „Prin eMag Ventures am văzut circa 100 de companii în ultima vreme, din care cu aproximativ 10 suntem în discuţii avansate. Sperăm să anunţăm o nouă investiţie cât de curând.”

    Tudor Manea, CEO eMAG

    „Dacă acum avem peste 6 milioane de clienţi, în trei ani vrem să dublăm, să ajungem la 12 milioane.”

     

  • Cum şi-a transformat un român afacerea pe care o are de 10 ani pentru a ajunge să câştige 1 milion de euro

    Robert Bibire a început businessul General Commerce 2000 în urmă cu aproximativ 10 ani, având ca activitate de bază producţia şi vânzarea de etichete autocolante. Însă, anul trecut, diversificarea portofoliului de produse a adus companiei dublarea cifrei de afaceri, la 800.000 euro, iar obiectivul antreprenorului pentru anul 2021 este să atingă pragul de un milion de euro.

    Compania românească General Commerce 2000, înfiinţată în 2011 de antreprenorul Robert Bibire, şi-a început activitatea pe piaţa locală prin producţia şi vânzarea de etichete autocolante. Însă, anul trecut, an influenţat de pandemie şi de măsurile de limitare a răspândirii noului coronavirus, antreprenorul a diversificat portofoliul de produse introducând noi categorii, cum ar fi produsele de îngrijire şi igienă personală, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi, (epilatoare, periuţe de dinţi electrice, maşini de tuns, gel de duş, şampon sau detergent), ceea ce a dus la o dublare a cifrei de afaceri la finalul anului trecut. „Anul trecut am depăşit o cifră de afaceri de 800.000 euro.

    Doar pe platforma eMAG Marketplace am înregistrat afaceri de peste 500.000 euro în 2020, dublu faţă de anul 2019. O mare parte din cifra de afaceri a companiei, înregistrată la finalul anului trecut, a fost generată de comerţul online de produse de îngrijire şi igienă personală. Acesta este şi segmentul pe care ne concentrăm cel mai mult, vizând în special femeile”, a spus în cadrul celei mai recente emisiuni ZF Ecosistemul Marketplace Robert Bibire, fondatorul companiei General Commerce 2000.

    El a adăugat că a decis să diversifice portofoliul de produse în urma unor studii de piaţă care i-au arătat că tendinţa consumatorilor finali se îndreaptă spre aceste produse de îngrijire. În continuare, compania se află în discuţii pentru a semna câteva contracte cu noi parteneri externi, care vor oferi companiei oportunitatea să deschidă noi categorii de produse pe site-ul la care lucrează în prezent. „O să încercăm să aducem produse dedicate zonei de gaming, precum accesoriile pentru calculatoare, adresându-ne tinerilor şi adolescenţilor.

    Achiziţia unor noi produse, care deschid practic noi categorii în portofoliu, necesită  o muncă acerbă. Sunt luni sau chiar ani în care am studiat competiţia, partenerii, colaboratorii şi aşa am ajuns să vând produsele pe care le avem acum în portofoliu”, a explicat Robert Bibire. Compania este momentan prezentă în mediul online doar prin intermediul platformei eMAG Marketplace, care a şi generat anul trecut cea mai mare parte a cifrei de afaceri (peste 500.000 de euro), dar furnizează produse şi spre alţi distribuitori şi jucători, atât prezenţi online, cât şi fizic.

    În plus, în prezent, antreprenorul investeşte 10.000 de euro în dezvoltarea propriului site, care speră ca într-un an să genereze şi profit. „Acesta este bugetul alocat pentru deschiderea site-ului, atât pentru platformă, cât şi pentru publicitatea pe care ne-am gândit să o facem site-ului. Credem că în maximum un an o să şi recuperăm investiţia şi vom genera şi o marjă bună de profit, prin acest site.” Anul trecut, în ceea ce priveşte volumul mediu de comenzi lunar, acesta a ajuns la 1.000 – 1.200 de comenzi, în creştere cu aproximativ 50% comparativ cu anul 2019. „Din martie anul trecut, de când pandemia şi-a făcut apariţia la nivel global, nu e un secret că mediul online a crescut foarte mult şi cred că în continuare acest segment va înregistra creşteri.”

    De asemenea, în acest context, bonul mediu în 2020 a înregistrat o valoare medie între 220 de lei şi 230 de lei. „În 2019, valoarea bonului mediu a fost între 150 – 170 de lei, deci creşterile au fost vizibile.” În prezent, în cadrul companiei lucrează o echipă de patru angajaţi, însă, fondatorul companiei General Commerce 2000 a adăugat că anul trecut nu a făcut noi angajări, unul dintre motive fiind reprezentat de lipsa forţei de muncă pregătite sau calificate.

    „Am avut câteva interviuri dar este greu să găseşti oameni competitivi pe nişa asta. Nu ştiu din ce motive nu vin la interviuri şi nu reuşim să găsim candidaţi pe care să îi şi angajăm în echipă. Ne descurcăm cu oamenii pe care îi avem în prezent. Căutările merg înainte, avem anunţuri de recrutare publicate şi în mediul online. Acum caut oameni prin cunoscuţi.” Cu toate acestea, antreprenorul a menţionat că anul acesta are ca ţintă să mai angajeze minimum trei persoane.

    „Am nevoie de un minim un om pe platformă. Este greu în prezent pentru că trebuie să verific singur stocurile, preţurile, toate anunţurile şi produsele listate, eu mă ocup de tot ce înseamnă gestionarea businessului şi aici mai am nevoie de cineva. Şi mai avem nevoie de persoane la împachetare şi la depozit, pe care sper că le vom găsi anul acesta.”

    De asemenea, în prezent, General Commerce 2000 lucrează cu peste 40 de companii naţionale şi internaţionale. „Nu ştiu dacă numărul acestora se va reduce, pentru că sunt mulţi care se luptă cu această problemă de stocuri. Prefer să mai găsesc 4-5 parteneri care să îmi poată furniza marfa de care am nevoie  în mod constant şi la preţurile discutate în contractele iniţiale, decât să lucrez cu mulţi parteneri care nu pot să facă faţă cererii şi care au probleme de stocuri”, a adăugat fondatorul companiei. El a spus că anul trecut a vândut cine a avut stocuri motiv pentru care în prezent se află în căutare de noi parteneri care să poată oferi aceste stocuri de marfă. „Mă interesează ca anul acesta să pot stabili relaţii cu parteneri noi externi, pentru că nu e un secret că 2020 a adus provocări pentru foarte multe companii, pentru că s-a vândut foarte mult, dar nu au fost stocuri în piaţă. Cel care a vândut a fost cel care a avut stocuri. Caut ca anul acesta să îmi găsesc partenerii de care am nevoie, să pot duce acest business la alt nivel.”

    Robert Bibire a mai spus că anul trecut s-a confruntat şi compania General Commerce 2000 cu probleme de stocuri, motiv pentru care a decis să se axeze cu prioritate pe rezolvarea acestor provocări. „Am avut şi noi probleme cu stocurile anul trecut, dar noi anticipasem cumva lucrurile acestea pentru că o mare parte din furnizorii noştri sunt externi şi am încercat să facem stocuri mai mari de marfă la începutul anului, tocmai pentru a nu rămâne în pană.” De asemenea, compania românească se află în prezent în discuţii cu două firme de curierat care livrează şi pe pieţele externe, obiectivul lui Robert Bibire fiind de a extinde businessul şi în alte ţări din regiune, precum Bulgaria, în primăvara acestui an. „Aşteptăm cotaţiile de preţ, iar dacă afacerea va fi fezabilă o să intrăm şi pe pieţele din Bulgaria, Ungaria şi alte pieţe. Trebuie să facem calculele înainte.” Planurile pentru anul în curs mai vizează atingerea pragului de 1 milion de euro cifră de afaceri, în creştere cu aproximativ 25% faţă de anul trecut. „Avem ca obiectiv să atingem pragul de un milion de euro la finalul acestui an. E o cifră rotundă, dar mai mult decât această cifră, mă interesează ca anul acesta să pot stabili relaţii noi cu parteneri noi externi.”

  • Harta centrelor pe tipuri de vaccin, disponibilă: pot fi văzute locurile libere

    Harta centrelor pe tipuri de vaccin este disponibilă mai devreme decât era anunţat, anunţă, joi, Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea (CNCAV). Românii vor şti şi numărul locurilor disponibile, precum şi câţi sunt înscrişi pe lista de aşteptare.

    CNCAV, cu suportul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS), a devansat implementarea modificărilor aduse platformei de programare la vaccinul împotriva coronavirusului.

    Astfel, joi a devenit activă harta centrelor pe tipuri de vaccin şi este disponibilă pe site-ul de informare https://vaccinare-covid.gov.ro/platforma-programare/

    Harta cuprinde toate centrele de vaccinare active în platformă, tipul vaccinului administrat, numărul locurilor disponibile şi numărul persoanelor înscrise pe lista de aşteptare.

    „Harta este interactivă şi fiecare utilizator poate filtra afişarea centrelor pe judeţe sau pe numărul locurilor disponibile. De asemenea, sunt afişate statistici privind numărul total al persoanelor înscrise pe listele de aşteptare pentru fiecare dintre cele trei vaccinuri produse de companiile farmaceutice: Pfizer/BioNTech, Moderna şi Oxford/AstraZeneca”, anunţă CNCAV.

  • Programul după care se deschid listele de aşteptare pe platforma de vaccinare

    Potrivit CNCAV, între orele 9.00 şi 11.00 se vor deschide listele de aşteptare pentru centrele de vaccinare din judeţele Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa şi Covasna, iar între orele 11.00 şi 13.00 cele din judeţele Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt şi Prahova.

    De asemenea, între orele 13.00-15.00 se vor deschide listele de aşteptare pentru centrele de vaccinare din judeţele Sălaj, Satu-Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vâlcea, Vaslui, Vrancea, Ilfov şi Municipiul Bucureşti.

    A fost lansat şi un ghid video cu modalitatea de înscriere pe listele de aşteptare şi de programare la vaccinare prin platforma informatică dezvoltată de STS.

    CNCAV precizează că pot exista perioade de mentenanţă în vederea optimizării aplicaţiei, iar în aceste perioade este posibil ca aplicaţia să funcţioneze cu întârzieri.

    Listele de aşteptare pentru programarea la vaccinarea împotriva Covid-19 au fost operaţionalizate de luni.

  • Locuitorii Sectorului 5 vor avea platformă digitală pentru rezervarea locurilor de parcare

    Acţiune de inventariere a spaţiilor de parcare va începe miercuri. Totodată, echipele care vor acţiona pe teren au în vedere identificarea de spaţii ce pot fi transformate în noi locuri de parcare.

    „O astfel de situaţie o reprezintă garajele amplasate ilegal, care urmează să fie demolate. Poliţia Locală Sector 5, prin Direcţia de Control – Disciplina în Construcţii, a procedat la somarea tuturor garajelor de pe raza sectorului. În cazul în care proprietarii nu au ridicat garajele în termen de 24 de ore de la primirea somaţiilor, Poliţia Locală Sector 5 poate acţiona pentru ridicarea acestora. Astfel, în locul garajelor se vor putea crea mai multe locuri de parcare, decât cele existente în prezent”, au anunţat reprezentanţii Primăriei Sectorului 5.

    După ce acţiunea de inventariere a locurilor de parcare va fi finalizată, toate informaţiile se vor regăsi într-o platformă digitală. Cetăţenii vor putea să vadă în timp real locurile de parcare de reşedinţă disponibile, vor putea să îşi selecteze singuri locul de parcare dorit, iar depunerea documentelor se va face electronic, direct în platforma digitală.

    După ce documentele vor fi validate de către funcţionarii Primăriei, plata se va putea face tot prin intermediul sistemului on-line, au precizat reprezentanţii Sectorului 5.