Noul sistem va fi introdus pana la sfarsitul lunii mai,
printr-un proiect de act normativ promovat de Ministerul Finantelor
si Agentia Nationala de Administrare Fiscala si care va reglementa
o serie de masuri fiscale in vederea sprijinirii mediului de
afaceri.
Cititi mai multe pe
www.mediafax.ro
Propunerea a fost facuta in cadrul unei intalniri cu
reprezentantii Clubului Roman de Presa, Patronatului Presei
Romedia, Asociatiei Jurnalistilor din Romania si Mediasind.
Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro
Potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare de piata
Nielsen Company, in 54 de tari, consumatorii sunt mai interesati in
a plati pentru informatiile din zona old media, pe muzica, filme,
si continut video profesional decat pentru bloguri sau continut
video generat de catre alti consumatori, poate si pentru ca acestia
sunt dispusi sa plateasca pentru ceva ce au platit si inainte,
decat pentru ceva ce au primit dintotdeauna gratis.
Pe de alta parte, utilizatorii apreciaza mai mult materialul
produs de profesionisti decat cel realizat de alti consumatori,
conform studiului realizat de compania de cercetare.
Un alt studiu de piata, realizat de GFK, in 17 tari (16 tari
europene si Statele Unite), la finalul anului trecut spune ca doar
13% dintre utilizatorii de Internet vor sa plateasca pentru
informatiile online, majoritatea preferand sa foloseasca in
continuare gratuit Internetul.
In ce priveste situatia pe tari, peste 50% dintre greci,
belgieni, suedezi si americani sunt de acord sa plateasca pentru
continutul online, in timp ce romanii arata cea mai mica deschidere
catre aceasta situatie – doar 22% dintre ei fiind dispusi sa
plateasca. Diferentele apar insa atunci cand vine vorba de
preferintele in utilizare: in Suedia, un nivel usor ridicat de
acceptare pentru continut platit se remarca printre cei care
folosesc web-ul pentru blogging si e-finance, iar in Marea
Britanie, bloggeri sunt cei mai deschisi catre continutul
platit.
Prin contrast, surferii din Statele Unite care folosesc
Internetul pentru jocuri, pentru a descarca muzica sau pentru
servicii electronice, cum sunt cumpararea de bilete la concerte sau
de calatorii, sunt mult mai toleranti cu comisioanele de acces, in
timp ce, in Europa, in general, cei care prefera sa faca plati pe
Internet sau sa acceseze site-uri erotice sunt si ei mai dispusi sa
plateasca decat ceilalti.
Procentul de consumatori la nivel mondial care au platit sau vor sa
plateasca pentru continutul online
Continut Procent
Muzica 57%
Filme 57%
Jocuri 51%
Continut video professional 50%
Reviste 49%
Ziare 42%
Stiri online 36%
Radio(muzica) 32%
Retele sociale 28%
Radio(stiri) 26%
Continut video generat de consumatori 24%
Bloguri 20%
Sursa : Nielsen Company
Guvernul a decis, in luna aprilie 2008, introducerea taxei de
poluare auto, calculata in functie de datele tehnice ale fiecarei
masini in parte, pe baza capacitatii cilindrice si emisiilor de
dioxid de carbon.
Pe fondul cresterii numarului de masini second-hand importate,
Guvernul a decis, in urma cu un an, ca taxa auto perceputa la
achiziţia masinilor noi sa fie suspendata incepand cu 15 decembrie
2008 si pana la sfarsitul lunii decembrie 2009, pentru vehiculele
Euro 4 cu motorizari de pana la 2.000 centimetri cubi inmatriculate
pentru prima data îin Romania si in Uniunea Europeana. Exceptia va
fi astfel ridicata incepand cu 1 ianuarie 2010.
Aflati mai multe amanunte pe www.mediafax.ro
Intrebat daca in perioada urmatoare Romania va primi o noua
transa din imprumutul FMI si daca exista riscul ca Fondul sa refuze
aceasta plata, Pogea a spus: “Atata timp cat ne-am facut treaba, nu
cred ca FMI ar avea motive decat sa aprobe acest imprumut”.
Mai multe amanunte pe
www.mediafax.ro
Cea mai mare datorie a unui roman catre stat prin neplata TVA pe
tranzactii imobiliare o are deputatul PSD Robert Negoita, un mare
dezvoltator imobiliar din zona Bucuresti-Ilfov. El are de achitat
nu mai putin de 9,5 milioane de euro. Negoita, intre anii 2006 si
2008 a vandut 753 de case noi pe persoana fizica, dar nu a platit
TVA, scrie
Gandul.
In situatia lui Negoita mai sunt alti 7.000 de romani care fac
afaceri cu terenuri construibile si case noi. Fiscul a trimis
instiintari catre toti cei vizati, iar in perioada urmatoare vor
incepe controalele oficiale. Si Negoita, potrivit reprezentantilor
ANAF, atprimit instiintari pe mai multe adrese, inclusiv pe cea de
la Parlament.
Click aici pentru a citi mai multe amanunte.
Click aici pentru a afla cine sunt fratii Negoita si cum au
ajuns ei unii din cei mai bogati oameni din Romania.
In luna iunie a anului trecut restantele insumau 702,9 milioane lei , astfel ca obligatiile neonorate la timp erau de 2,6 ori mai mari la sfarsitul primului semestru din 2009.
Numarul persoanelor fizice care au restante de peste 30 de zile la credite era la finalul primelor sase luni de 602.548, in crestere cu 3% fata de mai si cu 34% comparativ cu sfarsitul anului trecut.
Se ia o mana de studenti carora li se prezinta doua categorii de bomboane de ciocolata –Hershey’s, probabil cea mai cunoscuta din SUA, la un pret de un cent si trufe Lindt la 15 centi. Trei sferturi din studenti aleg trufele, indiscutabil mai bune la gust. Se reia experimentul cu preturi reduse cu un cent in ambele cazuri, ceea ce face bomboanele Hershey’s gratuite. Dintr-o data, ordinea preferintelor se schimba fundamental si 69% din subiecti prefera Hershey’s.
Acest experiment, derulat de profesorul Dan Ariely de la MIT, este unul dintre argumentele de baza ale lui Chris Anderson pentru ultima sa carte “Free: The Future of a Radical Price”. Anderson, care este editorul-sef al revistei Wired, ofera si alte exemple in favoarea produselor gratis. Pretul unui tranzistor a ajuns de la zece dolari in 1961 la 0,000015 centi, adica ceea ce Anderson numeste “prea ieftin sa mai fie masurat”. Formatii de muzica celebre precum Radiohead si-au lansat gratuit pe internet unele dintre albume, iar alte nume mai putin cunoscute tinerilor, precum grupul britanic Monty Python au cunoscut o a doua tinerete (si o crestere a vanzarilor de dvd-uri platite) dupa ce au decis sa se foloseasca de un bastion al serviciilor gratis, YouTube, unde si-au pus la dispozitie (tot gratis) intreaga arhiva. Cu alte cuvinte, Anderson trece de la un caz particular, al tehnologiilor digitale si incearca sa extrapoleze la orice altceva.
Cel mai la indemana exemplu este cel al media, in legatura cu care Anderson spune ca “informatia vrea sa e libera, asa cum apa curge intotdeauna la vale”. Si are dreptate. La fel cum au dreptate (cu anumite limite) si cei peste 90% dintre cei care au votat saptamana trecuta pe site-ul nostru ca nu ar fi acord sa plateasca pentru informatie. Limitele de care vorbesc pleaca de la faptul ca informatia in general trebuie sa e gratis, dar nu orice informatie. Momentul cand si modul cum iti este prezentata aceasta informatie trebuie sa aiba un pret. Gasiti insa un articol pe larg despre aceasta tema in sectiunea de media a revistei din aceasta saptamana, o discutie legata de anuntul mogulului Rupert Murdoch, care va introduce accesul cu plata la toate siteurile sale, dupa modelul wsj.com. Revin insa la ideea de baza, cea a pretului zero. Imi dau seama ca exact in acest moment scriu intr-un editor online gratis – Google Documents -, prin intermediul unei conexiuni la internet Wi-Fi gratis.
Chiar si asa, nu sunt deloc de acord cand vine vorba de extrapolarea ideei in alte domenii, precum electricitate (costul producerii energiei electrice poate ajunge zero, dar cine plateste investitiile in distributie?) sau industrie farmaceutica (producerea medicamentelor ajunge la un cost neglijabil, dar cine plateste studiile clinice de zeci si sute de milioane de euro?). Este, dupa cum spune un alt scriitor la moda – Malcom Gladwell, intr-un review al cartii lui Anderson, una dintre greselile pe care le fac in general utopistii in general – ei cred ca prin schimbarea mecanismului se schimba intregul sistem. Iar semnele de intrebare pot merge mai departe; si adeptii teoriilor conspiratiei sunt sigur ca ma vor sustine. Google imi ofera gratuit un motor de cautare, e-mail, imi permite sa editez documente online si o groaza de alte servicii fara a-mi cere bani. In schimb, reclamele sale contextualizate inseamna ca este citit ecare mail sau document al meu fara sa ma intrebe.
M-am referit la Google, pentru ca este, probabil, cel mai bun exponent al oportunitatii de afaceri reprezentata de produsele oferite gratis, care odata lansate pe piata atrag o cerere importanta si le permit companiilor sa faca o gramada de bani “pe langa” aceste produse oferite gratis. Observati ca nu am pomenit nimic de ideea de gratis ca artifi ciu (mincinos) de marketing, cum este cazul celor care ofera internet nelimitat* (asteriscul inseamna ca “nelimitatul” este totusi limitat la un consum “rezonabil” de X gigabiti pe luna). Imi vine insa in minte un alt exemplu, ca tot este sezonul concediilor – serviciile all-inclusive. Este, daca vreti, cea mai buna dovada a pericolului reprezentat de faptul ca ideea de produse gratis (in fine, platite in avans, dar percepute ca produse gratis pana la urma) se transforma intr-un consum excesiv. Oare nu tocmai ieftinirea generalizata (reala sau doar perceputa) a produselor a determinat cele mai mari probleme ale zilelor noastre – smogul, incalzirea globala sau obezitatea?
Pentru ca aceasta situatie nu era acoperita de legislatia existenta, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) a emis o decizie privind modalitatea de plata – prin suma unica, la fel ca in situatiile de invaliditate si deces. Primul beneficiar al sistemului de pensii private din Romania s-a pensionat la o varsta relativ redusa. El a muncit in conditii dificile si s-a pensionat din sistemul public cu stagiu complet de cotizare.
La Pilonul II, a contribuit doar cateva luni, primind, la sfarsitul saptamanii trecute, plata in suma integrala a drepturilor sale din Pilonul II de pensii private. Plata a fost facuta de un fond gestionat de un administrator membru al APAPR (Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania). Suma platita este proportionala cu contributiile facute in doar cateva luni. In urmatorii 10 ani, fondurile de pensii private obligatorii din Romania vor avea de onorat intre 80.000 si 100.000 de cazuri de plata.
Astfel, impozitul pe veniturile din activitatile persoanelor fizice autorizate, precum doctori, notari, veniturile din drepturile de proprietate intelectuala sau veniturile din tranzactii imobiliare va putea fi platit online, pe site-ul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), utilizand cardul.
Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro